România
are nevoie de o reformă în armată, susțin experții consultați
de „Adevărul”. Într-un moment în care așteptările sunt
foarte mari de la armată, întârzierile reformei par să țină de
lipsa de voință politică și de faptul că există încă ofițeri
care nu-și justifică întotdeauna gradele.

Armata
a reușit să performeze încă din 2004, anul în care a intrat în
NATO, ceea ce a marcat primul obiectiv de țară reușit de România.
De atunci, în ciuda numeroaselor încercări de a continua reforma, există
unele probleme, iar nume importante din armată au intrat în atenția
opiniei publice pentru fapte de corupție. În același timp, industria de apărare a ajuns o ruină, din cauza neglijenței și a incompetenței unor politicieni.

Hari
Bucur Marcu este expert internațional în probleme de politici de
apărare naționale. A fost printre oamenii care au făcut posibilă
acceptarea României în NATO și a contribuit la reformarea forțelor
armate române. Nu în ultimul rând, a fost expert pentru politica
de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al
Forțelor Armate și coordonator academic al Centrului de Studii NATO
din București. El amintește că armata a performat la
finele anilor 90 și începutul anilor 2000, când a luat-o înainte
societății românești și a fost prima care a fost admisă într-un
important organism internațional – NATO. Abia 3 ani mai târziu,
România reușea să intre în Uniunea Europeană, îndeplinind un al
treilea prețios obiectiv de țară.

Chiar și așa, lucrurile nu merg perfect nici în apărare. Oglindă a societății românești, armata are problemele ei, deloc mici, iar asta într-un moment complex, deloc favorabil, când la granița României există un război de intensitate medie, în Ucraina.

Hari
Bucur Marcu, care a fost implicat în reforma din anii 90, reformă menită să
facă Armata Română compatibilă cu NATO, admite că există încă
și corupție în armată. Cazul generalului Cătălin Zisu, pus sub
control judiciar pe cauțiune de procurorii Direcției Naționale
Anticorupție, după ce a fost audiat într-un dosar de corupție și
fraudă în cazul unui presupus prejudiciu de peste 2,4 milioane de
euro privind lucrări fictive la Cimitirul Ghencea Militar, nu este
decât ultimul dintr-un șir mai lung de astfel de cazuri în care au
fost implicați importanți generali. Însă, spune el, corupția nu e specifică doar Armatei Române sau doar României. Totodată, nicio reformă, oricât de reușită ar fi, nu va eradica în totalitate corupția, chiar dacă o poate reduce simțitor.

„Au ajuns americanii să pună în lege condiția că după ce ieși din armată, ca general, 10 ani de zile nu ai voie să te angajezi la nu știu ce corporație. Aia e corupție. La noi, e mai mult așa că dai un porc, dai ceva acolo ăluia care te poate ajuta din pix”, spune Hari Bucur Marcu.

„O chestiune foarte simplă”

Reforma e necesară într-un moment în care există încă multe probleme serioase. Iar Armata Română are nevoie de finanțare, pentru ca militarii români să fie cât mai bine pregătiți. 

„Aici
nici măcar nu e vorba de reformă. E o chestiune foarte simplă.
Mărirea bugetului apărării înseamnă înseamnă mărirea fiecareia
din componentele acestui buget. Componentele mari ale bugetului sunt
trei. Cheltuielile de operare, cheltuielile ce țin de investiții în
armată și cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Acestea sunt cele
trei mari cheltuieli. Cheltuielile de operare includ și cheltuieli
de personal. Iar în momentul în care se mărește bugetul cu totul,
se mărește proporțional fiecare dintre aceste categorii principale
de buget. În acest caz vor fi mai mulți bani și pentru personal,
vor fi mai mulți bani și pentru înzestrare, vor fi mai mulți bani
și pentru operații, dar și pentru cercetare-dezvoltare. Totul este
cum vor împărți acești bani. În multe cazuri, mai mulți bani
înseamnă o mai bună pregătire pentru militari. Și cel mai la
îndemână exemplu care îmi vine în minte e din aviația militară.
Un aviator militar zboară în medie, să zicem, 120 de ore. Iar dacă
ai niște bani în plus, foarte important este să îi bagi în mai
multă instrucție. În acest caz, un aviator o să zboare 200 sau
250 de de ore pe an. Evident că un pilot care zboară atât de mult
ar fi mult mai bine pregătit”, spune generalul.

În
opinia sa, armata are efective suficiente în acest moment. Asta nu
înseamnă că nu este nevoie de noi investiții în tehnologie
militară și în industria de apărare. Există însă o direcție
bună, numai că este nevoie de investiții serioase și de creșterea
lor.

Una
dintre probleme ar fi că deși toți ofițerii activi au urmat
cursuri de pregătire modernă, unii au rămas cu mentalități
învechite.

„Cred că nu mai avem de mult generali formați pe vremea lui Ceaușescu. O
discuție poate fi însă că unii dintre cei care sunt activi au
fost formați de ofițeri din vechea gardă, care au urmat școla
militară înainte de 89. Aș spune că cel mai nociv dintre toți a
fost Gabriel Oprea. Pentru că altfel armata s-a reformat, s-au
schimbat mentalități, însă nu există pădure fără uscături.
Iar corupția, v-o spun sigur, nu este specifică doar armatei și nu
o găsim doar în România”, susține expertul.

„Ar trebui să înceapă cu comandatul suprem al Forțelor Armate”

Din
start, o mare problemă pornește de la legislație. În acest sens,
el amintește disputa legată de doborârea dronelor, care s-a lungit
timp de aproape un an, deși ar fi putut fi rezolvată în câteva
zile. Așadar, nu există reformă în apărare fără o primenire a legislației, care să o aducă la zi.

„Ne
amintim ce enormități a putut spune șeful statului major,
generalul Gheorghiță Vlad, când a fost scandalul dronelor. Că el
ar putea să le doboare, dar că nu are legislație. E adevărat, ei au o
legislație incompletă și caducă. Adică, legislația privind
apărarea națională este în bună parte aiurea, parcă din altă
epocă. Și mai e și incompletă. Lipsesc sau sunt incomplete multe
legi. Inclusiv astea cu rechizițiile, cu mobilizarea, toate sunt
aiurea făcute. Așa că ei au niște probleme foarte serioase. Mult
mai mari decât unde să se ducă banii ăștia”, adaugă Hari
Bucur Marcu.

În
ce privește o eventuală reformă, aceasta ar trebui făcută mult
mai serios și ar trebui să înceapă foarte de sus.

„Aș
spune, și nu glumesc, că ar trebui să înceapă cu comandantul
Forțelor Armate, care este președintele României. Am văzut
perioada Iohannis… Apoi, în orice reformă militară trebuie
introdus conceptul de putere militară. Și putem constata cu ocazia
asta că noi avem o mulțime de generali care nu produc putere
militară”, explică el.

Cine aduce putere militară României

Jandarmii,
pompierii și serviciile ar trebui trecute la un alt capitol pentru
că nu produc putere militară, evidențiază Hari Bucur Marcu.

„Toți
jandarmii sunt militari și nu produc putere militară. Toți
pompierii sunt militari și nu produc putere militară. Toți
sereiștii sunt militari și nu produc putere militară. Trebuie
determinat ce se întâmplă. Dacă ei rămân militari sau, așa cum
se întâmplă la alții mai civilizați, devin agenți. Eu știu ce
fac bine, ce fac și SRI-ul și SIE și jandarmeria și așa mai
departe, dar nu produc putere militară. Și dacă ajungem la
concluzia că doar militarii produc putere militară, abia atunci
putem sta de vorbă care este nivelul de putere militară pe care
trebuie să-l avem ca să ne asigurăm securitatea și apărarea
României. Și de acolo vedem cum facem să o obținem”,
completează Hari Bucur Marcu.

În
ce privește discuțiile despre obligativitatea armatei și despre
faptul că armata ar avea nevoie de mai mulți militari, Hari Bucur
Marcu este de o cu totul altă părere.

„E
important comandantul Forțelor Armate, pentru că el emite strategia
națională de apărare, în care sunt trecute amenințările,
riscurile, violențele, dar și misiunile strategice. Și de-abia
după ce afli ce misiune strategică ai pentru forța ta, îți poți constitui forța astfel încât să poți îndeplini misiuni. Nu așa
în gol. E ca și când v-ați propune să cumpărați o mașină în
familie, dar nu știți pentru ce vă trebuie. Da, s-a tot vorbit de
amenințarea rusă, că trebuie să ne pregătim pentru asta. Păi
amenințarea rusă în ce constă? Că aici e întrebarea. Stați un
pic, se spune că vor veni peste noi rușii. Fals. Ok, este
amenințarea nucleară, care se poate rezolva, o rezolvă Israelul cu
Iron Dome”, adaugă el.

Sperietoarea Rusia

Fără a neglija faptul că Rusia a pornit un adevărat război hibrid împotriva Occidentului, Hari Bucur Marcu spune că discursurile unor analiști care susțin că Rusia se pregătește să ne invadeze sunt absurde.

„E adevărat, dinspre Rusia vine amenințarea subversivă, dar care se rezolvă cu
alte mijloace decât cele militare, că nu stai să pui militarii să
caute tot felul de trădători și de spioni. Și dacă vorbim de
războiul clasic, convențional, probabil că unii se așteaptă ca
rușii să ne invadeze. Dar pe unde să ne invadeze? Cum ar putea să
vină Rusia peste România cu trupe, cu tancuri? Vă dați seama ce
prostie e, ei n-au ajuns în trei ani să treacă de Nistru măcar.
Da? De trei ani de zile. Păi vă dați seama că le mai ia încă vreo
nu știu câți ani până când vor ajunge la granița României.
Dacă ar fi să ajungă, că eu nu cred asta. Rușii n-au putere nici
să cucerească Ucraina. Nu e ca și când, vai, rușii au 50 de
divizii și noi avem numai două. Astea erau discuții de acum un
secol și mai bine. Atunci se făceau raporturi de forțe sub forma asta. Dar în momentul de față nu se discută așa treaba
asta. Noi în momentul de față avem și forțe active și forțe de
rezervă suficiente”, mai spune Hari Bucur Marcu.

Reformă cu cap și cu deminitate

Și
generalul-locotenent (r.) Cătălin Tomescu, fost șef al
Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est al NATO de la Sibiu,
vorbește despre nevoia de reformă în Apărare.

„În
primul rând, reforma nu trebuie să fie una superficială. Ea
trebuie făcută cu onoare și demnitate. Totul începe cu
demnitatea. O dată armata trebuie să recâștige demnitatea, care e
pierdută. Abia după aceea trebuie regândită industria de apărare”, insistă generalul.

Reforma
nu poate să mai întârzie, într-o perioadă atât de delicată,
susține generalul Tomescu. Exemplul Poloniei, care este pe cale să devină o mare putere militară în Europa ar trebui urmat și de România, cel puțin în anumite puncte. Însă, avertizează el, atâta timp cât România nu va avea o industrie de apărare eficientă, discuțiile despre reforma apărării rămân doar pe hârtie și fără un efect foarte mare.

„Există
un interes politic, dar după aceea trebuie să fie și interesul
național. Am spus de industria de apărare. Acum e la pământ,
vedem că alții ne dau lecții. Haideți să ne uităm la polonezi
ce fac, ce succese au, ce reușite excepționale. Pentru că da, e
foarte bine că luăm tehnologie militară avansată de luptă din
import, dar hai să facem așa cum fac și polonezii, să avem și
noi de câștigat. Luăm tancuri Abrams de la americani? E în
regulă! Dar hai să facem cumva să fie bine și pentru noi, să
mănânce și copiii noștri. Adică, iau tancurile de la tine, dar
haide să fabricăm și la noi ceva componente. De exemplu țevile de la tanc. Sau muniția. Așa că hai să produc eu măcar muniția
sau țevile, că țevile se duc după 1.500 de trageri și atunci eu
ce fac? Stau să aștept până când îmi vin după aia altele noi?
La fel și cu viitoarele avioane F 35. OK, noi nu putem să le
fabricăm la noi, nu avem tehnologia. Dar putem să fabricăm roțile
sau alte componente la noi”, mai spune generalul.