Experții au analizat date recente pentru a afla cine conduce mai bine, de fapt, bărbații sau femeile, iar rezultatele au arătat o diferență clară. Astfel, conform unui nou studiu, cei mai mulți bărbați cred că ei conduc mai bine decât femeile, dar știința îi contrazice.

55% dintre bărbații din studiu credeau că sunt șoferi mai buni. 9 din 10 credeau că ei conduc mai bine decât iubita sau soția și 81% susțin că se simt mai în siguranță atunci când sunt e la volan, scrie Daily Mail.

Dar datele științifice contrazic această percepție pe care o au majoritatea bărbaților. În toate testele realizate, femeile au avut rezultate mai bune în spatele volanului.

„În general, bărbații par convinși că sunt mai buni la volan. Și pare să existe o tendință ca bărbații să fie mai des cei care conduc decât partenerele lor” a declarat Nick Zapolski, expert auto și fondator al ChooseMyCar.com, care a realizat un sondaj cu 2.000 de persoane.

Dar datele din studii precedente nu susțin această perspectivă, iar experții au realizat cercetări în Marea Britanue pentru a analiza dacă există vreo legătură între siguranța rutieră și genul persoanei care conduce.

Statisticile recente arată că, în 2024, 76% dintre decesele rutiere din Marea Britanie și 61% dintre victime au fost bărbați. De asemenea, datele Departamentului pentru Transport arată că bărbații sunt mult mai predispuși decât femeile să fie implicați în accidente și incidente rutiere.

Bărbații sunt și mai frecvent implicați în exces de viteză, conducere sub influența alcoolului, folosirea telefonului mobil la volan și lipsa centurii de siguranță. Un studiu anterior realizat de Privilege Insurance a constatat că femeile sunt, de fapt, mai pricepute la volan, dar nu au suficientă încredere pentru a spune acest lucru.

Mai mult, în testele de conducere, șoferițele au depășit clar performanțele bărbaților într-o serie de probe. Ele s-au descurcat mai bine și atunci când au fost observate conducând într-una dintre cele mai aglomerate intersecții.

În cadrul testelor, bărbații și femeile au confirmat într-o anumită măsură stereotipurile de gen. Bărbații sunt mai predispuși să își asume riscuri, să conducă prea aproape de mașina din față, să taie curbele, să treacă pe galben sau să vorbească și să trimită mesaje în timp ce se află la volan.

În schimb, femeile au fost mai predispuse să fie politicoase și atente, să abordeze cu grijă potențialele pericole, să folosească corect oglinzile și să oprească la semafor când acesta se schimbă pe galben.

Rezultatele provin dintr-o serie de teste concepute de instructorul auto Neil Beeson. Un eșantion de 50 de șoferi și șoferițe a trecut printr-o evaluare la volan pe un traseu special conceput, iar alți 200 de șoferi au fost observați anonim.

Femeile obțin rezultate mai bune la testele de condus

Șoferii au fost evaluați pe 14 aspecte diferite ale condusului, inclusiv viteza, capacitatea de observație, reacția la ceilalți participanți la trafic și respectarea semafoarelor. Apoi au primit un scor din 30. În general, femeile au obținut 23.6 puncte (79%) din 30, în timp ce bărbații au obținut 19.8 puncte (66%).

Între timp, un raport din 2020 a arătat că bărbații sunt de 4 ori mai predispuși să ajungă în instanță pentru infracțiuni rutiere și de 2 ori mai predispuși să facă cereri de despăgubire la asigurări comparativ cu femeile.

Raportul a mai constatat că bărbații sunt mai predispuși să aibă obiceiuri proaste la volan. De exemplu, aproape 1 din 4 bărbați recunoaște că nu semnalizează când schimbă banda, comparativ cu aproximativ 1 din 6 femei.

Cercetători de la Universitatea Westminster au analizat, totodată, date despre accidente din statisticile poliției privind rănirile, din datele despre traficul rutier și din sondajul național de mobilitate.

Echipa a concluzionat că angajarea mai multor femei în transportul rutier ar reduce riscul general pentru ceilalți participanți la trafic. În final, un studiu asupra piloților profesioniști de curse a arătat că femeile sunt genetic mai bine adaptate pentru a face față condițiilor extreme la volan.

„E o concepție greșită frecventă printre bărbați că sunt șoferi superiori. Dar există puține sau chiar deloc dovezi care să susțină această perspectivă. E timpul ca bărbații să renunțe la această încredere falsă. Relaxați-vă și fiți mai degrabă pasageri răsfățați” a spus Zapolski.

Autorul mai recomandă:

Minorii din România nu vor mai putea conduce autovehicule pe aceste șosele, conform unui proiect de lege. Despre ce vehicule este vorba

Noile semafoare inteligente vor fi montate în acest oraș din România. Comută automat pe roșu, dacă este depășită viteza legală

Moștenirea „Regelui Pop” se află din nou în mijlocul furtunii, dar de data aceasta inamicul nu vine din exterior, ci din inima propriei mașini financiare. Pe 9 martie 2026, industria divertismentului a fost zguduită de declarațiile lui Paris Jackson, care a decis să-și încalce discreția obișnuită pentru a lansa o acuzație directă împotriva administratorilor averii tatălui său (Michael Jackson Estate). Nucleul acuzației este pe cât de grav pe atât de vast: o presupusă risipă sistematică de resurse în bătălii juridice aparent nesfârșite.

Conform rapoartelor adunate de Infobae și alte instituții media internaționale, citate de que.es, fiica mijlocie a vedetei muzicale susține că executorii testamentari prioritizează o strategie de confruntare juridică perpetuă care avantajează mai mult marile firme de avocatură decât bunăstarea moștenitorilor sau conservarea moștenirii artistice a lui Michael Jackson.

Moștenirea: O mină de aur asediată

De la moartea lui Michael Jackson, în 2009, averea sa a suferit una dintre cele mai uimitoare transformări financiare din istorie. Ceea ce a fost odată un munte de datorii de aproape 500 de milioane de dolari a devenit un imperiu care generează miliarde de dolari în profituri anuale. Cu toate acestea, acest succes economic a fost însoțit de o mașinărie juridică hiperactivă.

Paris Jackson susține că administratorii au intrat într-o dinamică de „litigii implicite”. Aceasta înseamnă că orice dispută, oricât de mică, este adusă în instanță cu bugete de apărare astronomice. Potrivit unor surse apropiate familiei, moștenitoarea este alarmată de faptul că onorariile avocaților sunt deduse direct din profiturile din catalog, fonduri care, în opinia sa, ar trebui destinate proiectelor filantropice sau asigurării viitorului celei de-a treia generații a familiei Jackson.

Conflictul etic: afaceri sau moștenire?

Critica lui Paris nu este pur monetară; există o componentă emoțională și etică care rezonează puternic în plângerea ei. Pentru tânăra artistă și model, actuala administrație transformă numele tatălui ei într-un brand asociat cu conflictul.

Transparența sub semnul întrebării: Paris și frații ei, Prince și Bigi (cunoscut anterior sub numele de Blanket), și-au exprimat în repetate rânduri frustrarea față de faptul că sunt ținuți în întuneric în ceea ce privește deciziile strategice.

Umbra Sony: Recenta vânzare a unei părți majoritare din catalogul lui Michael Jackson către Sony Music (o tranzacție evaluată la aproximativ 600 de milioane de dolari) a fost catalizatorul acestei noi tensiuni.

Moștenitorii suspectează că o parte din acel capital se evaporă în „cheltuieli administrative” și apărări legale inutile, în loc să fie reinvestit cu o viziune pe termen lung.

Conservare versus Exploatare: Acuzația sugerează că executorii sunt mai interesați să exploateze imaginea cântărețului în proiecte comerciale rapid profitabile pentru a-și finanța bătăliile legale, decât să protejeze integritatea artistică a materialului nelansat care încă se află în arhive.

Administratorii se apără: „Îl protejăm pe Rege”

Confruntați cu vehemența acuzațiilor, responsabilii de Patrimoniu au emis declarații tehnice în care își apără managementul. Argumentul lor este simplu, dar convingător: Michael Jackson este cel mai faimos artist din lume și, ca atare, este ținta numărul unu a pretențiilor frauduloase, a tentativelor de extorcare și a proceselor nefondate privind drepturile de autor.

Din perspectiva lor, fiecare dolar cheltuit pe avocați este o investiție în protecție. Aceștia afirmă că, fără această strategie juridică agresivă, averea ar fi fost demontată cu ani în urmă de creditori și reclamanți oportuniști.

Mai mult, ei subliniază că, sub conducerea lor, brandul Michael Jackson a revenit în topul topurilor, a triumfat pe Broadway cu musicalul MJ și și-a extins acoperirea către noile generații prin intermediul platformelor digitale.

Spre o luptă juridică internă?

Ceea ce diferențiază acest episod din 2026 de cele anterioare este posibilitatea ca moștenitorii înșiși să-i dea în judecată pe administratori pentru a cere un audit complet sau chiar înlăturarea lor. Paris Jackson pare să conducă o mișcare pentru a recâștiga controlul asupra „narațiunii” tatălui ei.

Dacă acest conflict escaladează, am putea asista la începerea unui proces legal care ar dezvălui cele mai bine păstrate secrete ale industriei muzicale: cum sunt gestionate cu adevărat averile legendelor decedate și cine sunt adevărații beneficiari ai drepturilor de autor în era streamingului.

În cele din urmă, Paris Jackson a ridicat o întrebare pe care mulți și-au pus-o în liniște: Când o moștenire încetează să aparțină familiei și devine o entitate autonomă care beneficiază doar propriii manageri? Răspunsul ar putea redefini viitorul unuia dintre cele mai mari nume ale muzicii pop.

Autorul mai recomandă:

Posturile MTV au fost deconectate în mai multe țări, inclusiv în România. Canalele de muzică dispar complet după 44 de ani de difuzare continuă

Românul din spatele succesului lui Taylor Swift, Adele și Michael Jackson. Șerban Ghenea, inginerul muzical care a câștigat peste 20 de premii Grammy

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Victor Ponta și-a exprimat opinia despre necesitatea convocării CSAT de către președintele Nicușor Dan, analizând totodată propunerea Franței de a aduce România sub umbrela sa nucleară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Fostul premier Victor Ponta susține că CSAT-ul ar fi trebuit convocat de către președintele României încă de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta afirmă că, deși România nu ar reprezenta o țintă directă în acest conflict, creșterea prețului la petrol generată de acest război poate duce la un dezastru pentru o țară ca România, care este deja la pământ din punct de vedere economic.

„CSAT-ul, eu l-aș fi convocat, sau cred că orice președinte l-ar fi convocat, pe 28 februarie, când a început războiul. Dintr-un motiv foarte simplu. Nu ne atacă iranienii pe noi, dar consecințele privind prețul petrolului, al gazelor, transportul pe Suez, toate celelalte, sunt un dezastru economic. Primul lucru, trebuia convocat CSAT-ul sâmbătă, când a început războiul, și întrebați, nu pe mine, că nu trebuie să mă întrebe pe mine, întrebați cei care sunt plătiți de statul român: «Cam cu cât o să crească petrolul, cam cu cât o să crească gazele, cam cu cât o să crească transportul maritim?». Că într-o țară făcută praf economic, cum e România, fix asta ne mai lipsea, asta e bomboana pe colivă.”

De asemenea, Ponta adaugă faptul că, din punctul său de vedere, în CSAT ar fi trebuit discutată și decizia privind acceptarea sau refuzul ofertei Franței referitoare la umbrela nucleară, lucru care ar fi însemnat o îndepărtare de Statele Unite ale Americii.

„Al doilea lucru pentru care trebuia convocat CSAT-ul chiar mai repede. Oficial, nu pe surse, există o declarație a președintelui Franței care vorbește despre extinderea umbrelei atomice a Franței pentru alte țări. Și trebuia convocat CSAT-ul, dacă mă întrebați pe mine, de la CSAT la Parlament, și pusă o întrebare simplă decidenților din România: «Ne certăm cu americanii și ne luăm protecție franceză sau nu?». Eu, ca deputat, aș vota nu.”