Actualitate
Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin”

Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. Am vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.
Sviatlana Tsikhanouskaya nu a auzit nimic de 2 ani de la soțul ei, deținut politic în Belarus. R.F.
„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.
Ultimul care a făcut acest lucru este Călin Georgescu, dar un discurs anti-european au și suveraniștii George Simion și Diana Șoșoaca. Nici actualul premier nu s-a putut abține: în 2023, liderul PSD Marcel Ciolacu se angaja, în programul de guvernare, că românii nu vor mai fi „sclavii moderni” ai Europei, promițând creșteri de salarii și pensii, la pachet cu o viziune orientată către capitalul autohton, investiții în educație și sănătate, și stoparea creșterii prețurilor.
„România trebuie să își păstreze suveranitatea, nu trebuie să accepte dictatele externe, indiferent dacă vin din partea Uniunii Europene sau din alte foruri internaționale”, spunea anteriorul lider al PSD, Liviu Dragnea și exemplele pot continua.
Așa s-a ajuns ca în ultimul Eurobarometru, publicat în toamna lui 2024, să vedem că încrederea românilor în UE este în scădere, deși zilele trecute, România a atins borna de 100 de miliarde de euro primite din momentul aderării de la Uniune. Adică, 10 milioane de euro a primit România în fiecare zi de la aderare încoace.
Însă 37% dintre români tind să nu aibă încredere în UE, în creștere cu 3% față de eurobarometrul precedent. 13% din români au o imagine total negativă despre UE, 32% au o imagine neutră despre UE și 53% o imagine total pozitivă.
Probabil, cea mai mare lovitură privind percepția românilor despre UE a fost faptul că alegerile prezidențiale din primul tur, la final de 2024, au fost câștigate de un candidat anti-european și pro-rus, Călin Georgescu.
Aflat la sesiunea Parlamentului European de la Strasbourg din 10-13 martie, în care se discută acordarea unui ajutor de aproape 2 miliarde de euro de la UE pentru Republica Moldova în încercarea de a stimula calea europeană a țării, am vrut să aflu, de ce atitudinea pro-europeană a românilor pare că a obosit. În fond, să primești câte 10 milioane de euro zi de zi, timp de 18 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al țărilor unde se trăiește cel mai bine este ceva.
„Oamenii pur și simplu nu înțeleg ce este sclavia”
Una dintre întâlnirile cele mai impresionante pe care le-am avut la Strassbourg este cea cu Sviatlana Tsikhanouskaya, o activistă politică din Belarus care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.
În micul „acvariu” din sala de presă a Parlamentului, femeia îmbrăcată în albastru cu o figură gravă ce mi-a amintit de soția liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, Tsikhanouskaya a povestit că de doi ani nu a mai știe nimic de soțui ei. Syarhei Tsikhanouski a fost arestat împreună cu alți lideri ai opoziției înaintea alegerilor din 2020. Voia să candideze împotriva lui Lukașenko. Sviatlana i-a luat locul soțului ei și i s-a permis să candideze mai ales pentru că dictatorul Belarusului credea că o femeie nu poate forma o opoziție legitimă. După ce Lukașenko a fost declarat învingător, în urma unor alegeri despre care observatorii susțin că au fost fraudate, ea a fost reținută de autoritățile din Belarus și apoi forțată la exil în Lituania.
„Ultima oară l-am vizitat în 2023 la închisoare și de atunci nu am avut nicio formă de comunicare, nimic. Fără scrisori, fără apeluri telefonice, absolut nimic. Nu știu dacă este în viață sau în ce închisoare se află. Apărătorii drepturilor omului numesc asta tortură”, explică femeia. Încearcă să rămână puternică.
Are o mapă pe a cărei copertă este o fotografie alb-negru cu portretul soțului său.
„România poate ajunge precum Belarus”
„Încurajăm toate instituțiile și comitetele ONU pentru drepturile omului să lucreze cu acest caz și să trimită delegații să investigheze, să ceară acces la prizonierii politici. Până când regimul va simți că astfel de practici nu-i aduc nicio sancțiune, până când regimul nu va simți suficientă atenție pe această problemă, ei vor continua să facă la fel. Și acesta este un exemplu a ceea ce se poate întâmpla cu țările în care oamenii nu prețuiesc ceea ce au”, a explicat femeia îndurerată.
Am întrebat-o ce părere are despre faptul că în România există o atitudine europeană din ce în ce mai pronunțată și sintagme precum „sclavii Europei” au un ecou din ce în ce mai pronunțat în diferite bule de pe rețele sociale.
„Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta.
Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei. Și, desigur, un popor neexperimentat al lumii libere poate fi ușor subjugat de narațiuni precum cea cu sclavii Uniunii Europene. Este bine să fii în Uniunea Europeană, doar că oamenii pur și simplu nu înțeleg ce este sclavia. Nu credeți această narațiune propagandistică”.
Tsikhanouskaya îi îndeamnă pe români să nu creadă orbește în ceea ce aud pentru că este cu adevărat oribil. „Oamenii trebuie să înțeleagă ce înseamnă să lupți pentru democrație. Democrația se poate pierde cu ușurință, dar privești în celălalt sens. Ucrainenii și georgienii știu ce înseamnă să lupți pentru asta. Sună poate frumos să zici că lupți pentru democrație, dar asta înseamnă suferință, lacrimi, durere. Este ca și cum ți-ai lua copilul, ai împacheta și ai părăsi țara și ai pierde toată viața ta de până atunci.”
Nici în viața din exil pe care o duce Tsikhanouskaya nu scapă de represiunile statului care a alungat-o. „Ne-au fost luate documentele, suntem considerați extremiști și teroriști de țara noastră și suntem căutați uneori prin Interpol”, detaliază ea.
Concluzia dizidentei din Belarus și mesajul ei pentru români este: „România poate „câștiga” o situație precum cea din Belarus dacă încetează să mai respecte valorile Uniunii Europene. Aceste narațiuni ale dictatorilor sunt foarte răspândite și este o sarcină a fiecărei persoane, responsabilitatea fiecărei persoane să nu cadă în această capcană”.
Bernard Guetta, euroarpalmentar francez. FOTO: Arhiva personală
„Am cunoscut România în anii 70. Este o diferență incredibilă”
De la o perspectivă dintr-o țară în care democrația este un vis frumos am trecut la una dintre cele mai vechi democrații europene – Franța.
L-am găsit pe Bernard Guetta, relaxat în biroul său parlamentar din Strassbourg. Deși în România este mai cunoscut fratele său, DJ-ul David Guetta, Bernard, eurodeputat francez membru al grupului Renew Europe, fost jurnalist prestigios, are o bună cunoaștere asupra Europei Centrale și de Est. L-am întrebat ce crede despre această sintagmă „românii, sclavii Europei”.
„Înainte de integrarea României în UE ar fi fost imposibil pentru cei 5 sau 6 milioane de români care locuiesc acum în Spania, Italia, Franța, Anglia, să-și găsească un loc de muncă în Uniunea Europeană. Deci unde este problema? Cred că UE a adus beneficii României și această solidaritate financiară a celorlalte state membre față de România este foarte importantă. În anii 70 am fost corespondent Le Monde în Europa Centrală și știam România comunistă. Pot să văd acum o diferență enormă față de România de atunci. Dar cei mai tineri decât mine nu știu ce a fost”, a explicat Guetta.
Pentru el este o experiență incredibilă să viziteze acum capitalele unor țări pe care le cunoștea din comunism: „Este incredibil pentru mine să ajung acum la București sau la Budapesta sau la Praga. Uniunea Europeană este un succes incredibil și minunat pentru toate națiunile noastre. Ceea ce nu înseamnă că liderii noștri politici nu au făcut greșeli. Bineînțeles că au făcut Dar asta nu înseamnă că unificarea națiunilor noastre nu a fost o idee bună”.
Întrebat ce rol au politicienii în această schimbare de atitudine față de UE, Guetta a susținut: „Cu siguranță. Este o chestiune de comunicare cu privire la UE, dar este și o chestiune de fond. Însă, până la urmă, să nu uităm că dacă politicienii nu sunt buni este și vina noastră. Noi i-am ales. Unii sunt mai buni, alții mai puțini buni, dar asta e viața”.
Siegfried Mureșan a coordonat strategia de ajutare a Republicii Moldova cu cca 2 miliarde de euro.
„Românii când nu au răspunsuri la întrebări, au tendința să dea vina pe oricine”
Mai puțin relaxat decât Bernard Guetta, liberalul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European crede că „Noi, politicienii, trebuie să explicăm mai bine oamenilor deciziile luate la nivel european. Cred că nu mai trebuie să vorbim doar despre sume mari, macroeconomic, cred că trebuie să prezentăm oamenilor, concret, ceea ce face Uniunea Europeană pentru fiecare cetățean. A existat și dezinformare în ultimii ani, știri false, propagandă anti-europeană. Deci informarea e clar că e una dintre soluțiile pentru a crește nivelul de susținere pentru Uniunea Europeană”.
Am vrut să vorbesc și cu un reprezentant al celui mai puternic partid suveranist din România – AUR. L-am întâlnit pe holurile parlamentului strassbourghez pe europarlamentarul Adrian Axinia, vicepreședinte al AUR. Cumva spre mirarea mea, acesta a susținut, în deplinătatea funcției sale de vicepreședinte al partidului, că România se află în cea mai bună perioadă a istoriei sale datorită UE.
„Bineînțeles, acest lucru se datorează în foarte mare parte a Europei și accesului României în Uniunea Europeană. Faptul că se află în Uniunea Europeană este singura cale spre prosperitate a României, și aici va trebui să rămână”, a susținut el.
Cât despre scepticismul în creștere al românilor față de UE, Axinia a explicat: „românii când nu au răspunsuri la întrebări, au tendința să dea vina pe oricine.”
Pe de altă parte, el arată că în continuare, România are un nivel scăzut din punct de vedere economic în Uniunea Europeană, iar decalajul între Est și Vest este destul de mare. „Probabil de aici o ușoară neîncredere. Din punctul meu de vedere, totuși procentul de români eurosceptici este scăzut”, a opinat el.
Axinia a arătat că AUR susține o anumită reformare a Uniunii Europene: „De exemplu, nu suntem de acord cu aceste măsuri Green Deal care au îngropat industria europeană și implicit și industria românească, lucru care se vede în scăderea standardului de viață al românilor și de aici apare și această neîncredere a românilor.”
El a mai arătat că vina pentru euroscepticismul românilor „aparține exclusiv partidelor tradiționale din România, PSD, PNL, UDMR, care nu au reușit să implementeze anumite reforme și, repet, să se mențină această diferență între est și vest.”
Axinia susține că în ciuda unor posibile coaliții sau alianțe ale AUR cu anumite zone de suveraniști, partidul va rămâne pro-european: „Spun asta cu tărie. Repet, nu există altă cale de prosperitate decât calea europeană. De aceea noi facem parte dintr-o familie europeană cu prestanță. Mă refer la grupul Conservatorilor și Reformiștilor. ”
Tomac: cel mai bun exemplu îl vedem în Republica Moldova
Eugen Tomac, de la Grupul Renew Europe, crede și el că politicienii poartă cea mai mare vină pentru euroscepticismul românilor:
„S-a greșit flagrant din punctul meu de vedere, pentru că decidenții politici responsabili cu prezentarea realității relației noastre ca țară membra UE cu tot ceea ce ține de beneficii și avantaje, pur și simplu au luat lucrurile ca pe ceva firesc, fără a simți nevoia de a întări în fiecare zi cât de importantă este apartenența noastră la UE.”
El crede că cel mai bun exemplu îl vedem în Republica Moldova „unde nu există subvenții pentru agricultură, unde nu există bani pentru autostrăzi, unde nu există bani pentru dezvoltare în toate sectoarele, inclusiv energie. Aici clasa politică și în mod special, cred că unul dintre responsabilii care a imprimat un stil de necomunicare cu cetățenii a fost fostul președinte Iohannis, care pur și simplu a lăsat spațiul liber pentru conspirații și tot felul de teze care aparent, la început nu păreau a avea succes”.
Astfel s-a ajuns ca astăzi o bună parte din societate crede în tot felul de teorii ale celor care dezinformează cu bună știință, a concluzionat el.
Concluzia este că n-ar trebui să ne bazăm pe politicieni prea mult în a ne face o opinie despre UE. Din păcate în mediul politic de la noi s-a auzit de mai multe ori sintagma „românii sunt sclavii Europei” sau „România colonie europeană”, decât faptul că România a primit în ultimii 18 ani în fiecare zi 10 milioane de euro pe zi.
Actualitate
Dieta ideală: vegană sau omnivoră? Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu publicat în Nature

Un articol publicat în prestigioasa revistă „Nature” prezintă concluziile unui studiu – care a cuprins un pic peste 100.000 de persoane și s-a derulat pe parcursul a 30 de ani – privind legătura dintre cele mai populare diete sănătoase și îmbătrânire.
Dieta mediteraneană nu este cea mai sănătoasă. FOTO: Shutterstock
Un studiu de referință publicat în „Nature Medicine” prezintă concluziile unei analize care a durat 30 de ani privind îmbătrânirea și îmbătrânirea sănătoasă.
Studiul a urmărit 105.015 persoane din SUA, timp de 30 de ani, și a dezvăluit că doar 9,3% au obținut o „îmbătrânire sănătoasă”.
Îmbătrânirea sănătoasă a fost definită ca supraviețuirea până la vârsta de 70 de ani fără prezența a 11 boli cronice majore și fără afectarea funcției cognitive, a funcției fizice sau a sănătății mintale. Participanții care nu au îndeplinit criteriile sau care au murit înainte de 2016 au fost considerați ca persoane care au îmbătrânit în mod normal.
Cele mai populare diete sănătoase
Participanții au aderat la unul dintre cele opt regimuri alimentare sănătoase sau au urmat o dietă nesănătoasă bogată în alimente ultraprocesate. Printre aceste regimuri se numără cel mediteraneean, dieta pe bază de plante, dieta pentru stoparea hipertensiunii, modelul alimentar empiric inflamator și altele.
În timp ce toate modelele alimentare sănătoase au similarități, cum ar fi promovarea unui aport de fructe, legume și cereale integrale, reducând în același timp cantitatea de carne roșie și procesată, fiecare model subliniază componente specifice.
De exemplu, în timp ce dieta aMED (Index alternativ pentru dieta mediteraneeană) se concentrează asupra alimentelor mediteranene – ulei de măsline, pește și nuci, dieta MIND (combină dieta mediteraneană cu dieta DASH) subliniază și mai mult beneficiile cognitive ale fructelor de pădure.
Dieta DASH acordă prioritate restricției consumului de sodiu pentru controlul tensiunii arteriale. Dieta PHDI (Indicele Dietei Sănătoase Planetare) subliniază importanța alimentelor sănătoase cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, cum ar fi alimentele proteice de origine vegetală, iar dieta hPDI atribuie un scor pozitiv alimentelor sănătoase pe bază de plante și scor negativ al alimentelor de origine animală.
Aderența strânsă la toate cele opt modele alimentare sănătoase a fost puternic asociată cu o probabilitate mai mare de îmbătrânire sănătoasă.
Printre acestea, cel mai bun predictor al îmbătrânirii sănătoase a fost utilizarea Indexului Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), un sistem de punctaj alimentar dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, Facultatea de Sănătate Publică.
„Aportul mai mare de fructe, legume, cereale integrale, grăsimi nesaturate, nuci, leguminoase și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi au fost asociate cu șanse mai mari de îmbătrânire sănătoasă, în timp ce consumul mai mare de grăsimi trans, sodiu, băuturi dulci și carne roșie sau procesată (sau ambele) au fost invers asociate”, au concluzionat cercetătorii.
Constatările „sugerează că modelele alimentare bogate în alimente vegetale, cu includerea moderată a alimentelor sănătoase de origine animală, pot ajuta la îmbătrânirea generală sănătoasă, ghidând viitoarele orientări alimentare.”
Dieta cea mai sanatoasă conform cercetătorilor de la Harvard. FOTO: Harvard
Cea mai sănătoasă dietă nu exclude carnea
Indexul Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), dezvoltat de cercetătorii de la Harvard, este un indice al calității alimentelor care atribuie punctaje în funcție de capacitatea lor de a preveni bolile cronice, punctaje mai mari indicând o dietă mai bună.
AHEI își propune să evalueze și să promoveze modele alimentare asociate cu riscul redus de boli cronice precum cancerul, diabetul, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
Scorul AHEI a fost calculat pe baza aportului a 11 alimente și nutrienți care au fost asociate pozitiv sau negativ cu riscul de boli cronice, inclusiv fructe, legume, nuci și leguminoase, alcool, carne roșie și procesată, cereale integrale, sodiu, grăsimi trans și acizi grași n-3 (omega-3) cu lanț lung.
Fiecare componentă a fost punctată pe o scară de la 0 la 10, iar AHEI a variat de la 0 la 110, un scor mai mare indicând o mai bună calitate generală a dietei.
AHEI subliniază importanța consumului unei varietăți de legume, mai ales verdețuri cu frunze. În ceea ce privește fructele, obiectivul este de patru porții zilnic. Recomandă consumul de cereale integrale, nuci, proteine vegetale din alimente precum tofu, consumul de pește și de grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline.
AHEI sugerează evitarea cartofilor, cerealelor rafinate, a sucurilor de fructe și grăsimilor saturate.
Studiile au arătat că persoanele care punctaj mai mare la AHEI au un risc mai scăzut de boli cronice, inclusiv boli coronariene, diabet și mortalitate din toate cauzele.
Actualitate
UE respinge cererea Rusiei de încetare a focului în schimbul ridicării sancțiunilor

Potrivit reprezentantului UE Anita Hipper, Uniunea Europeană a respins și acuzațiile Moscovei conform cărora sancțiunile împotriva Rusiei restricționează exporturile de alimente și îngrășăminte.
Uniunea Europeană a respins cererea Federației Ruse de a ridica restricțiile asupra băncii agricole cheie, Russian Agricultural Bank, ca parte a unui acord parțial de încetare a focului. UE a declarat că regimul de sancțiuni va rămâne în vigoare până la „retragerea necondiționată” de către Moscova a trupelor din Ucraina, scrie Financial Times.
„Oprirea agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei în Ucraina și retragerea necondiționată a tuturor forțelor militare ruse de pe întreg teritoriul Ucrainei ar fi una dintre principalele premise pentru modificarea sau ridicarea sancțiunilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Anitta Hipper.
Ea a menționat că sarcina principală a UE, ca și până acum, „rămâne să exercite presiune maximă asupra Rusiei, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitatea Rusiei de a duce război împotriva Ucrainei”. UE a respins, de asemenea, acuzația Rusiei că sancțiunile împotriva Moscovei restricționează exporturile de alimente și îngrășăminte, un subiect sensibil din punct de vedere politic, având în vedere importanța ambelor bunuri pentru țările sărace.
„UE sprijină în mod constant eforturile de consolidare a securității alimentare globale. Sancțiunile UE nu vizează în niciun caz comerțul cu bunuri agricole, inclusiv alimente, cereale și îngrășăminte, între Rusia și țările terțe”, a adăugat Anitta Hipper.
Această declarație a fost făcută după ce SUA au anunțat un acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina. Ar trebui să se extindă la infrastructura energetică și la Marea Neagră.
Kremlinul a spus ulterior că încetarea focului depinde de ridicarea sancțiunilor , inclusiv împotriva Rossilgospbank și de conectarea acesteia la sistemul global de mesagerie bancară SWIFT. Instituția finanțează producția și exportul de alimente.
Actualitate
Ministrul Hurezeanu, pe făraș? Expert: „Avem nevoie de cineva care să nu învețe la locul de muncă” Cine ar corespunde profilului

Numirea lui Emil Hurezeanu la conducerea Ministerului de Externe a fost o greșeală, considerǎ politologul Marius Ghincea, de la universitatea elvețiană ETH Zurich. Acesta spune că Hurezanu nu ar avea expertiză pentru a conduce un minister și explică ce profil s-ar potrivi pentru această funcție.
Coaliția va stabili dacǎ Emil Hurezeanu va fi înlocuit. FOTO: Facebook
Surse politice spun cǎ dinspre PSD și UDMR s-ar lua în calcul schimbarea
ministrului de Externe, urmând a exista o discuție la nivelul coaliției despre soarta politicǎ a lui Emil Hurezeanu. Fost ambasador al României la
Berlin și Viena, Hurezeanu a fost criticat încă de când se afla în
capitala Austriei, unii analiști si politicieni considerând cǎ o parte a eșecurilor amânării intrării în
spațiul Schengen i-ar aparține. El a fost acuzat de lipsă de
implicare, dar și de faptul că nu a reușit să comunice eficient
cu autoritățile din această țară.
Ce i s-ar imputa lui Hurezeanu
Criticii săi susțin că și
din această cauză România ar fi pierdut timp prețios și ar fi
fost ținută la porțile Schengen. Mai recent, Emil Hurezeanu a fost
criticat de experți și politicieni și din cauză că nu a reușit să
stabilească niciun canal serios de legătură cu noua administrație
de la Washington, iar relațiile româno-americane sunt cele mai deficitare din ultimele două decenii.
„Adevărul”
a discutat pe această temă, dar și despre cum ar trebui să arate
viitorul ministru de Externe cu politologul Marius Ghincea, de la
Universitatea ETH din Zurich și de la Institutul Universitar
European din Florența.
În
opinia sa, Emil Hurezanu nu este persoana potrivită pentru a conduce
un minister, cu atât mai mult unul de importanța Ministerului
Afacerilor Externe.
Ce calități ar trebui să aibă un ministru de externe
„În
opinia mea, atunci când e numit un ministru de Externe sunt trei
aspecte importante de luat în calcul. Primul – cred că trebuie să
fie un lider politic de anvergură, care să aibă relații și
influență politică în propriul partid și, în general, în relația
cu membrii cabinetului. Acesta este un aspect important pentru că
anvergura politică pe care o are ministrul determină atât
interacțiunea cu premierul și cu colegii din cabinet, cât și
capacitatea de a promova interesele României și de a interacționa
atât extern, cât și intern. Multe din problemele Ministerului de
Externe sunt legate de faptul că miniștrii din ultimii ani au fost
mai degrabă tehnocrați, cu influență și anvergură relativ
limitată în siajul Palatului Cotroceni și al președintelui
Iohannis, iar asta le-a limitat capacitatea de a rezolva niște
probleme critice de natură financiară sau administrativă pe care
Ministerul de Externe le are”, e primul aspect de luat în calcul,
potrivit lui Ghincea.
Practic,
pentru a fi eficient, un ministru de Externe trebuie să aibă o
anumită anvergură și o poziție care să nu-l facă să stea la
ușa premierului sau a președintelui.
„Din
perspectiva mea, orice viitor ministru de Externe trebuie să aibă
anvergura politică care să-i ofere acces neîngredit la
prim-ministru, la președinte și să fie într-o relație cu restul
cabinetului în care să-i permită să urmărească interesele
României și ale Ministerului la nivel intern și extern”, mai
spune Ghincea.
Lui Hurezanu îi lipsește expertiza
În
al doilea rând, Emil Hurezeanu nu are neapărat cea mai bună
expertiză și nu a avut o activitate care să-l fi recomandat pentru
un salt atât de important în carieră, dar mai ales să-i atribuie
responsabilități atât de mari.
„Al
doilea factor ține de expertiză. Avem nevoie de un ministru care să
nu învețe la locul de muncă, având în vedere contextul global și
european actual, avem nevoie de un ministru care să știe deja
agenda, dosarele mari, să înțeleagă cum funcționează ministerul
și să înțeleagă parametrii în care operează politica externă
românească. Deci avem nevoie de un om care deja are un nivel de
pregătire și expertiză pe astfel de teme”, mai spune Marius
Ghincea.
„Dinamica
în care funcționează centrala în București, față de ambasade,
e diferită”, consideră el.
„Al
treilea element vine de la faptul că orice ministru trebuie să fie
asumat pro-european și pro-atlantist. Și să se asigure că
reprezentarea interesului României e urmărit într-un mod în care
se găsește un echilibru. O balansare între nevoia noastră de a
menține integrarea europeană cu nevoia noastră de a proteja
parteneriatul strategic cu Statele Unite. Nu avem nevoie de un
ministru de externe care să fie MAGA și care să arunce la gunoi
rolul și importanța noastră în Uniunea Europeană, dar nici de
unul care să nu țină cont de importanța relațiilor cu SUA. Deci
avem nevoie de un ministru echilibrat, care să valorizeze în egală
măsură apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar în același
timp să considere la adevărata sa valoare parteneriatul strategic
cu Statele Unite”, punctează Marius Ghincea.
Are imagine proastă și printre subalterni
Imaginea
lui Emil Hurezeanu nu este cea mai bună nici măcar în Europa, la
ambasadaele pe care le-a condus, spune expertul. În același timp,
Hurezeanu nu este tocmai apreciat nici la Washington, dovadă faptul
că nu reușește să apere interesele României peste Altantic.
„Din
interacțiunea mea cu unii diplomați din Berlin și din Viena
rezultă că domnul Hurezeanu avea o imagine proastă. Avea o imagine
proastă și în general o atitudine față de subordonați care era
puțin inadecvată unei situații în care trebuie să colaborezi cu
colegii diplomați. Domnul ambasador Hurezeanu era mai degrabă în
stilul domnului Iohannis. Poate nu întâmplător, având în vedere
că fostul președinte Iohannis a fost cel care l-a pus în funcție.
Iar asta nu ajută. Cei mai buni diplomați, cei mai buni ambasadori
sunt cei care lucrează foarte mult pe orizontală. Diplomații buni
operează foarte bine cu colaboratorii, cu diplomații din misiune și
nu există o divizare artificială între ambasador, care să fie
undeva pe un piedestal, și restul diplomaților care trebuie doar să
asculte. Așa că, în mod cert, avem nevoie de alt profil pe acea poziție esențială”, consideră expertul.
Vestea
proastă ar fi, crede Marius Ghincea, că în România nu există
foarte multe variante pentru această poziție. În ce privește PNL,
care conform acordului existent la nivelul coaliției dă ministrul
de Externe, sunt și mai puține nume.
„Îmi
vine în minte un nume din PNL – Siegfried Mureșan. El ar fi
potrivit să preia Ministerul de Externe. Altfel, din păcate, în
Partidul Național Liberal, în momentul de față, din cauza
proastei politici de personal și a lipsei de stimulente de a atrage
oameni competenți, profesioniști din diplomație sunt foarte puțini
oameni care să poată ocupa această funcție și să o umple cu
valoare. Dar asta e o problemă pe care majoritatea partidelor
tradiționale le au și ține de faptul că în ultimul deceniu nu au
mai recrutat persoane pe bază de competență, ci mai degrabă pe
bază de loialitate”, menționează Ghincea.
Avem nevoie de un emisar special pentru Washington?
În
ce privește numirea unui emisar special pentru Statele Unite, care
să reprezinte interesele României la Washington, Marius Ghincea
este mai degrabă rezervat. Nu este foarte clar, arată el, ce atribuții ar avea acest emisar și dacă nu s-ar suprapune cu actualul ambasador de la Washington.
„Depinde
de ce prioritate și ce obiective ar trebui să aibă acest emisar
special, să-l numim așa, al României în relația cu Statele
Unite. Dar întrebarea apare de ce am avea nevoie de un emisar în
condiții în care avem un ambasador la Washington. Este treaba
ambasadorului României de la Washington să mențină dialogul și
contactul direct cu administrația de acolo. De asta este el acolo.
Dar dacă există dubii cu privire la competența sau abilitatea
ambasadorului nostru de la Washington de a-și îndeplini menirea,
misiunea oferită de președinte și de guvern, atunci ar trebui
schimbat”, mai spune el.
Marius
Ghincea a vorbit și despre revizuirea includerii României în
programul Visa Waiver. El a identificat și unul dintre posibilele
motive care au făcut ca adminsitrația Trump să amâne pe termen
nedeterminat renunțarea la vize pentru cetățenii români care
călătoresc în SUA.
„Eu
sper că această perioadă de review să dureze doar câteva luni și
practic administrația Trump să dorească doar să verifice dacă
procesul prin care România a intrat în Visa Waiver a fost
îndeplinit în condițiile legale. Știm, totodată, că acest proces
și intrarea României în Visa Waiver s-a făcut pe baza unui deal,
un acord informal între administrația Biden și guvernul de la
București, prin care s-a urmărit reducerea semnificativă a ratei de
refuz la oferirea vizei prin stimularea sau oferirea de bani și
stimularea angajaților statului, unor ministere, să aplice la vize
care aveau șanse mari să le fie acordate, ducând automat la o
scădere a ratei totale de respingere. Asta a stat în spatele
intrării noastre în Visa Waiver”, arată expertul.
În
plus, administrația Trump, cunoscută pentru tranzacționalitatea
sa, ar putea să aibă anumite interese la București și să
condiționeze rezolvarea problemei vizelor de aceste interese.
„Nu
știm ce părere, ce opinie va avea sau are administrația Trump cu
privire la acest acord informal pe care administrația Biden l-a avut
cu guvernul de la București. Așa că nu e total exclus ca
administrația Trump să decidă că acest acord informal a viciat
procesul și că România nu merita să intre în Visa Waiver. Sau
poate va dori să obțină ceva de la București în schimbul
ridicării acestei suspendări? E posibil ca administrația de la
Casa Albă să vrea ceva în schimbul eliminării suspendării și
includerii complete a României în programul Visa Waiver. Și nu e
nici foarte clar dacă Bucureștiul ar fi dispus să ofere. Este
posibil că această suspendare să fie până după alegerile
prezidențiale pentru a vedea cum decurg alegerile prezidențiale,
dacă decurg din perspectiva americană corect și neviciat, caz în
care această suspendare ar urma să fie ridicată. Dar e foarte
dificil să speculăm ce urmărește administrația americană”,
conchide Marius Ghincea.
-
Comunicateacum 2 zile
Echipa Binelui în acțiune!
-
Actualitateacum 3 zile
O tânără din Ungaria, funcţionar guvernamental, a rămas fără ambele mâini: o grenadă a explodat în timpul unui exerciţiu militar
-
Actualitateacum 2 zile
Daca aveti nevoie de o masina serviciul de rent a car Otopeni poate fi solutia ideala
-
Actualitateacum 2 zile
Un japonez care a stat 46 de ani pe culoarul morții a devenit milionar după ce a fost declarat nevinovat
-
Actualitateacum 2 zile
25 martie, ziua când s-a născut poeta Ana Blandiana
-
Actualitateacum 3 zile
ALPINIST CLUJ – PROFESIONALISM SI SIGURANTA IN ALPINISMUL UTILITAR
-
Actualitateacum 3 zile
Valoarea ecotichetului „Rabla” va crește, anunță ministrul Mediului. Cum se va deconta voucherul în 2025
-
Actualitateacum 2 zile
Chiriile apartamentelor au început să scadă. Orașul în care o garsonieră se închiriază cu 213 euro