Liga Studenților (LS IAȘI) a depus un denunț la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.

Totodată, studenții solicită un punct de vedere public din partea Serviciului de Informații Externe (SIE) dacă este implicat în protejarea patrimoniului sau nu și dacă a luat măsuri anterioare furtului cu privire la expoziție, precum publicarea de urgență a contractului dintre MNIR și Muzeul Drents.

Liga Studenților din Iași, acuzații la adresa Ralucăi Turcan: „S-a ferit să enunțe data exactă a autorizării expoziției”

Totodată, tinerii au condamnat lipsa de transparență cu privire la acesta, și o acuză pe Raluca Turcan că minte și nu știe că muzeele sunt instituții publice. În plus, Liga Studenților consideră, că indiferent de norma aplicabilă, din informațiile disponibile în spațiul public, organizarea expoziției a fost ilegală.

„Raluca Turcan s-a autoincriminat prin declarațiile pe care le-a dat în ultimele cinci zile și s-a ferit să enunțe data exactă a autorizării expoziției din Olanda, detaliu esențial în a stabili legea aplicabilă la momentul respectiv și, prin urmare, răspunderea penală aferentă pentru aceste fapte.”

Reprezentanţii studenţilor invocă lipsa unei hotărâri de Guvern pentru exportul temporar al pieselor de patrimoniu dacice duse la expoziţia de la Muzeul Drents.

Aceștia invocă faptul că Raluca Turcan” încearcă să se disculpe, susținând că în baza OUG 27/2023 nu ar fi fost necesară o Hotărâre de Guvern, întrucât muzeele din țară, care au subordonări diferite și personalitate juridică proprie, care au fost co-participante nu ar fi instituții publice, deși legislația în materie le consideră pe toate drept instituții publice de cultură, iar conform normelor în vigoare deja existau cel puțin două instituții implicate: Ministerul și Muzeul Național de Istorie.”

Ce a schimbat Raluca Turcan, după ce a ajuns ministrul Culturii

”Raluca Turcan s-a autoincriminat prin declaraţiile pe care le-a dat în ultimele cinci zile şi s-a ferit să enunţe data exactă a autorizării expoziţiei din Olanda, detaliu esenţial în a stabili legea aplicabilă la momentul respectiv şi, prin urmare, răspunderea penală aferentă pentru aceste fapte”, scrie în comunicat.

Studenţii adaugă că, până la venirea Ralucăi Turcan în fruntea Ministerului Culturii, prin legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, nu erau permise din punct de vedere juridic expoziţiile cu bunuri mobile de patrimoniu în străinătate.

Legea nr. 182/2000 prevedea la art. 34 alin. (1) faptul că ”pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi cu aprobarea Ministerului Culturii”, arată aceştia.

Totodată, susţin ei, articolul 38 alin. (1) prevedea că ”bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, se exportă numai temporar şi numai pentru organizarea unor expoziţii în străinătate, pentru investigaţii de laborator, restaurare sau expertizare”, însă nu exista nicio precizare clară cu privire la cine trebuie să aprobe exportul temporar al unor obiecte de patrimoniu pentru realizarea de expoziţii în afara graniţelor, prevederile art. 34 referindu-se strict la organizarea de expoziţii în ţară.

Ulterior, prin OUG 27/03.08.2023, Turcan a modificat legea patrimoniului prin adăugarea art. 34^1 prin care, ”pentru organizarea unor expoziţii în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaţionale de către instituţiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situaţia în care sunt implicate mai multe autorităţi şi instituţii publice.”

Legea patrimoniului a fost modificată din nou, la începutul anului trecut

Scopul modificării, conform notei de fundamentare, a fost acela de a permite ”organizarea de expoziţii în străinătate sau realizarea de proiecte culturale internaţionale de către instituţiile muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii.” Modificarea a fost realizată cu o săptămână înainte de aprobarea organizării expoziţiei „Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii”, de la Roma, adaugă Liga Studenţilor.

Potrivit comunicatului, Legea patrimoniului a fost modificată din nou, la începutul anului trecut, prin OUG 22/31.01.2024, renunţându-se la condiţia de a exista avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi aprobarea Ministerului Culturii, însă strict pentru expoziţiile din ţară.

”Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale, instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare.

Ceea ce nu s-a clarificat niciodată prin legea nr. 182/2000 a fost dacă instituţiile care împrumută anumite piese de patrimoniu le pot sub-împrumuta la rândul lor, neexistând absolut nicio restricţie specială în acest sens, ele putând fi împrumutate potrivit dreptului comun”, se mai arată în comunicat.

Liga Studenţilor afirmă că declaraţiile din ultimele zile ale Ralucăi Turcan sunt contradictorii.

”«Hazardul» furtului pe care îl invocă pentru a se scuza doamna Turcan nu ar fi existat fără hazardul din politica românească în care ajung în funcţii publice toţi neaveniţii, iar scuza că preocuparea publică legată de furtul tezaurului este utilizată pentru a pune în umbră congresul PNL şi lansarea propriului candidat la prezidenţiale este complet penibilă.

Doamna Turcan se scuză aruncând responsabilitatea exclusiv pe Muzeul Naţional de Istorie a României şi pe autorităţile olandeze, a căror parte de vină nu trebuie ignorată, afirmând în mod fals că nu ar fi fost necesară o Hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziţiei, deşi erau implicate alături de Ministerul Culturii şi alte 18 muzee, pe care în mod eronat nu le consideră instituţii publice, deşi multe au subordonări diferite şi de sine-stătătoare”, arată reprezentanţii studenţilor.

 ”De ce Guvernul a mobilizat mai multe instituţii centrale pentru expoziţia de la Roma, iar pentru cea din Assen nu?”

„Iniţiativa trebuia să aparţină ministrului de resort, deci doamnei Turcan. De ce a existat diferenţă de tratament şi condiţii de securitate între expoziţia de la Roma şi expoziţia de la Assen, din Olanda? Care a fost rolul doamnei secretar de stat Diana-Ştefana Baciuna în organizarea sau aprobarea expoziţiei? A cerut sau nu domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu hotărâre de guvern pentru expoziţie?”.

Când a minţit, de fapt, doamna Turcan? Practic, Raluca Turcan s-a autoincriminat prin declaraţiile pe care le-a dat în ultimele cinci zile şi s-a ferit să enunţe data exactă a autorizării expoziţiei din Olanda, detaliu esenţial în a stabili legea aplicabilă la momentul respectiv şi, prin urmare, răspunderea penală aferentă pentru aceste fapte. În orice caz, fără aprobări clare, coiful de la Coţofeneşti şi bărăţările dacice din aur, alături de celelalte sute de piese de tezaur, nu aveau ce căuta în Olanda, transportate şi expuse în condiţii neclare şi îndoielnice.

Analizând succesiunea faptelor prin raportare la modificarea intempestivă a normelor juridice privitoare la organizarea expoziţiei, aproape că par îndrituiţi cei care afirmă că furtul a fost premeditat, în contextul în care Muzeul Naţional de Istorie a României stă, de fapt, închis de 23 de ani şi cu risc mare de a fi afectat de un cutremur, prin voinţa domnului Oberländer-Târnoveanu.

Poporul român nu are acces la cunoaşterea istoriei sale şi la cele peste 690.000 de obiecte, dintre care peste 4400 sunt clasate ca tezaur, care compun patrimoniul instituţiei, spre deosebire de alte naţiuni europene ale căror elite politice nu exprimă dispreţ faţă de istoria propriilor popoare, aşa cum exprimă elitele politice de la Bucureşti. Acum nu mai vrem o ţară ca afară?!”, a declarat Toma Tataru, preşedinte al Ligii Studenţilor.

Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, detalii despre modul în care a ajuns Tezaurul Dacic în Țările de Jos

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan, în al cărei mandat a fost organizată expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a transmis că „orice export temporar de bunuri culturale pentru expoziţii în străinătate se face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”

Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străînătate, ultimul exemplu fiind expoziţia „Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.

„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoții şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării polițienești există o mobilizare maximă pentru prinderea hoților. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect inițiat de Muzeul Național de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor şi Colecțiilor.

Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomație culturală, derulat de muzee românești, care a început cu ani în urma prin expoziția de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024). Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa.

Muzeul Drents a avut obligația contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate, care au fost implementate conform standardelor internaționale în domeniu. Fac precizarea că Ministerul Culturii nu decide cu privire la conținutul colecțiilor prezentate în expoziții. Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziții în străinătate) se face doar cu avizul specialiștilor din Comisia Națională a Muzeelor şi Colecțiilor. Astfel de proiecte sunt frecvente în spațiul cultural european.

România a fost, de asemenea, beneficiara unor expoziții de o valoare excepțională aduse de instituții culturale din străinătate, ultimul exemplu fiind expoziția «Luminile lui Caravaggio», încă în desfășurare la Muzeul de Artă din Timişoara”, a transmis Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii, pentru antena3.ro.

CITIȚI ȘI:

Ziar olandez: Cei trei hoți care au furat TEZAURUL DACIC au fugit în Germania, iar poliția olandeză e pe urmele lor. Ar putea fi și români implicați

Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic

Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic

Poliția din Assen a publicat primele imagini cu jaful de la Muzeul Drents. Ce se observă pe înregistrările de pe camerele de supraveghere

Cum se va derula, pas cu pas, ANCHETA jafului din Olanda. Ipoteza-șoc luată în calcul de procurori și marile semne de întrebare

MESAJUL apărut pe pagina Muzeului Drents, după JAFUL care a schimbat total lucrurile. Anunț ireal în cei 170 de ani de existență: „Este o ZI NEAGRĂ”

Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic

Marcel CIOLACU reacționează după furtul obiectelor de TEZAUR dacic/ „Trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”