Actualitate
Lapte și brânză de la țărani sau din supermarket? Mituri demontate și riscuri crescute
Laptele și produsele lactate sunt o categorie de alimente care oferă o mulțime de beneficii nutriționale, însă pot veni, în anumite condiții, la pachet cu riscuri grave pentru sănătate. Uneori problemele se pot instala fără semne.
Alegeți producători autorizați și controlați de autoritățile sanitar-veterinar FOTO: arhiva Adevărul
Între laptele din supermarket, „fără gust”, așa cum considerăm adesea, și laptele și produsele de la țărani, „preparate cu adevărat din lapte”, avem o alegere greu de făcut. Ce ar trebui să știm este care sunt riscurile la care ne expunem cumpărând și consumând produse din surse nesigure, dar și ce se întâmplă prin pasteurizare, un proces de sterilizare supus multor contestații.
Cum se ajunge la intoxicații alimentare
Potrivit datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii, în 20 de ani, în perioada 1998 – 2018, au existat în SUA 202 focare legate de consumul de lapte crud, soldate cu 2.645 de îmbolnăviri și 228 de spitalizări. Este vorba doar de focarele recunoscute, însă CDC subliniază că majoritatea bolilor transmise prin alimente nu fac parte din aceste focare și, pentru fiecare boală raportată, apar multe altele.
Laptele crud, de vacă, oaie și capră, poate transporta germeni periculoși, precum Salmonella, E. coli, Listeria, Campylobacter și alți germeni, provocând boli de origine alimentară, numite adesea „intoxicații alimentare”. Deși consumul de lapte crud poate fi o amenințare pentru oricine, sunt categorii de persoane în cazul cărora pericolele sunt mult mai mari, riscând chiar decesul. Persoanele cu sistemul imunitar slăbit (pacienții cu transplant și persoanele cu HIV/SIDA, cancer și diabet), copiii, adulții în vârstă și femeile însărcinate sunt categoriile cele mai expuse. Conform datelor CDC, cel mai mult bolile alimentare din laptele crud afectează copiii și adolescenții.
Pentru femeile însărcinate un risc serios îl prezintă germenul Listeria, care se găsește adesea în laptele crud și poate provoca avort spontan sau îmbolnăvire sau moartea nou-născutului. „Dacă sunteți însărcinată, consumul de lapte crud sau consumul de alimente făcute din lapte crud poate dăuna copilului dumneavoastră, chiar dacă nu vă simțiți rău”, avertizează reprezentanții CDC.
Pasteurizarea laptelui este metoda folosită pe scară largă pentru a ucide dăunătorii prin încălzirea laptelui la temperatură înaltă, pentru o anumită perioadă de timp. Procesul a fost dezvoltat pentru prima dată de Louis Pasteur, în 1864. Prin pasteurizare se ucid organismele dăunătoare responsabile de boli precum listerioza, febra tifoidă, tuberculoza, difteria, febra Q și bruceloza.
Laptele crud și bolile grave
Simptomele bolilor de origine alimentară includ, de obicei, vărsături, diaree și dureri abdominale, însă pot fi asociate și cu manifestări asemănătoare gripei, precum: febră, dureri de cap și dureri de corp. Majoritatea oamenilor cu un sistem imunitar bun se vor recupera într-un timp scurt după o boală cauzată de germeni dăunători din laptele crud (sau din alimentele preparate cu lapte crud), însă unii pot dezvolta simptome cronice, severe sau chiar care pun viața în pericol. Recomandarea specialiștilor este ca, dacă există suspiciunea că o persoană a consumat lapte crud sau produse din lapte crud și s-a îmbolnăvit, aceasta să se prezinte de urgență la medic.
„Pasteurizarea laptelui provoacă intoleranță la lactoză”, unul dintre mituri
Specialiștii în sănătate publică americani spun că, deși pasteurizarea a ajutat la furnizarea de lapte și brânză sigure, bogate în nutrienți, de peste 120 de ani, unii oameni continuă să creadă că pasteurizarea dăunează laptelui și că laptele crud este o alternativă sigură și mai sănătoasă.
Printre miturile legate de pasteurizare se regăsește, de exemplu, cel conform căruia „pasteurizarea laptelui provoacă intoleranță la lactoză și reacții alergice”. Atât laptele crud, cât și cel pasteurizat pot provoca reacții alergice la persoanele sensibile la proteinele din lapte, spun specialiștii.
Un alt mit este acela că „laptele crud ucide agenții patogeni periculoși de la sine”, afirmație neadevărată, la fel ca și afirmația că „pasteurizarea reduce valoarea nutritivă a laptelui”.
Pe de altă parte, atrag atenția specialiștii din sănătate publică, pasteurizarea nu înseamnă că este sigur să păstrăm laptele la temperatura camerei pentru o perioadă lungă de timp, în special după ce acesta a fost deschis.
Atenție, atunci când cumpărăm un produs trebuie să citim eticheta pentru a ști dacă laptele a fost sau nu pasteurizat. Dacă cuvântul „pasteurizat” nu apare pe eticheta unui produs, acesta poate conține lapte crud și necesită preparare termică.
Produsele cu cel mai înalt risc și produsele cu risc scăzut
Atunci când alegem un produs de pe raft ar trebui să știm că unele ne expun unui risc ridicat, în timp ce altele sunt mult mai sigure. Pe lista produselor cu risc scăzut se regăsesc: lapte sau smântână pasteurizată; brânzeturi tari pasteurizate, cum ar fi cheddar; brânzeturi pasteurizate extra tari, cum ar fi parmezanul; brânzeturi moi pasteurizate, cum ar fi Brie, Camembert; brânzeturi procesate; cremă de brânză, brânză de vaci și brânză ricotta din lapte pasteurizat; iaurt din lapte pasteurizat; budinca făcută din lapte pasteurizat; înghețată sau iaurt înghețat din lapte pasteurizat.
Alte produse, în schimb, sunt pe lista cu risc crescut: lapte sau smântână nepasteurizate; brânzeturi moi și tari nepasteurizate; brânzeturi de tip queso fresco nepasteurizate; iaurt din lapte nepasteurizat; budinca făcută din lapte nepasteurizat; înghețată sau iaurt înghețat din lapte nepasteurizat.
Micii producători trebuie să fie înregistrați sanitar-veterinar
Pentru cumpărătorii care preferă produsele achiziționate direct de la producători, pe lângă sfatul de a prepara termic laptele crud înainte de consum, ar trebui menționate și altele. Locul din care ne facem cumpărăturile este important, pentru că micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform normelor ANSVSA. Această certificare ne dă siguranța că laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi provine de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om prin intermediul laptelui. Crescătorii care comercializează lapte și produse lactate în piețe și târguri trebuie să dețină carnete de sănătate pentru animalele de la care provine laptele.
Laptele de la țărani trebuie să respecte condiții stricte de punere pe piață FOTO: arhiva Adevărul
Locul de comercializare este de asemenea important, pentru că produsele trebuie expuse la vânzare în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, dotate cu recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat, de dorit cu temperatură controlată. Brânzeturile trebuie să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final.
Este important, de asemenea, să putem stabili trasabilitatea produselor provenind de la micii producători, ceea ce înseamnă că trebuie să avem acces la informații precum: denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii etc..
Cum elimini pericolul acasă
Pericolul bolilor alimentare poate veni atât din produsul cumpărat, cât și din modul cum manipulăm la noi acasă alimentele. Pentru a fi în siguranță, sunt câteva reguli la care niciodată nu trebuie să renunțăm:
– Să ne spălăm des pe mâini, de preferat cu apă caldă și săpun, cel puțin 20 de secunde înainte și după manipularea alimentelor și după folosirea băii, schimbarea scutecelor și manipularea animalelor de companie;
– Să spălăm cu apă fierbinte și detergent suprafețele pe care le folosim pentru a prepara mâncarea, vasele și ustensilele după prepararea fiecărui aliment;
– Să optăm pentru folosirea prosoapelor de hârtie, sau, dacă folosim prosoape din material textil., să avem grijă să le igienizăm frecvent la temperaturi înalte;
– Să clătim fructele și legumele proaspete sub jet de apă de la robinet, inclusiv cele care au coajă care nu se consumă;
– În cazul conservelor, să curățăm capacele înainte de a le deschide.
La ce temperatură se păstrează alimentele în frigider și cum se dezgheață corect
Carnea crudă o vom păstra separat de alte alimente din frigider. Atunci când o tranșăm, vom folosi un suport de tăiat separat de cel pentru produsele proaspete. Niciodată nu vom așeza alimente gătite pe o farfurie care conținea anterior carne crudă, carne de pasăre, fructe de mare sau ouă decât dacă farfuria a fost spălată în apă fierbinte cu săpun.
Prepararea cărnii, pe de altă parte, trebuie realizată la temperatura potrivită. Culoarea și textura sunt indicatori ai siguranței pe care nu ne putem baza, din acest motiv se recomandă utilizarea unui termometru alimentar drept singura modalitate de a asigura siguranța cărnii, păsărilor, fructelor de mare și a produselor din ouă, pentru toate metodele de gătit. Aceste alimente trebuie să fie gătite în condiții de siguranță pentru a distruge orice bacterie dăunătoare.
Ouăle trebuie gătite până când gălbenușul și albușul sunt tari. Ca precauție, este indicat să folosim rețete în care ouăle sunt fierte sau amestecul necesită preparare termică.
Atunci când folosim cuptorul cu microunde pentru a încălzi sau prepara mâncarea, este indicat să acoperim alimentele, dar și să amestecăm și să rotim recipientul pentru a se găti uniform.
Supele și sosul trebuie aduse la punctul de fierbere atunci când le reîncălzim.
Pentru alimentele pe care le păstrăm la frigider sau la congelator trebuie să știm că este foarte importantă temperatura. La frigider, alimentele trebuie păstrate la cel mult 4-5 grade Celsius, în timp ce la congelator temperatura optimă este de minus 17 grade Celsius sau mai puțin.
Alimentele pe care le preparăm trebuie refrigerate sau congelate în decurs de două ore, sau chiar mai puțin, dacă temperatura mediului ambiant este de peste 30 de grade Celsius.
Dezghețarea alimentelor, pe de altă parte, nu se face la temperatura camerei, pe blat, ci în frigider, în apă rece sau în cuptorul cu microunde. Alimentele dezghețate în apă rece sau în cuptorul cu microunde trebuie gătite imediat.
Marinarea se face întotdeauna la frigider. Pentru o răcire mai rapidă, putem împărți preparatul pe care îl punem la frigider în mai multe recipiente puțin adânci.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Comunicateacum 2 zileHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Comunicateacum o ziCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta
-
Sanatateacum 3 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
-
Uncategorizedacum 14 orePuterea unui smartphone pliabil, într-o nouă generație. HUAWEI Mate X7 – excelență în fotografie și durabilitate remarcabilă
-
Lifeacum 10 oreCum își aleg românii formele de divertisment în 2026




