Actualitate
Ce conține proiectul de candidat la prezidențiale al lui Crin Antonescu
Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, și-a lansat, miercuri, 9 aprilie, programul prezidențial. „Adevărul” vă prezintă ce conține programul acestuia în diferitele domenii prioritare.
Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale FOTO Mediafax
Proiectul prezidențial al
lui Crin Antonescu are 16 capitole.
Primul capitol pe care
îl propune este recâștigarea încrederii în stat ce s-ar realiza
printr-un nou tip de contract între administrație și cetățean.
În acest sens, Crin Antonescu vrea să creeze o platformă pe care
să fie toate instituțiile relevante ale statului. Acest prim capitol mai include, printre altele: redefinirea arhitecturii
instituționale a statului, prin simplificarea, profesionalizarea și
diferențierea rolurilor între autorități, dar și sprijinirea unei
culturi administrative orientate spre serviciu public, unde
funcționarul este respectat și format, răsplătit, dar și evaluat
pe criterii clare.
Al doilea capitol
vizează transparența puterii, inclusiv integrarea principiilor de
transparență în toate politicile publice: acces la date,
participare civică, responsabilitate instituțională. Acest capitol
include și crearea unei etici digitale, mai precis reglementarea
clară a utilizării AI în decizia
publică, cu audit extern
și supraveghere civică. Capitolul include și promovarea unei
culturi a transparenței la toate nivelurile – prin campanii
naționale de conștientizare, formarea funcționarilor publici,
dialoguri recurente între instituții și societatea civilă.
Cel de-al treilea
capitol din proiectul prezidențial al lui Crin Antonescu se
referă la datoria statului față de oameni. Reducerea
diferențelor între diversele categorii sociale s-ar putea
concretiza printr-un standard național minim de echitate socială,
dar și prin promovarea rolului seniorilor, prin includerea
lor în educație, cultură
și comunitate, pe baza experienței și competenței.
În programul
prezidențial al lui Crin Antonescu, cel de-al patrulea capitol este
reprezentat de politica externă. Aici, candidatul își propune
printre altele impunerea României ca partener indispensabil în
Europa Centrală, Balcanii de Vest și zona Mării Negre, astfel
încât orice proiect de construcție și cooperare politică sau
economică durabil, cu impact regional, să fie, practic, imposibil
de realizat în absența țării noastre. Un alt obiectiv este
creșterea rolului României în consolidarea Flancului Estic al NATO
prin conceperea posturii de apărare și securitate națională în
jurul bazelor NATO din țară va fi
un obiectiv fundamental de
politică externă. Tot pe partea de politică externă, Crin
Antonescu își propune stimularea interesului SUA de a-și spori
prezența și implicarea în ecuația regională
de securitate din Europa
Centrală, Balcanii de Vest și zona Mării Negre, prin creșterea
rolului strategic activ al României în regiune.
O prioritate în capitolul
de politică externă este aceea ca România să frucfitifce
oportunitățile de ocupare a unor funcții la vârf în organizații
internaționale de top precum UE, NATO, OSCE, ONU, Banca Mondială
sau BERD. Prioritatea sună foarte bine la prima vedere, însă Crin
Antonescu nu a specificat dacă aceste funcții ar urma ocupate de
profesioniști cu expertiză, și nu de politicieni împinși în
față, așa cum au fost numeroase cazuri în ultimii ani.
Cel de-al cincilea
capitol al programului lui Crin Antonescu poartă numele „Europa
suntem noi“, propunându-și redefinirea rolului României în
Uniunea Europeană, negocieri și afaceri europene cu impact real,
precum și valorificarea intelectualilor români care pot propune
idei și viziuni valoroase cu privire la politicile europene și
marile teme strategice relevante pentru România și Europa prin
intermediul unui forum intelectual de înalt nivel.
România trebuie să
ocupe funcții de top în organizațiile internaționale
Capitolul al
VI-lea din program este alocat apărării, purtând titlul generic
„Apărarea începe acasă“.
Obiectivul strategic la acest capitol este
descurajarea oricărei forme de agresiune împotriva teritoriului
național și a
intereselor naționale în perimetrele de interes strategic ale
României: Europa Centrală și de Est, Balcanii de Vest și bazinul
Mării Negre.
Capitolul dedicat apărării
vizează și protecție cibernetică și contra amenințărilor
hibride – prin infrastructură digitală de reziliență națională,
susținută prin colaborarea cu NATO, UE și Israel, dar și
constituirea unei rezerve cyber ca forță de descurajare
complementară. În capitolul al VI-lea sunt vizate și investiții
în domeniul naval, precum și un plan de investiții în
infrastructură pentru găzduirea de trupe aliate.
Cel de-al VII-lea
capitol este intitulat „Noul model
economic“. Aici, Crin Antonescu propune
menținerea cotei unice, dar și instituirea urgentă a unui mecanism
de monitorizare și alertă timpurie a fondurilor europene de toate
tipurile, pentru a anticipa blocajele și întârzierile în
accesarea acestora. Alte obiective pe partea economică vizează
susținerea unui Pact Național pentru Antreprenoriat, reforma
achizițiilor publice pentru accelerarea investițiilor și atragerea
de fonduri europene, dar și One-Stop Shop pentru investitori – un
punct unic de contact care să centralizeze corespondența dintre
instituții și să livreze decizii rapide.
Capitolul VIII,
intitulat „România-furnizor de
securitate energetică“, subliniază
faptul că România trebuie să devină furnizor regional de
securitate energetică prin poziția sa geografică strategică,
diversitatea de resurse de care dispune, expertiza, rezervele
confirmate și accesul la fonduri. Una dintre soluțiile propuse este
să trecem de la Green Deal la Smart Deal și să facem o tranziție
inteligentă de la cărbune la gaz, pe termen scurt și mediu, și de
la gaz la energie nucleară, pe termen lung. La același capitol,
Crin Antonescu spune că va încuraja finalizarea noilor parcuri
solare și eoliene în lucru, cofinanțate din fonduri europene, care
depășesc 10.000MW, potențialul României fiind printre cele
mai mari din Uniunea
Europeană.
Poliția Română, competențe sporite, după modelul FBI, dar cu deficit uriaș de personal
Cel de-al IX-lea capitol
din program poartă titlul „Siguranța cetățeanului – demnitate
fără frică de violență“. Conform proiectului, Criminalitatea
organizată, clanurile și rețelele de trafic de droguri nu vor mai
fi tratate ca fapte izolate, ci ca amenințări directe la adresa
siguranței naționale.
O altă propunere legată
de siguranța cetățenilor se referă la acordarea de competențe
sporite Poliției Române și Parchetelor, pentru intervenții rapide
și coordonate, dar și serviciilor de informații după modelul FBI.
Crin Antonescu dorește
promovarea unei culturi naționale a siguranței, însă nu are vreun
proiect pentru a reduce masiv deficitul uriaș de personal din
Ministerul Afacerilor Interne, cel mai mare deficit de după 1989, de
nu mai puțin de 37.000 de persoane. Iar fără un personal adecvat
nu poți pretinde o creștere a siguranței.
Și tot candidatul
PSD-PNL-UDMR susține consolidarea Agenției Antidrog după modelul
american al DEA (Drug Enforcement Agency), cu prerogative, resurse și
conexiuni internaționale, pentru a deveni
un instrument eficient în
lupta cu drogurile. Aici s-ar impune însă o restructurare din
temelii a Agenției Antidrog, având în vedere că aceasta are
constant un buget uriaș, însă rezultatele sunt departe de
așteptări, iar traficul de droguri a crescut constant în România,
în special în școli și licee.
Al X-lea capitol din
programul prezidențial al lui Crin Antonescu este dedicat justiției,
fiind intitulat cu limbaj de lemn și stereotop „Justiția –
echilibrul națiunii“. Aici, una dintre propuneri vizează accelerarea cauzelor de interes public și de mare corupție, prin
proceduri de urgență pentru cauze ce riscă să compromită
încrederea socială.
Tot pe partea de justiție
se propune o nouă pedagogie juridică în societate: România are
nevoie de educație juridică timpurie, încă din școli, dar și de
o mai mare responsabilizare juridică a instituțiilor.
Nu se precizează însă
nimic pe partea de justiție legat de faptul că la multe instanțe
din țară încărcătura de dosare per magistrat este una extrem de
mare și că sunt multe instanțe unde este imperios necesară o
creștere a numărului de magistrați. Iar un număr adecvat de
judecători ar duce automat la o reducere a timpului de soluționare
a dosarelor de la instanțe, un detaliu esențial neinclus în
programul prezidențial.
Cel de-al XI-lea capitol
se referă la sănătate, sub denumirea „Sănătatea – rețeta pentru prosperitate“. Aici se are în
vedere o accelerare și prioritizare a investițiilor din fonduri
europene pentru sănătate, fiind vizate printre altele modernizarea
spitalelor prin PNRR și investiții masive în toate spitalele din
România.
Crin Antonescu mai spune
că prioritatea sa va fi să se asigure că drepturile și siguranța
pacientului vor fi întărite. Candidatul la alegerile prezidențiale
nu spune însă ce va face pentru ca în majoritatea spitalelor de
stat „atențiile” pentru cadrele medicale să nu mai fie
o constantă nefericită, iar actul medical să nu mai fie
condiționat de banii dați de pacienți. Pentru că reformarea
sistemului public de sănătate trebuie să înceapă de la
reformarea mentalităților mercantile a unei mari părți a
personalului medical.
Cel de-al XII-lea
capitol din program, intitulat „Educația-coloana vertebrală a
unei națiuni prospere“, face referire la faptul că educația trebuie să fie
prioritate națională, adăugând că sunt necesare o orientare
către științe aplicate, formare tehnologică de vârf,
antreprenoriat, industrii
creative și digitalizare responsabilă. La acest capitol, o
propunere vizează implicarea elevilor, profesorilor și
cercetătorilor români din diaspora în proiectele de educație ale
României.
De asemenea, tot pe partea
de educație, un obiectiv este reprezentat de promovarea unei viziuni
educaționale orientate spre gândire critică, nu doar acumulare de
informație.
Cel de-al XIII-lea
capitol din programul prezidențial al lui Crin Antonescu este
dedicat culturii și patrimoniului și propune printre altele
susținerea unui model strategic de diplomație culturală, România
trebuind să redevină un actor influent prin exportul de cultură.
Iar acest deziderat se poate realiza prin reprezentanțele
Institutului Cultural Român, dar și prin promovarea activă a
patrimoniului cultural.
Capitolul XIV cu titlul creat parcă cu AI „Imagine Națională, putere subtilă și proiecție strategică“ propune crearea unui Program prezidențial pentru Imagine
Națională prin care
personalități
cu realizări notabile din
cultură, artă, știință, sport, business și din diaspora să
promoveze România. Un alt obiectiv la acest capitol este acordarea
de burse pentru tinerii care fac performanță în educație,
cercetare, cultură, diplomație.
Al XV-lea capitol al
programului lui Crin Antonescu vizează susținerea mult mai mare a
diasporei și transformarea acesteia într-o rețea globală de
influență românească.
În fine, cel de-al
XVI-lea capitol și ultimul din programul prezidențial al lui Crin
Antonescu se referă la crearea unui „Centru pentru Gândire
Strategică” pentru a corela date, semnale, tendințe, informații
și idei din toate domeniile critice: educație, sănătate, mediu,
economie, cultură, apărare, geopolitică.
Actualitate
Străinii i-au urecheat pe români, după ce au văzut imaginea lui Mircea Lucescu desfigurată pe Arena Națională: „Un moment rău. Dezamăgitor!”
Mircea Lucescu a fost omagiat în lumea fotbalului după decesul său, survenit la 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Înaintea meciurilor din competițiile europene și din România, inclusiv în Liga Campionilor, Europa League și Conference League, s-au organizat momente de reculegere în memoria sa.
Omagiu pentru Mircea Lucescu, pe Arena Națională Foto/Captură TikTok
Un astfel de moment a avut loc și la partida FCSB vs. Oțelul Galați, încheiată cu scorul de 4-0, în play-out. Pe ecranul uriaș al Arenei Naționale a fost afișată imaginea fostului mare antrenor, însă proiecția nu a putut fi redată complet din cauza unor probleme tehnice, ceea ce a afectat vizibilitatea omagiului. A părut cum că, cel mai titrat antrenor din istoria fotbalului românesc, nu ar fi avut un ochi.
„A existat și un moment dezamăgitor pe Arena Națională!”
Incidentul a atras atenția și presei internaționale, inclusiv în Grecia, unde jurnaliștii au au considerat că problema tehnică a tabelei de marcaj a diminuat impactul emoțional al omagiului și a dezonorat amintirea lui Mircea Lucescu.
„Un moment rău pentru români, în cinstea lui Mircea Lucescu!
Marele Mircea Lucescu a încetat din viață marți, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, după o internare la Spitalul Universitar de Urgență din București. Mari echipe ale Europei au transmis mesaje pentru cel mai de succes antrenor român, iar un gest similar a fost făcut și de Peluza Nord la meciul FCSB – Oțelul.
Din păcate, a existat și un moment dezamăgitor pe Arena Națională, legat de omagiul adus lui Mircea Lucescu înaintea meciului FCSB – Oțelul, încheiat 4-0. Pe lângă acoperișul care nu poate fi retras, cel mai mare stadion al țării se confruntă și cu probleme la cubul care servește drept tabelă de marcaj.
Din acest motiv, imaginea lui Mircea Lucescu afișată în timpul momentului de reculegere a fost distorsionată!”, au scris jurnaliștii greci de la Sfina.
Actualitate
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar
obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la
suprafață frustrări mai vechi despre stat, bani și competență. Discuția este pur ipotetică, în condițiile în care nu s-a pus, oficial, problema revenirii la serviciul militar obligatoriu.
Serviciul militar obligatoriu sperie mulți tineri români. FOTO: MAPN
Discuția de pe platforma Reddit pornește de la o afirmație care sună categoric: „Serviciul militar obligatoriu este doar pe pauză în momentul de față, poate fi introdus mâine fără nicio problemă legală.”
De aici, firul conversației se rupe rapid în două direcții: una alarmistă, care vede reintroducerea ca inevitabilă, și una sceptică, care o consideră improbabilă sau chiar imposibilă în contextul actual al României.
Autorul inițial își susține ideea printr-o listă de țări europene care au reintrodus sau extins serviciul militar:
„Croația – S-a reintrodus anul acesta, 2 luni obligatorii doar pentru bărbați.
Suedia – S-a reintrodus în 2017. Sunt recrutați toți (bărbați și femei), dar sunt selectați doar cei mai apți.
Letonia – S-a reintrodus în 2024, cu o durată de 11 luni.
Lituania – S-a reintrodus în 2015.
Danemarca – Din 2025, serviciul militar s-a extins și la femei, iar durata a crescut de la 4 luni la 11 luni.
Norvegia – S-a extins serviciul militar și la femei în 2015.
Germania – S-a spus că se reintroduce serviciul militar voluntar pentru 2 ani; dacă nu fac rost de destui oameni, o să îl introducă pe cel obligatoriu.
Franța și Polonia – S-a reintrodus serviciul militar voluntar de 10 luni.
Estonia, Grecia, Austria, Finlanda, Elveția, Cipru și Turcia – Deja există serviciu militar obligatoriu, ca să nu mai vorbim de țări precum Ucraina și Rusia”.
Autorul postării susține, corect, că în România s-a introdus serviciul militar voluntar. Acesta face o speculație: „Dacă programul nu o să aibă succes, o să trecem la conscripție. Am o presimțire că nu o să aibă succes acest program; pentru a reuși, statul român ar trebui să creeze o propagandă bună, iar eu nu cred că este destul de capabil să facă așa ceva.”
Într-adevăr, anumiți analiști militari avertizează că dacă programul voluntar nu va reuși, singura soluție ar fi reîntroduce serviciul militar obligatoriu.
Dacă Armata Română nu reușește să-și completeze rezerva operațională prin modalitatea voluntariatului se poate ajunge la măsuri extreme: „la un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”, a afirmat pentru „Adevărul” generalul (r) Virgil Bălăceanu. Nicio armată nu funcționează fără rezervă, a spus el. Mai ales în condițiile actuale. Totuși, Bălăceanu este încrezător că programul de voluntariat va fi un succes.
Autorul postării pune, la final, câteva întrebări:
„Când o să fie reintrodus, ați vrea să fie pentru toată lumea? Și pentru bărbați și pentru femei? Ați vrea să fie cum e în Elveția, unde poți alege să faci serviciu militar sau serviciu în folosul statului pentru o perioadă mai lungă?”
„Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?””
Replica nu a întârziat: „Ești tu sigur? Din lista prezentată de tine, doar 4 țări au introdus serviciul militar OBLIGATORIU. Restul sunt toate voluntare. Cam sună a fumigenă.” Această intervenție schimbă tonul discuției și introduce un element esențial: diferența dintre percepție și realitate. Mai mulți participanți subliniază că, în multe state, „obligatoriu” nu înseamnă universal: „Se aleg doar dintre cei mai fit și se face apoi o tragere la sorți.”
Un reputat general avertizează: „La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”
De aici, conversația alunecă spre o analiză pragmatică. Un utilizator punctează: „Singurele țări unde mai mult de 20% din bărbații apți chiar fac armata sunt Finlanda, Elveția, Austria, Ucraina, Grecia, Turcia și Cipru.” Cu alte cuvinte, modelul invocat ca exemplu este, de fapt, mult mai limitat în practică.
Dar poate cea mai puternică direcție a dezbaterii nu este nici geopolitică, nici juridică, ci economică. „România este într-o situație economică dezastruoasă”, scrie cineva. „Să iei mii, zeci de mii de oameni din economie și să îi ții pe banii statului la instructaj e o idee absolut idealistă.” Această observație este reluată în forme diferite: costuri, lipsa infrastructurii, risipa. Iar tonul devine rapid sarcastic: „Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?”
„O să o frece de pomană un an”
Neîncrederea în instituții apare constant ca fundal al discuției. „Deja aud titluri: scandal uriaș la Ministerul Apărării. Milioane de euro pentru uniforme au ajuns în imobiliare din Dubai.” Este mai mult decât o glumă – este expresia unei percepții generalizate despre corupție și ineficiență. Un alt utilizator amintește de exerciții reale: „Abia au avut câteva autobuze. Foarte puțini au făcut măcar o tragere.”
Experiențele personale sau poveștile transmise din generație în generație joacă și ele un rol important. Un comentariu sintetizează această memorie colectivă: „O să o frece de pomană un an, o să mănânce mâncare infectă, o să muncească la câmp sau la casa vreunuia.” În același timp, există și o notă paradoxală: „peste ani își vor aduce aminte o versiune romanțată, pentru că în jegul ăla se leagă prietenii.”
„1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”
Un alt fir important al discuției este relevanța militară propriu-zisă. „1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”, spune cineva, sugerând că războiul modern nu mai are nevoie de mase de recruți slab pregătiți. Ideea este susținută indirect și de alții, care critică modelul clasic de armată: „jumătate din ciclu sunt bibani, cealaltă jumătate devin veterani și își bat joc de bibani.”
Germania are nevoie de mai mulți militari. Friedrich Merz: „Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”
Nu lipsesc nici observațiile despre inegalitate și evitarea sistemului. „Se găsesc metode de șpagă + pile ca să eviți lejer serviciul militar.” Sau, într-o notă ironică: „La cât de bine merge evidența populației, le urez noroc să mă găsească.” În percepția publică, orice sistem obligatoriu ar fi aplicat selectiv și inechitabil.
Un alt punct sensibil este impactul asupra vieții personale. „Sunt curios cum funcționează dacă ai un credit… ce faci cu rata?”
Discuția atinge și teme ideologice. Un comentator respinge ideea unei decizii pur naționale: „Suntem în NATO, strategia va veni de la comandamentul NATO, nu de la alde Ciucă.” În același timp, altcineva contrazice: „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România.”
În final, poate cea mai dură concluzie vine din experiență directă: „Am făcut armata și pot să spun că ăla care e de acord cu stagiu militar obligatoriu e minim cretin.” Este o afirmație care rezumă tonul general al dezbaterii: mai degrabă respingere decât entuziasm.
Actualitate
Iranul își crește de 9 ori precizia rachetelor. Cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse, nu sateliții
Sateliții, de unii singuri, nu explică creșterea de nouă ori a preciziei loviturilor Iranului — potrivit InformNapalm, cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse.
Rachete iraniene/FOTO:X
Rata de lovire a rachetelor iraniene a crescut de la 3% la 27% în doar câteva săptămâni. Transferul de date a fost real, însă fără intervenția forțelor speciale ruse, care să lege recunoașterea de executarea focului, o asemenea evoluție rapidă nu ar fi fost posibilă.
Precizia atacurilor cu rachete ale Teheranului împotriva unor ținte americane și israeliene a crescut de nouă ori în câteva săptămâni de la declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran — nu ca urmare a unor arme mai performante, ci datorită transferului de doctrină militară din partea Rusiei, susține comunitatea de informații voluntare InformNapalm. Analiza acesteia corelează transferuri confirmate de informații, date de pe câmpul de luptă și doctrina forțelor pentru operațiuni speciale ruse pentru a explica o creștere a eficienței loviturilor iraniene pe care simpla partajare de imagini satelitare nu o poate justifica.
Cooperarea militară dintre Rusia și Iran s-a intensificat constant de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. De atunci, colaborarea s-a extins pe multiple planuri: Moscova ar fi furnizat Iranului informații despre pozițiile navelor și bazelor americane și ar fi livrat drone modernizate de tip Shahed — cunoscute sub numele Geran-2 — în martie 2026. În paralel, Iranul continuă să sprijine Rusia cu tehnologie de drone testată în luptă în Ucraina, inclusiv împotriva sistemelor occidentale de apărare aeriană.
Partajarea de informații nu explică singură saltul de precizie
InformNapalm notează că sateliți ruși au monitorizat cel puțin 46 de locații din 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, inclusiv baze militare americane și infrastructură critică. În același timp, alte relatări indică faptul că Rusia ar fi furnizat Iranului date privind pozițiile și deplasările trupelor, navelor și aeronavelor americane, precum și o listă de 55 de obiective energetice israeliene considerate critice.
Cu toate acestea, imaginile reprezintă doar materie primă. Potrivit InformNapalm, rata de succes a rachetelor balistice iraniene a crescut de la aproximativ 3% în primele săptămâni ale conflictului la circa 27% până la jumătatea lunii martie. Alte analize arată că intensificarea loviturilor coincide exact cu această perioadă. Deși munițiile de tip cluster pot mări aria de impact, acestea nu explică selecția țintelor, sincronizarea atacurilor sau capacitatea de a depăși apărarea antiaeriană — elemente care necesită un sistem complex de comandă și control.
Forțele speciale, veriga lipsă
Potrivit analizei, doctrina militară rusă se bazează pe două sisteme interconectate: complexul de recunoaștere-lovire, destinat armelor de mare precizie cu rază lungă, și complexul de recunoaștere-foc, care integrează informațiile tactice cu artileria și sprijinul aerian apropiat. Ambele funcționează ca un ciclu continuu care include identificarea țintei, transmiterea coordonatelor, luarea deciziilor și executarea loviturii.
În centrul acestor sisteme se află forțele pentru operațiuni speciale ale Rusiei. Rolul lor este de a confirma țintele, actualiza coordonatele, transmite datele către sistemele de comandă, ajusta loviturile și evalua rezultatele. Fără această verigă, susține InformNapalm, chiar și cele mai precise informații nu pot produce rezultatele dorite.
Analiza menționează și o ofertă atribuită Moscovei în timpul unor negocieri de încetare a focului: Rusia ar fi propus oprirea transferului de informații către Iran în schimbul limitării sprijinului de intelligence oferit Ucrainei de către Statele Unite — un indiciu că astfel de transferuri există.
Modelul ucrainean, exportat
Rusia a testat această abordare în Siria, începând cu 2015, unde forțele speciale au coordonat lovituri aeriene și cu rachete. Ulterior, doctrina a fost aplicată pe scară largă în Ucraina, inclusiv în atacuri repetate asupra infrastructurii energetice.
Lista presupusă de 55 de obiective energetice israeliene urmează aceeași logică: loviturile asupra infrastructurii electrice pot genera efecte în lanț la nivel de stat, în timp ce atacurile paralele asupra sistemelor de apărare aeriană reduc capacitatea de protecție și cresc eficiența loviturilor ulterioare.
„Asistăm la o integrare reciprocă, în timp real, a capacităților de luptă ale regimurilor autoritare”, concluzionează InformNapalm. „Nu este vorba doar despre schimb de date, ci despre transferul unei logici complete de război.”
Modelul de război pe care Rusia îl împărtășește acum cu Iranul a fost construit pe parcursul a patru ani de conflict în Ucraina. În același timp, experiența Kievului în contracararea acestuia — de la drone interceptoare la sisteme stratificate de apărare aeriană — a transformat Ucraina într-un partener tot mai căutat de state interesate de tehnologii moderne de apărare.
Străinii i-au urecheat pe români, după ce au văzut imaginea lui Mircea Lucescu desfigurată pe Arena Națională: „Un moment rău. Dezamăgitor!”
Mircea Lucescu a fost omagiat în lumea fotbalului după decesul său, survenit la 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani....
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la suprafață frustrări mai vechi...
Iranul își crește de 9 ori precizia rachetelor. Cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse, nu sateliții
Sateliții, de unii singuri, nu explică creșterea de nouă ori a preciziei loviturilor Iranului — potrivit InformNapalm, cheia o reprezintă...
Paștele, de la tradiție la sărbătoare comercială. „Înainte n-a fost spectacol, el a coagulat în jurul său credința comunității“
Paștele se apropie și, pentru mulți, înseamnă pregătiri, cumpărături și timp petrecut în familie. În orașe, sărbătoarea se simte mai...
Explozie pe piața imobiliară din Europa: Ungaria urcă peste 20% la prețul locuințelor, România – peste media UE
Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au continuat să crească în ultimul trimestru al anului 2025, însă evoluția rămâne inegală între...
Comunicarea cu pacientul, una dintre marile provocări ale sistemului medical din România. Lecția din Marea Britanie
Comunicarea între medic și pacient este esențială. Cel puțin teoretic. În practică, România are lipsuri la acest capitol. În facultate,...
Țara în care șoferii cu mașini scumpe fură combustibil de peste un milion de euro pe săptămână: „A venit unul cu un Mercedes AMG GT și a plecat fără să plătească”
În Marea Britanie, furturile de combustibil din benzinării au crescut semnificativ în ultimele luni, pe fondul scumpirii carburanților generate de...
-
Actualitateacum 2 zileMojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
-
Actualitateacum 3 zileArma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”
-
Actualitateacum 3 zileHaitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
-
Actualitateacum 2 zileVictimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
-
Actualitateacum 2 zile
Țara în care șoferii cu mașini scumpe fură combustibil de peste un milion de euro pe săptămână: „A venit unul cu un Mercedes AMG GT și a plecat fără să plătească”
-
Actualitateacum o zi
Comunicarea cu pacientul, una dintre marile provocări ale sistemului medical din România. Lecția din Marea Britanie
-
Actualitateacum o zi
Explozie pe piața imobiliară din Europa: Ungaria urcă peste 20% la prețul locuințelor, România – peste media UE
-
Actualitateacum 22 de ore
Paștele, de la tradiție la sărbătoare comercială. „Înainte n-a fost spectacol, el a coagulat în jurul său credința comunității“