Actualitate
Rolul românilor în războiul subteran Rusia – NATO: „În locurile de unde pleacă americanii și europenii se instalează rușii, chinezii și turcii”
Un război intens purtat prin intermediari între Rusia și NATO are loc în paralel cu cel din Ucraina, mult mai puțin cunoscut europenilor. Profesorul român decorat de Franța explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum a ajuns Africa teatrul unor confruntări subterane între Rusia și NATO, dar și rolul românilor.
Mercenari Wagner printre ruine. FOTO: Telegram
Nu mai e demult un secret că Rusia și statele NATO se înfruntă într-un război intens prin proxy (intermediari) în Ucraina și Orientul
Mijlociu. Nu e însă singurul teatru de luptă într-un război hibrid. Mult mai puțin mediatizat este conflictul care a degenerat
într-un război în toată regula prin proxy, în Africa. Miza e
enormă: continentul negru are zăcăminte naturale uriașe, unele
mai necesare ca aerul unor industrii întregi, dar și un sistem de
alianțe ce s-ar putea dovedi vital.
Profesorul
Sergiu Mișcoiu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”,
cum decurg ostilitățile și cum se implică în conflict diplomați
români, ca parte a Uniunii Europene, dar și mercenarii români, pioni într-un joc de șah extrem de complex. Decorat de statul francez cu
medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Paris-Est
Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și este
expert în radicalism și extremism, dar și în teoria relațiilor
internaționale și sistemele politice ale Africii francofone.
Rușii și chinezii, marii câștigători. Pentru moment
În
ultima perioadă, spune el, occidentalii au pierdut teren în Africa,
iar marii câștigători sunt rușii și chinezii. Totuși, actuala
tendință nu este ireversibilă. Sergiu Mișcoiu explică și cum
s-a ajuns în această situație.
„Franța
a pierdut masiv teren în ultimul timp în Africa Centrală și de
Vest din cauza unei combinații de factori. În primul rând, noile
generații de africani care nu au cunoscut epoca postcolonială sunt
educate într-un spirit mai degrabă contestatar și protestatar,
acuzând regimurile din statele africane de supunere față de fosta
putere colonială, Franța. Apoi avem strategia Rusiei de a ocupa
spațiul virtual pentru a influența masiv tinerele generații
africane. Fermele de troli create de fostul aliat al Kremlinului,
Evghenii Prigojin (asasinat în 2023), au fost activate în țările
din Sahel și din Africa de Vest, iar rezultatul a fost unul peste
așteptări pentru că o bună parte a tinerilor care deja aveau
sentimente anticoloniale au aderat la sistemul pe care l-a pus în
operă propaganda rusă”, spune profesorul român.
Un
alt motiv pentru care Franța sau SUA au pierdut mult teren în
Africa este faptul că trupele paramilitare rusești, inclusiv
Wagner, au reușit să-i convingă pe liderii locali să-i alunge pe
occidentali.
„În
fine, dar nu în ultimul rând, faptul că în conflictele interne
din mai multe țări din regiune, companiile paramilitare rusești în
special faimosul Wagner, controlat de același Prigojin, astăzi
înlocuit de Africa Corps, controlat direct de Moscova, au acționat
pentru a-i proteja pe cei aflați la putere sau pentru a-i sprijini
pe cei care, prin insurecție armată sau prin planificarea unor
lovituri de stat, au vrut să ajungă la putere. Sprijinul acordat de
Wagner celor pe care au ales să îi ajute a venit la pachet cu
obligația de a susține politica Rusiei și de a ataca prezența în
regiune a Franței și Statelor Unite ale Americii”, mai spune
expertul.
Exemplul „Belarusului Africii”
În
acest sens, el vine cu exemplul Republicii Centrafricane, un fel de
„Belarus al Africii”. În paralel, Rusia și-a îndeplinit și un
obiectiv important și are oricând este nevoie sprijinul Republicii
Centrafricane, țară care votează la ONU urmând liniile trasate de la Moscova.
„Exemplul
cel mai concludent este Republica Centrafricană, unde președintele
Justin Touadera, ales în 2016, aflat într-un război civil cu
facțiunile rebele, a rămas la putere cu sprijinul direct al fostelor
trupe Wagner. Începând cu 2017, oamenii de influență ai
Kremlinului au devenit tot mai prezenți, inclusiv în cercul intim
al președintelui, făcându-l dependent de sprijinul Wagner.
Pretențiile acestora au crescut, iar guvernul centrafican a fost
obligat să îi răsplătească inclusiv prin concesionarea unor
exploatări miniere într-o formă oficială sau informală.
Republica Centrafricană este deci un caz extrem, în care
corporațiile paramilitare controlate de Moscova au ajuns să
constituie garda pretoriană a președintelui, iar ologarhii ruși să
aibă acces direct la resursele naturale ale țării. Nu e de mirare
că Rusia poate conta pe susținerea indefectibilă a Republicii
Centraficane prin voturi în Adunarea Generală a ONU sau în decizii
luate de Uniunea Africană. Pe culoarele Kremlinului se vorbește
despre Republica Centrafricană ca fiind un „Belarus al Africii”,
care pune în aplicare planurile lui Putin pentru Africa”, susține
Mișcoiu.
Însă
Kremlinul nu s-a oprit aici. Mâna lungă a Rusiei a ajuns și în
Africa de Vest și în Sahel, iar războiul informațional declanșat
de Moscova dă roade.
„Rusia
a încercat să exporte acest model în Africa de Vest și în Sahel
după ce au avut loc loviturile de stat din Mali, Burkina Faso și
Niger. Folosind propaganda pe TikTok, Telegram și alte rețele
„prietenoase” cu discursul anti-occidental, Rusia și-a
consolidat exponențial rețeaua de influenceri, ocupând autoritar
spațiul virtual. Juntele ajunse la putere în cele trei țări au
fondat Alianța Statelor din Sahel, rupând pactul de securitate cu
Franța, SUA și alte puteri occidentale și căutând sprijin, în
special din partea statelor BRICS”, este de părere Sergiu Mișcoiu.
Rusia a știut să speculeze
Rusia
a speculat din plin problemele de securitate ale acestor țări, unde
grupări islamiste radicale au încercat să răstoarne guverne și
să își extindă influența.
„Urgența
acestor state este securitatea. Toate cele trei țări se confruntă
cu intensificarea atacurilor comise de diverse grupări jihadiste,
având ca epicentru regiunea trifrontalieră Liptako-Gourma, iar
Nigerul și mai ales Maliul sunt măcinate și de conflictele cu
mișcările rebele ale tuaregilor, care controlează teritorii în
Nord. Rusia face eforturi pentru a colmata breșa cauzată de
plecarea trupelor internaționale și sprijină aceste țări cu
armament, material militar și instructori militari. Spre exemplu, în
ianuarie 2025, Rusia a trimis prin Guineea un important transport de
blindate și armament pentru sprijinirea forțelor armate maliene și
a mercenarilor ruși care au contracte directe cu furnizori locali de
securitate. În felul acesta, Rusia se asigură că forțele franceze
sau ale unei coaliții pilotate de occidentali nu vor putea reveni in
aceste țări decât dacă riscă un conflict direct cu forțele
rusești”, adaugă Sergiu Mișcoiu.
Pe
lângă Rusia, Africa este vizată tot mai mult de China și de
Turcia, care caută să obțină cât mai multă influență pe
continentul negru.
„În
același timp, trebuie spus că Rusia nu este singurul stat care își
proiectează puterea în regiune. Turcia a creat în ultimul an o
dependență tot mai pronunțată a Maliului și a Burkinei Faso de
dronele Bayraktar pentru a lovi mișcările rebele, secesioniste sau
islamiste. China a reușit să pătrundă masiv în aceste state prin
asigurarea sistemelor de comunicare, cu avantajul evident că prin
tehnologiile puse la dispoziție Beijingul poate și supraveghea
îndeaproape evoluțiile din regiune. Însă spre deosebire de Rusia,
China are o strategie diferită: mai mult soft power, prin
investițiile directe, dar nu prin prezență militară directă.
China investește în infrastructură, construind inclusiv sedii
guvernamentale grandioase, săli de concert, arene și stadioane, în
numeroase orașe mari din Africa. La schimb, primește în concesiune
pe termen lung și în condiții avantajoase porturi, mine, surse de
apă și alte resurse-cheie. China are deci o strategie bazată pe
proiectarea puterii economice și comerciale”, detaliază
profesorul român.
Prezența franco-americană, tot mai redusă în Africa
În
timp ce influența unor țări ca Rusia, China și Turcia crește tot
mai mult în Africa, prezența franceză și cea americană se
diminuează pe zi ce trece. Profesorul Sergiu Mișcoiu explică mai
exact întregul context:
„Prezența
militară franceză este tot mai redusă. Practic, Franța a părăsit
într-un timp record, în ultimii patru ani, baze militare care
păreau perene, urmând să o închidă și pe cea din Dakar, la
cererea noului guvern condus de Ousmane Sonko. Similar, în 2024,
Franța a fost nevoită să părăsească Ciadul, în ciuda susținerii
pe care a arătat-o față de noul om-forte de la Ndjamena, Mahamat
Idriss Deby Itno, care a preluat puterea de la tatăl său, decedat
pe frontul războiului civil în 2021. În urma acestor experiențe,
Franța încearcă acum să nu cauzeze și mai mult adversitate în
rândul populaților locale și a decidenților politici africani și
se bazează tot mai mult pe sprijinul diplomației europene și pe
diplomațiile statelor membre ale UE.”
Rolul românilor
Totuși,
occidentalii nu au renunțat definitiv. Diplomații români au un rol
important în negocierile cu statele africane. Avantajul lor este că
România, spre deosebire de Franța sau alte state occidentale, nu
este percepută în zonă ca o putere colonială revanșardă. În
plus, de relațiile bune avute de România, încă din perioada
comunistă, cu cele mai multe dintre statele africane, poate
beneficia și beneficiază într-un fel Bruxellesul.
„Oamenii
de afaceri, diplomații, oamenii de știință români, polonezi sau
suedezi sunt mult mai ușor acceptați în această zonă decât cei
din Franța, care sunt tot timpul suspectați de dorințe
neocoloniale. Dar, paradoxul este că aceste țări sunt și rămân
țări francofone. Datorită relativei izolări și a precarității
materiale, societățile din Africa de Vest și Sahel au fost mult
mai puțin marcate de procesul global de anglofonizare. În mare
parte, inclusiv tinerii din aceste țări sunt exclusiv francofoni
(vorbind, desigur, limbile locale sau regionale), însă adversitatea
lor față de Franța este una mult mai mare decât a generațiilor
anterioare”; punctează profesorul.
Urmările retragerii occidentale
Eșecurile
occidentale, culminând cu cele ale Franței și SUA, nu au rămas
fără urmări. Este vorba despre imagine, de putere, dar și de
consecințe economice extrem de importante.
Profesorul
Sergiu Mișcoiu evidențiază câteva dintre cele mai importante.
„Urmările retragerii Franței sunt multiple. Pe de o parte, sunt urmări
la nivel simbolic: arată foarte rău pentru tabăra occidentală ca
jumătate de continent să-și schimbe în câțiva ani opțiunile
geopolitice, fără ca marile puteri vestice să reacționeze într-o
manieră clară și directă. Pe de altă parte, există consecințe
economice, de la limitarea accesului la rezerve naturale (de exemplu,
uraniul din Niger, bauxita din Guineea, zirconiul din Senegal) și la
porturile comerciale, unde companiile chinezești, turcești,
sud-africane sau indiene le-au înlocuit pe cele occidentale. Apoi,
Uniunea Europeană însăși este afectată, mai ales prin aceea că
nu reușește să înlocuiască, încă, prezența directă a unor
state devenite puțin dezirabile în Africa de Vest, așa cum este
cazul Franței astăzi, construind printr-un mecanism diplomatic
solid, care să utilizeze la maxim personalul propriu și pe cel al
altor state.”
Greu de negociat
Interesant
este faptul că Putin a readus în prim-plan politica Uniunii
Sovietice pentru statele africane din timpul Războiului Rece și i-a
convins pe liderii locali să renunțe la investițiile franceze din
zonă, în schimbul protecției Moscovei.
„Deși
a adoptat o strategie pentru Africa în 2020, care presupunea
investiții fără precedent în multe domenii de interes direct
pentru africani, pe teren, rezultatele au fost de la început puțin
concludente ca urmare a crizei sanitare și, apoi, a efectelor în lanț
ale războiului din Ucraina, ultimul antrenând alienarea mai multor
state africane. Asta s-a întâmplat în timpul Războiului Rece și
continuă acum. Putin a reluat politica aceasta pe care o avea
Uniunea Sovietică anterior. Dar spre deosebire de Uniunea
Sovietică, politica lui Putin este una care nu are foarte mult de
promis în termeni ideologici, se reduce la aspectul acesta militar”,
susține el.
Deși
occidentalii nu au renunțat în totalitate la planurile lor
anterioare, este greu de crezut că vor reuși să negocieze cu Rusia
și să revină ușor în Africa.
„Îmi
pare puțin probabil acest lucru. Cei care prevăd acest scenariu se
gândesc la negocierile sovieto-americane care au avut loc între
marile puteri în timpul Destinderii sau la finalul Războiului Rece.
Și atunci, într-adevăr, erau la pachet situații geopolitice de pe
mai multe continente. Acum, interesele și capacitatea de decizie
sunt ambele mult mai fragmentate, fiecare situație regională este
câte un caz în sine. Cu o Rusie
care ar accepta să își reducă prezența în țările africane pe
care tocmai ce le-a adus în sfera sa de influență, permițând
intrarea americanilor, în aceste țări, în baza unei negocieri
care să-i elimine pe europeni? Deși nu e imposibil, acest scenariu
pare destul de greu de realizat. Dacă chiar vor avea loc negocieri,
acestea vor fi purtate pe fiecare zonă geopolitică”, e opinia lui Mișcoiu.
Și
mai este un detaliu. Chiar dacă rușii s-ar putea dovedi la un
moment dat dispuși la unele concesii, liderii locali africani nu ar
vedea cu ochi buni o revenire occidentală în zonă.
„Nu
în ultimul rând, eventualele negocieri între marile puteri „peste
capul” statelor africane ar fi considerate de opiniile publice din
țările africane ca fiind nu doar ilegitime, ci și scandaloase.
Africanii sunt astăzi într-o logică a asumării propriilor destine
și nu sunt dispuși sub nicio formă să accepte tutela paternalistă
a unor state cu veleități (neo-)imperiale. Potențialul
insurecțional, în special în rândurile tineretului din cea mai
mare parte a statelor africane, este unul foarte ridicat”, mai
spune profesorul.
Eroarea lui Trump
Probleme
similare de imagine au și SUA în Africa. Pe de altă parte,
dinamica prezenței americane în Africa de Vest are de suferit inclusiv
din cauza unei erori diplomatice care a fost comisă de președintele
Donald Trump.
„Statele
Unite ale Americii vor dori, probabil, să mențină un acces
important la resurse. Dar politica africană a lui Trump suferă de
stigma declarațiilor și acțiunilor sale din mandatul precedent
(2017-2020), atunci când președintele SUA a calificat statele
africane drept „shithole nations”. Trump a fost foarte impopular
în Africa datorită acestei fraze. Evident, propaganda rusă, care
este nu doar anti-franceză, ci și anti-americană, nu face
distincție între America lui Trump și cea a lui Biden, ci încearcă
să promoveze ideea că americanii sunt la fel de vinovați ca și
francezii, ca și ceilalți europeni, pentru situația în care se
află în statele africane. De aceea, este încă prematur să
anticipăm care vor fi mișcările Americii lui Trump în Africa și
în ce vor consta acestea”, consideră Mișcoiu.
Este
încă neclar în ce măsură americanii se vor lupta să recâștige
măcar o parte din influența pierdută, mai spune el. În acest
moment, Occidenul nu are nici măcar o strategie comună pentru a-și
recâștiga accesul la resursele africane și pentru a încerca măcar
să revină în grația liderilor de pe acest continent.
„Cu
siguranță vor încerca să facă asta, dar, deocamdată, strategia
nu e comună, pentru că Europa și America nu au fost niciodată mai
decuplate din punct de vedere valoric și ideologic una de cealaltă
așa cum sunt de când a fost ales Donald Trump. Diviziunea și
timpul pierdut prin indecizie lucrează în favoarea Rusiei, Chinei
și altor actori ne- sau anti-occidentali. În locurile de unde
pleacă americanii și europenii se instalează rușii, chinezii și
turcii. Mai recent, Brazilia și India își fac la rândul lor tot
mai simțită prezența în Africa”, susține profesorul.
De ce e atât de importantă Africa
În
opinia sa, Africa este mult mai importantă decât se vede din
România. Totuși, deocamdată cel puțin, europenii, în special
nordicii, sunt mai puțin atenți la aceste detalii.
„Africa
este, în primul rând, viitorul demografic al umanității. Pentru a
ne face o idee de amplitudine a dinamicii demografice, vârsta
mediană în țările Sahelului este 17 ani, în vreme ce vârsta
mediană a populației europene este 44 de ani. Orice ar face UE sau
SUA, va exista o migrație masivă în următoarele decenii care va veni dinspre Africa și numărul compreșitor al oamenilor în
mobilitate nu va putea fi redus semnificativ prin măsuri punitive.
Singura soluție la nivel mondial ar fi promovarea accelerată a
principiului și a practicii dezvoltării echitabile, pentru a crește
nivelul de trai în statele africane și pentru a limita astfel
natural emigrația. Dar statele Nordului nu par dispuse deloc să
facă asemenea investiții costisitoare, nedorind să accepte un fapt
evident: pe termen mediu, stabilitatea mondială depinde de ceea ce
se întâmplă pe plan demografic în Africa”, punctează Mișcoiu.
Și
asta nu este tot. Industrii întregi din occident ar avea de
beneficiat, prin accesul la resurse vitale, de o eventuală
restabilire a relațiilor cu Africa.
„În
al doilea rând, prin potențialul său, Africa reprezintă pentru
umanitate o bună parte din timpul rămas în confort și bunăstare,
înainte de a ajunge să extragem resurse de pe alte planete, cum
intenționează deja să facă Elon Musk. Africa este deținătoarea
unor resurse, precum petrol, gaze, uraniu, bauxită, cobalt,
zirconiu, metale prețioase pe care toate marile economii ale lumii
ar dori să le exploateze”, arată Mișcoiu.
Parte
a războiului prin proxy vor continua să fie și mercenari români,
plătiți să lupte împotriva unor rebeli, așa cum s-a întâmplat
în Congo.
Pe
de altă parte, diplomații români ar putea să aibă un rol în
restabilirea unor relații mai bune între occident și anumite state
africane, în condițiile în care diplomații occidentali, cu
precădere cei americani și francezi, se confruntă cu multă
ostilitate în Africa.
Actualitate
Alexandru Nazare anunță deblocarea a 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie”. Memorandumul intră în ședința de Guvern
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat joi, 23 iulie, că a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, document care urmează să fie analizat în ședința de Guvern de joi.
Sectia ATI Neonatologie a Spitalului Marie Curie. FOTO captură TVR Info
Decizia vine în contextul în care conducerea unității medicale a avertizat că deficitul de personal a determinat închiderea a cinci paturi de terapie intensivă, afectând capacitatea spitalului de a trata cazurile grave.
„Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi. Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reușit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații”, a transmis ministrul Finanțelor pe Facebook.
Deblocarea posturilor, prezentată drept o măsură excepțională
Alexandru Nazare a subliniat că aprobarea celor 22 de posturi nu reprezintă o schimbare de strategie în privința ocupării posturilor vacante din sistemul public, ci o intervenție punctuală generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”.
„Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate, în timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a scris Nazare în aceeași postare.
Potrivit informațiilor prezentate de autorități, cele 22 de posturi ar permite redeschiderea celor cinci paturi ATI închise din lipsă de personal.
Solicitări mai ample din partea spitalelor
Amintim că Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” funcționează cu o capacitate redusă, după ce lipsa personalului a obligat conducerea unității să închidă temporar cinci paturi destinate celor mai grave cazuri. Medicii avertizează că situația pune în pericol viața unor copii care depind de tratamente complexe și de îngrijire permanentă.
Până de curând, secția dispunea de 27 de paturi, însă numărul a fost redus la 22 după plecarea a șapte asistente medicale. Două dintre acestea au demisionat, în timp ce altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului.
Conducerea spitalului a afirmat că nu poate organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cauza restricțiilor impuse printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2025, care limitează angajările în sectorul bugetar.
În acest context, medicii avertizează că deficitul de personal afectează direct capacitatea de a trata copiii aflați în stare critică.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-23T09:13:44.867Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/sanatate/alexandru-nazare-anunta-deblocarea-a-22-de-posturi-2545195.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”sanatate”,”alexandru-nazare-anunta-deblocarea-a-22-de-posturi-2545195.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/sanatate/alexandru-nazare-anunta-deblocarea-a-22-de-posturi-2545195.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Blocajul politic pune în pericol proiectele strategice ale României. Expert: „Este afectată grav întreaga putere militară”
România resimte deja efectele lipsei unui guvern cu puteri depline, avertizează economistul Adrian Negrescu și expertul în politici de apărare Hari Bucur-Marcu. În timp ce reformele necesare pentru deblocarea a 4,5 miliarde de euro din PNRR riscă să întârzie, proiectele strategice din domeniul apărării și alte angajamente internaționale sunt blocate, cu efecte asupra credibilității financiare și a capacității militare a statului.
Modernizarea apărării antiaeriene este una dintre prioritățile României FOTO X
Funcționarea optimă a statului s-a oprit pe 10 iunie 2026, odată cu expirarea termenelor
constituționale de 45 de zile pentru miniștrii Guvernului demis
Bolojan.
Fără decidenți
politici care să aibă calitatea legală de ordonatori principali de
credite, România riscă să piardă peste 4 miliarde de euro din
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a ratat
deja termene esențiale pentru semnarea contractelor de înzestrare
militară prin mecanismul european SAFE, evaluat la peste 16 miliarde
de euro.
Șanse minime pentru
adoptarea reformelor PNRR
Economistul Adrian Negrescu a detaliat impactul lipsei unui guvern cu
puteri depline asupra procesului de obținere a fondurilor europene
și asupra adoptării reformelor blocate.
„Din păcate, nu
suntem capabili să îndeplinim condițiile prevăzute în acordul de
finanțare. Concret, nu putem aproba ordonanțele de urgență
necesare pentru a reflecta angajamentele pe care ni le-am asumat prin
PNRR”, explică economistul.
În condițiile în
care Guvernul este demis și lipsit de drept de inițiativă
legislativă, singura variantă rămâne circuitul parlamentar, un
proces greoi și imprevizibil, arată expertul.
„Într-o
situație în care avem un guvern demis, lipsit de putere
legislativă, singura șansă a României este să trimită aceste
proiecte direct în Parlament. Din cele șase reforme fundamentale
pentru PNRR, patru proiecte se află deja acolo, iar alte două,
printre care și legislația salarizării, ar trebui să ajungă
rapid pentru a fi votate de parlamentari. Cu toate acestea, șansele
ca aceste proiecte să treacă și să încasăm banii la timp sunt
foarte mici, mai ales că în acest moment nu există nicio sesiune
extraordinară convocată pentru a aproba aceste legi înaintea
termenului limită de 31 august”,
continuă Adrian Negrescu.
Pierderea
credibilității statului va costa mai mult decât banii neîncasați
În contextul în
care datoria externă a ajuns la 230 de miliarde de euro, analistul a
avertizat că ratarea sumelor aferente acestui an din PNRR va forța
statul să se împrumute la costuri mult mai mari.
„Cele 4,5
miliarde de euro care ar trebui să ajungă în țară din PNRR,
condiționate de reformele ce trebuie aprobate până la 31 august,
reprezintă o gură vitală de oxigen pentru piața financiară.
Acești bani asigură finanțarea proiectelor aflate deja în
derulare”, precizează Negrescu.
Scandal în industria de apărare: contract de 816,6 milioane de euro, atribuit unei companii americane contestate de producătorii UE
Neîncadrarea în
termen va aduce un impact dezastruos asupra efortului bugetar al
statului din cauza dobânzilor masive. „Dacă statul
român nu va reuși să atragă aceste fonduri, va fi nevoit să se
împrumute pentru a le continua. Împrumuturile se realizează deja
la o dobândă de aproape 7%, ceea ce, din perspectivă financiară,
va genera un blocaj semnificativ în finanțele statului. Dincolo de
efectele economice inerente și de costurile suplimentare ale
împrumuturilor, ne confruntăm cu o gravă problemă de
credibilitate pe care nu o vom putea rezolva ușor. Ne-am asumat un
PNRR, un set de reforme și reduceri de costuri, dar iată că
acestea nu devin realitate. Dacă nu implementăm aceste reforme, vom
pierde la capitolul credibilitate mult mai mult decât pierdem din
punct de vedere strict financiar”, mai spune analistul.
Impactul direct
asupra capacității de luptă a Armatei Române
Pe componenta de
securitate a aceluiași blocaj, expertul militar Hari Bucur-Marcu a
explicat ramificațiile impasului politic asupra programelor de
achiziții de armament, cum ar fi cel pentru armele de asalt Sig
Sauer.
„În momentul de
față, în România nu funcționează Legea planificării apărării.
Această lege stabilește ciclurile de planificare a puterii militare
în România. Un astfel de ciclu, care durează cinci ani, pornește
de la Strategia Națională de Apărare a României, pe care
președintele a prezentat-o Parlamentului în termenul legal, adică
în interiorul a șase luni de la primirea mandatului. Doar că
această strategie nu a fost redactată și aprobată conform legii”,
arată expertul.
El avertizează că fără un instrument
strategic aprobat și fără investiții noi, înzestrarea Armatei
este grav afectată de cheltuielile de funcționare recurentă.
„Puterea
militară presupune încă o măsură importantă, având în vedere
că sub 30-40% din întreaga putere militară este reprezentată de
armamente, deci de partea de înzestrare și achiziții. Cea mai mare
parte a banilor se duce pe cheltuielile de operare cu ceea ce avem
deja, necesare pentru pregătirea trupelor și întreținerea
tehnicii, elemente esențiale pentru capacitatea de a merge la
operații și de a câștiga un război. Acest lucru nu se întâmplă
la noi. Impactul direct este că, practic, în momentul de față nu
putem vorbi despre o planificare coerentă a apărării naționale,
cu o viziune care să continue programele deja declanșate și să
deschidă altele noi, așa cum ar fi normal”, precizează Hari Bucur-Marcu.
Expertul în politici de apărare Hari Bucur-Marcu avertizează că blocajul instituțional generat de lipsa unui guvern cu puteri depline produce efecte care depășesc sfera politică și afectează inclusiv proiectele strategice și capacitatea de apărare a României.
„Pe de altă
parte, ne confruntăm cu problema lipsei de guvernanță. De luni de
zile, România nu are un guvern cu drept de inițiativă legislativă,
care să propună legi Parlamentului, să emită ordonanțe de
urgență pe timpul vacanței parlamentare sau să negocieze și să
încheie tratate ori contracte internaționale. În consecință, nu
putem vorbi de îndeplinirea obligațiilor minime pe care le are
România în privința programelor strategice de cooperare. La fel de
important este și blocajul în încheierea ciclului de pregătire
pentru intrarea României în Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, precum și stagnarea pachetului de programe
privind reziliența și reconstrucția. […] Contextul actual face
ca programul despre care ați întrebat să nu poată fi continuat și
executat, ceea ce afectează în mod grav întreaga putere militară
a României”, a
mai transmis Hari Bucur-Marcu.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-23T02:42:25.716Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/blocajul-politic-pune-in-pericol-proiectele-2545014.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”blocajul-politic-pune-in-pericol-proiectele-2545014.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/blocajul-politic-pune-in-pericol-proiectele-2545014.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Băsescu atacă liderii politici: „Orbecăie în decizii” și „aproape că își trădează țara pentru interese mărunte”
Fostul președinte Traian Băsescu lansează un nou atac la adresa liderilor politici, pe care îi acuză că iau decizii în afara Constituției și pun în pericol funcționarea statului. În contextul crizei politice generate de căderea Guvernului Bolojan, Băsescu susține că România traversează „un moment de alertă maximă”.
Fostul președinte Traian Băsescu. FOTO: Inquam Photos.
„Din păcate, nivelul la care sunt liderii politici ai momentului îi face să orbecăie în decizii, îi face să creadă că ce le este bine lor și clientelei lor este bine și pentru țară și cred că pot impune țării decizii care nu sunt constituționale. După părerea mea suntem într-un moment de criză majoră”, a declarat Traian Băsescu, miercuri seară, la B1 TV.
Fostul șef al statului a avertizat că încercarea de a găsi soluții politice în afara cadrului constituțional poate avea consecințe grave.
„Suntem într-un moment de alertă maximă. Oamenii ăștia, politicienii, căutând soluții în afara Constituției, riscă să prăbușească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli. Pentru că asta fac ei acum, nu au reguli”, a afirmat Băsescu.
Traian Băsescu a criticat atât PSD, cât și PNL, despre care spune că pun orgoliile și interesele politice înaintea interesului național.
„Și unii, și alții, PSD și partidul breloc PNL, tratează lucrurile prin prisma unor ambiții personale. Dacă nu reușești să lași ambițiile personale deoparte într-un moment de criză majoră, nu ai ce căuta în viața politică”, a declarat fostul președinte.
Acesta a mers și mai departe, afirmând că actualii lideri politici „aproape că își trădează țara pentru niște interese mărunte, orgolii”.
Declarațiile lui Traian Băsescu vin în contextul crizei politice declanșate după adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan și în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou Executiv sunt încă în impas.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T20:24:44.829Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/politica/basescu-ataca-liderii-politici-orbecaie-in-2545100.html”,”pathArray”:[„”,”politica”,”basescu-ataca-liderii-politici-orbecaie-in-2545100.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/politica/basescu-ataca-liderii-politici-orbecaie-in-2545100.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Alexandru Nazare anunță deblocarea a 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie”. Memorandumul intră în ședința de Guvern
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat joi, 23 iulie, că a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22...
Blocajul politic pune în pericol proiectele strategice ale României. Expert: „Este afectată grav întreaga putere militară”
România resimte deja efectele lipsei unui guvern cu puteri depline, avertizează economistul Adrian Negrescu și expertul în politici de apărare...
Băsescu atacă liderii politici: „Orbecăie în decizii” și „aproape că își trădează țara pentru interese mărunte”
Fostul președinte Traian Băsescu lansează un nou atac la adresa liderilor politici, pe care îi acuză că iau decizii în...
Scos de sub dărâmături și mereu în mișcare. Șeful diplomației iraniene povestește cu a supraviețuit atacului care l-a ucis pe ayatolahul Ali Khamenei
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a povestit modul în care a fost scos de sub dărâmăturile unui complex...
Paradoxul imobiliar din România: vânzările scad, dar prețurile cresc. Gabriel Biriș: „Ne așteaptă o ajustare de durată, de circa 5 ani”
Piața imobiliară din România înregistrează un paradox aparent: deși numărul tranzacțiilor cu apartamente a scăzut cu 9% în prima jumătate...
Ucraina testează o nouă armă cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de armament
Compania ucraineană SkyFall a dezvoltat un nou sistem de atac la distanță care trece deja prin teste operaționale în misiuni...
Ministrul Finanțelor susține că festivalurile de muzică aduc investiții, turiști și venituri la buget
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că marile festivaluri de muzică din România au un rol important în economie,...
-
Actualitateacum 2 zile„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
-
Actualitateacum 3 zileNicușor Dan îl felicită pe Andy Burnham pentru numirea în funcția de premier al Marii Britanii
-
Actualitateacum 3 zileRomânul genial la care au apelat NASA și Elon Musk: „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător”
-
Breakingacum 3 zileFilmul „The Odyssey” cu Matt Damon a depășit „Oppenheimer” la debutul global și a devenit cea mai de succes lansare a lui Christopher Nolan
-
Actualitateacum o zi
Paradoxul imobiliar din România: vânzările scad, dar prețurile cresc. Gabriel Biriș: „Ne așteaptă o ajustare de durată, de circa 5 ani”
-
Actualitateacum 2 zileEugen Tomac îi critică pe liderii politici care „încearcă să pozeze în salvatori”: „Au avut poziții identice cu ale Kremlinului”
-
Actualitateacum 2 zile
Ucraina testează o nouă armă cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de armament
-
Breakingacum 3 zileValentin Stan critică planul lui Macron de a crea o „forță multinațională” pentru Ucraina: „Vor face exerciții ostile împotriva Rusiei”