Doi cercetători francezi au fost condamnați la opt luni de închisoare, după ce au aruncat sticle cu azot lichid asupra consulatului Rusiei din Marsilia. Printre cei sancționați se numără și Vasile Hereșanu, un fizician francez de origine română.

Hereșanu decis să facă recurs, contestând acuzațiile procurorilor. În schimb, colegul său, Georges Sitja, a acceptat verdictul pentru a pune capăt procesului, potrivit France 24.

Incidentul a avut loc în timpul unei manifestații pro-Ucraina, când cei doi oameni de știință, angajați ai Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS), au aruncat trei sticle cu azot lichid asupra clădirii diplomatice.

Două dintre acestea au aterizat pe acoperișul parcării consulatului, provocând detonări minore.

Inițial, autoritățile franceze au suspectat utilizarea unor dispozitive explozive improvizate, însă ancheta a stabilit că nu au existat victime sau pagube materiale semnificative.

Hereșanu contestă acuzațiile

În urma condamnării, Vasile Hereșanu a ales să facă recurs, afirmând că, deși nu neagă faptele, consideră că acuzațiile sunt exagerate.

„Nu a fabricat explozibili și nu a pus pe nimeni în pericol real”, a declarat avocatul său, Rami Chahine.

Totuși, parchetul din Marsilia a depus un „recurs incidental” împotriva condamnării, ceea ce ar putea duce la o pedeapsă mai severă pentru cercetătorul român.

În schimb, Georges Sitja, în vârstă de 59 de ani, a decis să accepte sentința, motivând că procesul a fost deja o povară pentru familia sa.

Reacții dure din partea autorităților franceze și ruse

Consulul general al Rusiei la Marsilia, Stanislav Oranski, a catalogat atacul drept „un act terorist”, însă procurorul francez Olivier Redon a respins această acuzație.

„Aspectul terorist se risipește ca un balon de săpun”, a declarat Redon.

Președintele instanței, Thierry Bonifay, a criticat dur acțiunea celor doi fizicieni, subliniind că „ambasadele și consulatele sunt teritorii sacre, care nu trebuie atinse”.

Hereșanu a recunoscut că regretă gestul său și a explicat în fața judecătorilor că a dorit doar „să atragă atenția asupra conflictului din Ucraina”, dar că acum se simte „copleșit” de consecințele acțiunii sale.

CNRS a condamnat gestul celor doi cercetători, acuzându-i de utilizarea abuzivă a resurselor științifice. În același timp, Comisia de Investigații a Rusiei a anunțat deschiderea unei anchete proprii, acuzându-i de „atac asupra persoanelor sau instituțiilor protejate internațional”, infracțiune ce poate fi pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare în Rusia.