Actualitate
Locul tainic din nordul Moldovei care vindecă sufletul. Peisaje de vis și memoria unuia dintre cei mai importanți sfinți români
În nordul extrem al României, într-un loc de vis uitat parcă de timp și de soroace se află unul dintre cele mai noi și mai tainice locuri de pelerinaj din țară. Este vorba despre o mănăstire-muzeu dedicată unuia dintre cei mai importanți sfinți români, clădită în apropierea Deltei Nordului.
Mănăstirea Sfântul Ioan Iacob FOTO Cosmin Zamfirache
Nordul extrem al României este o zonă binecuvântată. Atât prin bogăția pământului, prin frumusețea naturii, dar și numărul mare de duhovnici și pustnici români contemporani. Trei dintre aceștia au fost trecuți în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă Română. Tocmai de aceea, o călătorie pe frontiera de nord, în județul Botoșani poate deveni nu doar un moment de relaxare totală în mijlocul naturii sălbatice dar și un prilej de reculegere spirituală.
Unul dintre locurile de neratat, un teritoriu tainic de pe malurile Prutului, este satul Crăiniceni, locul unde s-a născut unul dintre cei mai mari sfinți români, Ioan Iacob Hozevitul. Pe acest tărâm, credința se îmbină armonios cu spiritul de aventură. De acest lucru sunt conviși numeroșii turiști, inclusiv din județele vecine care vin aproape de Delta Nordului, atrași mai ales de faima de făcător de minuni a Sfântului care s-a nevoit în pustiurile Hozevei.
La porțile credinței în uimitorul nord
Deși mulți români, din diferite zone ale țării, atunci când vizitează Moldova, se opresc de obicei în județul Suceava, ca punct terminus al experiențelor turistice, în extremul nord există o lume fascinantă, puțin descoperită, puțin promovată, cu un potențial uriaș. Una dintre cele mai frumoase zone este cea a malurilor Prutului, pe latura de nord-vest a județului Botoșani. Ruta este simplă. Venind dinspre Iași sau dinspre Suceava, joncțiunea se face în municipiul Botoșani. De aici, prin Cătămărăști, se urmează drumul național 29 B, prin municipiul Dorohoi, către orașul Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România.
După popasuri recomandate la Dorohoi și Darabani, pentru degustat bunătăți și admirat monumente frumoase, ba chiar și vreo trei muzee, ținând drumul nordului, către frontiera cu Republica Moldova, de la Rădăuți Prut, se ajunge în comuna Păltiniș. În total, un drum de aproximativ 70 de kilometri, din municipiul Botoșani. Traversând comuna Păltiniș, cel mai bine este să stați cu ochii pe indicatoarele de intrare în localitate.
Casa memorială Ioan Iacob Hozevitul FOTO Cosmin Zamfirache
Odată intrați în satul Horodiștea, pe partea stângă a drumului, puteți observa mai multe totemuri turistice, și, dacă este sărbătoare sau weekend, mașini cu numele de înmatriculare din alte județe. Atunci, cu siguranță ați ajuns unde trebuie. Într-o vale se află Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”, una dintre cele mai noi și importante așezăminte monahale din România. Mănăstirea a fost înființată pe 8 iunie 2018, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Teofan dar și prin decizia Permanenţei Eparhiale. Obștea mănăstirească a fost constituită din maici, venite de la importanta comunitate a Mănăstirii Vorona. Complexul monastic este impresionant, mai ales, prin frumusețea sa rurală. Biserica și chiliile sunt construite din lemn, în stilul vechi al bisericilor țărănești din Moldova.
În plus, în centrul așezământului, cum cobori cele peste 30 de trepte de la drumul principal, se află o casă țărănească, perfect conservată și amenajată. Este modelul de casă în care a trăit Sfântul Ioan Iacob în cătunul Crăiniceni, lângă Horodiștea. Casa poate fi vizitată gratuit, funcționând ca un veritabil muzeu etnografic, cu obiecte deosebite din gospodăria populară de altădată. Totodată, în casă, se află și povestea, pe scurt, a vieții Sfântului, fotografii cu acesta, din diferite ipostaze ale vieții.
Sfântul Ioan Iacob, de la Iliuță la sihastrul din Hozeva, omul care a prezis Apocalipsa
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul s-a născut în anul 1913, în cătunul Crăiniceni și se numea Ilie Iacob. Era fiul lui Maxim și al Ecaterinei. De mic, a rămas orfan de ambii părinți. Mama s-a prăpădit din cauza unei boli, iar tatăl a murit pe front. A fost crescut de o bunică, iar mai apoi de un unchi. „A fost orfan sărmănelul. Mama era bolăvicioasă şi a murit. Tata, nea Maxim, unchiul meu, a murit la război. A rămas singurel, în grija bunicii Maria. La cealaltă bunică nu se putea duce, că mai avea şi ea trei nepoţi de crescut, că şi mama lor murise. Erau vremuri grele atunci. Mătuşa Maria îl punea în traistă şi se ducea cu el la prăşit. Îi scotea căpuşorul afară şi îi făcea umbră pe ogor, iar ea mergea la prăşit. Şi aşa l-a crescut”, mărturisea în urmă cu câțiva ani, pentru „Adevărul”, Georgeta Bajureanu, verișoara Sfântului Ioan Iacob.
Moș Alecu este cel care l-a purtat la școală și a avut grijă de educația lui. Era un copil inteligent, dedicat învățăturii. Uncheșul dorea să-l facă preot pentru că era și foarte învățat dar și foarte credincios. Ilie Iacob a fost unul dintre cei mai silitori elevi ai gimnaziului de la Hotin și mai apoi a Liceului Teologic de la Cernăuți. La un moment dat, o viziune i-a schimbat întreaga existență. În timp ce lucra la câmp și se frâmânta ce să facă cu viitorul lui, a auzit o voce din cer care-i spunea „Mănăstire!”. Era prima viziune a lui Ilie Iacob. Soarta sa a fost pecetluită. Și-a luat bocceaua, a luat binecuvântare de la preotul din sat și de la moș Alecu și a plecat la mănăstire. A intrat în obștea mănăstirii Neamțului, dar mai apoi a simțit chemarea de a trăi asemeni sfinților din pustie. Și-a dorit mereu să ajungă la Ierusalim dar și să trăiască în pustiurile din Palestina. Și-a văzut, în cele din urmă visul. Ioan Iacob, așa cum a ajuns să fie cunoscut după ce s-a călugărit, dorea să trăiască în pustie, departe de lume, în meditație și rugăciune.
Sfântul Ioan Iacob( stânga) alături de alt călugăr FOTO sfintisiicoane wordpress.com
A trăit în deșertul Qumran, ajungând apoi spre Marea Moartă, în peşterile de la Calomona. Ucenicul său Ioanichie mărturisea că Sfântul Ioan Iacob duce o viață ascetă. „Aici au stat un an şi jumătate, în condiţii de trai foarte grele. Părintele Ioan a tradus din limba greacă Acatistul Adormirii Maicii Domnului şi l-a terminat în ziua de 5 August, ziua în care trebuia să fie şi adormirea părintelui Ioan. Condiţiile de hrană fiind nepotrivite, părintele Ioan s-a îmbolnăvit de dizenterie, de care a suferit un an şi jumătate“, preciza Ioanichie în biografia dedicată Sfântului.
Ocazional îi ajuta, vindecând cu ajutorul cunoștințelor sale medicale, pe toți cei care aveau nevoie. Fără să ceară vreo recompensă. A tămăduit călugări, chiar și arabi răniți în războaie. Ioan Iacob era un pustnic intelectual, un filosof și un teolog deosebit. A fost considerat unul dintre cei mai însemnați cărturari bisericești români ai veacului XX.
Cea mai importantă operă, care adună învățăturile dar și opera sa literar religioasă, poartă numele „Din Ierihon către Sion. Trecerea de la Pământ la Cer”, publicată în 1999, la Ierusalim. Sfântul Ioan Iacob era poliglot, vorbea germana, franceza, araba și greacă. Avea și o vastă cultură, făcând traduceri din Sfinții Părinți. A avut și scrieri cu caracter profetic, dezvăluind semnele care vor duce la sfârșitul lumii. „Vânturi rele, pierzătoare/Ameninţă azi mereu/Pe noroadele smerite/Care cred în Dumnezeu/Bate „Crivăţul“ năprasnic/De la Nordul Comunist/Răspândind în toată lumea/„Dogmele“ lui Anticrist/Din Apus „Austrul“ suflă/Aducând cu el „Progres“/Care naşte necredinţă/Şi împrăştie eres/De la Miazăzi mai tare/„Băltăreţul“ s-a pornit/Şi, lovindu-se de „Crivăţ“/Pe cei negri i-a-nroşit/Iar la Răsărit de soare/„Valul galben al lui Gog“/Spumegă şi se frământă/Cu „vlăstarii lui Magog“/Ucenicii stricăciunii/Forfotesc îngrozitor/Căutând să otrăvească/Pe sărmanul muritor/Grabnic uneltesc perzarea/Cei cu duhul „răzvrătit“/Şi precum se vede lumea/Nu-i departe de sfârşit/Urâciunea pustiirii/Şi-a găsit învăţăcei/Care dăscălesc pe oameni/Ca să meargă după ei“, preciza acesta într-o serie de versuri.
În luna august a anului 1960, într-o zi de miercuri, în adâncul unei peşteri din pustiul Hozeva, murea, la numai 47 de ani. Abia după 20 de ani de la moarte, numele și faptele acestuia au devenit faimoase. Trupul i-a fost descoperit, neputrezit în peșteră. „Corpul Părintelui Ioan era întreg, cu miros plăcut, cu hainele neputrede, epitrahilul şi schima întregi şi pielea uscată pe oase şi arăta ca şi cum ar dormi, cu faţa curată, cu barba neagră întreagă, faţa plăcută“, preciza Ioanichie, ucenicul Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, în notele de la lucrarea „Din Ierihon către Sion. Trecerea de la pământ la cer“. Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a fost canonizat în anul 1992.
„Mă rog și simt cum, parcă, cineva îmi liniștește sufletul”
Minunile l-au făcut deasemenea faimos pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul. Tocmai de aceea, în mica parcare a mănăstirii de la Păltiniș, am întâlnit mașini cu numere de Iași, Suceava sau chiar de Sibiu. Zeci de oameni au venit să se roage Sfântului. Inclusiv o familie, cu un copil cu dizabilități. „Aici, în locul acesta, este ceva deosebit. Facem trei ore până aici, dar este prea puțin pentru ce pot simți. Mă rog, și simt cum parcă cineva îmi liniștește sufletul. De aici plec cu conștiința mai ușoară. Parcă găsesc un prieten bun care mă înțelege. Le-am spus și colegelor, la serviciu. Și vin și ele”, mărturisește una dintre femeile care au venit să se roage Sfântului. Alții, speră la un miracol.
Complexul monahal FOTO Cosmin Zamfirache
„Am auzit, din vorbă în vorbă, și am și citit, că Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, un om al credinței, are o putere deosebită. M-am uitat pe internet, am văzut că este o mănăstire aici. Am venit. Nu contează cât de departe. Eu cred că voi găsi o cale la toate necazurile mele. Am simțit asta din momentul în care am ajuns aici”, mărturisește o altă femeie venită să se roage. „Sunt oameni cu probleme, bolnavi. Vin mulți, mai ales de sărbătoare să se roage Sfântului. S-a dus vestea că deschide sufletul și mintea. Nu neapărat de minuni, dar parcă, automat, aici găsești soluția la probleme”, mărturisește o localnică.
Din Delta Nordului și până în zăvoaiele Prutului
După momente de reculegere spirituală la Mănăstirea Sfântul Ioan Iacob din comuna Păltiniș, cel mai bun lucru pe care îl poate face un turist este să facă cunoștință cu splendoarea naturii din nordul României. Tot în comuna Păltiniș, pe ulițele care coboară, chiar din satul cu mănăstirea Sfântului, se ajunge într-un adevărat paradis verde. O imersiune într-o lume sălbatică și ,parcă, neatinsă de mâna omului. Este celebra Deltă a Nordului, un loc unde Prutul s-a împărțit în trei brațe, dând naștere unor peisaje de vis. Șuvoaie tainice se strecoară pe sub frunziș și arboret, plaje pitorești și apele limpezi, completează peisajul.
Brațele ascunse ale Prutului FOTO Cosmin Zamfirache
Delta Nordului este vie, plină de păsări cântătoare și vietăți asemănătoare Deltei, mult mai faimose, de la gurile Dunării. Dacă o expediție în Delta Nordului de la Păltiniș, nu este suficient, atunci poate fi explorată întreaga „coastă” a Prutului, până dincolo de localitatea Rădăuți-Prut. Zăvoaie superbe învelesc malurile Prutului. Din loc în loc, se desprind brațe ale râului, rătăcind printre arbori. Aici sunt cele mai frumoase locuri de scăldat. Apă mică, caldă și mici plaje sălbatice, unde poți petrece o zi întreagă contemplând natura.
Actualitate
Victimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
Melania Trump a fost acuzată că „transferă vina” asupra victimelor
agresorului sexual Jeffrey Epstein, în urma declarației sale neașteptate de la
Casa Albă.
Melania Trump, prima doamnă a SUA FOTO: Shutterstock
Într-o declarație comună transmisă presei, un grup de victime a infractorului sexual Jeffrey Epstein a afirmat că Melania Trump a acționat pentru a „proteja
persoanele aflate la putere”.
Ei au acuzat-o că „a transferat povara asupra
supraviețuitorilor în condiții politizate pentru a-i proteja pe cei aflați la
putere”, scrie The Guardian.
„Victimele lui Jeffrey Epstein au dat deja dovadă de
un curaj extraordinar prin faptul că au ieșit în față, au depus plângeri și au
depus mărturie. A le cere mai mult acum înseamnă o deviere a responsabilității,
nu justiție. De asemenea, acest lucru distrage atenția de la fostul procuror
general, Pam Bondi, care trebuie să dea socoteală pentru dosarele ascunse și
pentru divulgarea identității supraviețuitorilor. Aceste eșecuri continuă să
pună vieți în pericol, protejându-i în același timp pe cei care au facilitat
aceste fapte. Supraviețuitorii și-au făcut datoria. Acum este momentul ca cei
aflați la putere să și-o facă pe a lor”, se arată în declarația comună.
Prima doamnă a declarat joi reporterilor că „nu a avut niciodată
o relație” cu infractorul sexual Jeffrey Epstein și cu complicea sa, Ghislaine
Maxwell.
Nu se știe ce acuzații specifice au determinat-o pe
Melania Trump să răspundă public. Ea a rostit discursul din aceeași sală în care Donald Trump s-a adresat națiunii săptămâna trecută, cu
privire la războiul din Iran.
„Nu am fost niciodată
prietenă cu Epstein”, a spus Melania Trump în declarația sa. „Nu sunt victima lui Epstein. Epstein nu m-a
prezentat lui Donald Trump.”
Prima doamnă a continuat spunând că ea și președintele erau
invitați „din când în când” la
aceleași petreceri ca Epstein, întrucât „suprapunerea
cercurilor sociale este ceva obișnuit în New York City și Palm Beach”. Dar
ea a negat în mod specific că e-mailurile sale către Maxwell ar fi fost altceva
decât „corespondență ocazională”.
Actualitate
Mojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat joi că Teheranul nu își dorește un conflict cu Israelul și Statele Unite, dar a subliniat că țara sa nu va renunța la „drepturile legitime”, potrivit unui mesaj difuzat de televiziunea de stat. Declarația vine la 40 de zile după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ucis în prima zi a atacurilor comune americano-israeliene din 28 februarie.
Mojtaba Khamenei. FOTO: Profimedia
„Iranul nu caută războiul și nu îl dorim”, a transmis Mojtaba Khamenei, adăugând însă că „nu vom renunța în niciun caz la drepturile noastre legitime”.
Liderul iranian a făcut referire și la „frontul rezistenței”, aluzie la conflictele regionale, inclusiv la cel din Liban, unde Israelul se confruntă cu gruparea Hezbollah, aliată Teheranului, arată AFP.
Armistițiu fragil și negocieri în curs
Iranul a încheiat recent un armistițiu de două săptămâni cu Statele Unite, urmând ca negocierile dintre cele două părți să înceapă vineri în Pakistan. Președintele american Donald Trump a renunțat la amenințările privind distrugerea „unei întregi civilizații” și a ales calea armistițiului.
În mesajul său, Mojtaba Khamenei i-a îndemnat pe iranieni să continue mobilizarea publică, afirmând că presiunea străzii poate influența rezultatul negocierilor.
Totodată, liderul iranian a reiterat dorința de răzbunare pentru moartea tatălui său și pentru victimele conflictului, promițând că Iranul va cere despăgubiri pentru toate pierderile suferite.
„Cu siguranță vom cere despăgubiri pentru fiecare prejudiciu cauzat, precum și prețul sângelui martirilor și despăgubiri pentru răniții acestui război”, conform declarației lui Khamenei,
potrivit The Guardian.
Strâmtoarea Ormuz, punct strategic
Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol și gaze.
Autoritățile iraniene au anunțat că vor permite tranzitul a maximum 15 nave pe zi, în condițiile armistițiului. În paralel, Marina Gărzilor Revoluționare a impus rute alternative pentru nave, invocând riscuri de mine maritime.
Teheranul a avertizat că ar putea ieși din acordul de armistițiu și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.
În mesajul său, Mojtaba Khamenei a transmis și un avertisment statelor arabe din Golf, îndemnându-le să nu se lase influențate de „promisiuni false”, dar sugerând că Iranul rămâne deschis la relații de cooperare, dacă primește „un răspuns adecvat”.
Actualitate
Haitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
O pistă de biciclete construită în 2025, la peste 1.000 de metri altitudine, în vecinătatea unui sat aproape pustiu din Munții Poiana Ruscă, stârnește controverse. Până acum, doar haitele de lupi, urșii, câțiva turiști și utilajele forestiere au trecut prin vecinătatea sa.
Pista de biciclete. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Patru – cinci familii mai locuiesc în satul Vadu Dobrii din Ținutul Pădurenilor (județul Hunedoara), una dintre cele mai izolate localități din România, unde în 2025 a fost construită o pistă de biciclete.
Asfaltul a ajuns după două secole în sat, pe pista de biciclete
Vadu Dobrii, aflat la peste 1.000 de metri în Munții Poiana Ruscă, s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea, datorită pădurilor întinse din jurul său, folosite de localnici la producerea mangalului, cărbunele de lemn necesar topitoriilor și uzinelor de fier ale Hunedoarei.
Atunci, pădurile de la Vadu Dobrii erau seculare, iar exploatarea lor a închegat comunitatea arhaică a „pădurenilor”, locuitorii satelor izolate din Munții Poiana Ruscă. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un funicular lega Vadu Dobrii de Hunedoara, pe un traseu de peste 40 de kilometri, care străbătea peste 60 de creste și văile lor adânci din Ținutul Pădurenilor. În secolul XX, o mină de fier și o unitate militară antiaeriană au ținut în viață satul montan, greu accesibil, dar atractiv prin înfățișarea sa pitorească.
Exploatarea minieră a funcționat până în anii ’80, iar unitatea militară de rachete a fost dezafectată în anii 2000. Satul s-a depopulat treptat, deși, în ultimii ani, printre casele vechi de lemn, specifice arhitecturii țărănești, au fost ridicate mai multe clădiri cu etaj, care domină acum decorul așezării. Cea mai recentă investiție realizată aici a adus din nou în atenție satul pădurenesc.
Imaginea 1/13:
Pista de Biciclete de la Vadu Dobrii Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (4) JPG
În 2025, la marginea localității, în lunca râului Dobra, conturată de numeroase doline „desenate” de ape, a fost construită o pistă de biciclete de circa 2,5 kilometri, cu fonduri accesate de Primăria comunei Bunila, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Traseul ei coboară din localitatea izolată la peste 1.000 de metri în Munții Poiana Ruscă, face o buclă urcând în pădure și continuă spre valea Dobrei.
Satul cu pistă de biciclete, inaccesibil mașinilor
În vale, pista este continuată de un drum forestier de peste 30 de kilometri, până la următorul sat, Roșcani, de unde reîncepe asfaltul.
La capătul de sus, traseul pistei se oprește la intersecția unor drumuri de pământ ce leagă Vadu Dobrii de satele Runcu Mare, Bătrâna, Poiana Răchițele, Bunila, Cernișoara – Florese, Meria, Lunca Cernii de Jos, Hășdău, Gura Bordului și alte localități, aflate în direcții diferite, dar niciunul accesibil cu autoturismul în timpul iernii, din cauza pantelor abrupte, făgașelor și exploatărilor forestiere.
Haită de lupi la Vadu Dobrii. Foto: Florin Mailat.
Transalpina bicicliștilor, pista-fantomă devenită o atracție turistică stranie, fără bicicliști
La câteva luni de la amenajarea pistei de biciclete, iarna a lăsat urme pe traseul ei. Mai mulți arbori s-au prăbușit peste ea, iar nămeții înghețați din alte locuri o fac impracticabilă. Oricum, susțin localnicii, nimeni nu s-a plâns până în prezent de starea pistei, deoarece niciun biciclist nu a încercat-o până acum.
„Problema satului Vadu Dobrii este că, timp de mai multe luni pe an, abia poți ajunge aici cu mașina 4×4. Toate drumurile spre sat sunt afectate de lucrările forestiere. Unde sunt parchete și se taie pădurea, autoturismele nu pot trece, iar lemne se taie și se cară de peste tot. Chiar dacă drumurile spre Runcu Mare și Cernișoara – Florese au fost reparate, tot riști să te împotmolești pe ele. Sunt zone cu făgașe, cu șanțuri făcute de pârâuri și de TAF-uri”, se plânge o localnică.
Lupii au luat în stăpânire ținutul
În Vadu Dobrii, drumurile greu accesibile nu sunt singura problemă a puținilor localnici. Mai mulți lupi au fost văzuți în ultimele luni cutreierând împrejurimile satului, iar urmele lăsate de urși au fost și ele observate în zăpezile care se topesc complet abia spre finalul primăverii.
În februarie, un localnic a publicat imagini, surprinse de camerele de supraveghere, cu o haită de lupi trecând pe la marginea satului (sursa video: Florin Mailat, Vadu Dobrii Tărâm de Vis / Facebook).
Istoria ascunsă a satului lui Ioan de Hunedoara, înghițit de Lacul Cinciș. „Era un fel de San Marino al Transilvaniei”
„Au venit și ei să vadă noua pistă de biciclete”, a glumit un internaut, la imaginile care au circulat pe rețelele sociale.
Satele din Munții Poiana Ruscă, în declin demografic abrupt
La începutul secolului trecut, Munții Poiana Ruscă erau locuiți de aproape 30.000 de oameni și erau considerați chiar suprapopulați în raport cu condițiile de relief. Cuprindeau peste 100 de localități din Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin, unele înființate în jurul minelor de fier, plumb și argint, altele în apropierea carierelor de piatră, talc și marmură ori a unor uzine și topitorii.
La mijlocul secolului XX, în perioada industrializării comuniste, comune ca Nădrag, Ghelari, Teliuc, Rusca Montană și Tomești s-au transformat în centre muncitorești, cu mii de locuitori, iar populația totală a regiunii avea să depășească 30.000 de oameni.
Din anii ‘60, multe așezări au intrat în trendul depopulării, odată cu migrația localnicilor spre orașe. Unele, considerate neviabile, au fost condamnate la dispariție de regimul comunist, care a blocat investițiile în infrastructură, utilități și construcții. Fenomenul depopulării s-a accentuat după 1990, și a dus la dispariția completă a multor sate.
În prezent, cele peste 50 de localității din Munții Poiana Ruscă mai numără împreună aproximativ 15.000 de locuitori, densitatea populației din zonă fiind de 5 – 6 locuitori pe kilometru pătrat. Comunele Bunila (de care aparține și Vadu Dobrii, Bătrâna și Cerbăl) au o populație de circa trei locuitori la kilometru pătrat și numără împreună mai puțin de 800 de locuitori.
Victimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
Melania Trump a fost acuzată că „transferă vina” asupra victimelor agresorului sexual Jeffrey Epstein, în urma declarației sale neașteptate de...
Mojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat joi că Teheranul nu își dorește un conflict cu Israelul și...
Haitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
O pistă de biciclete construită în 2025, la peste 1.000 de metri altitudine, în vecinătatea unui sat aproape pustiu din...
Arma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”
O tehnologie nouă a CIA ar fi jucat un rol decisiv în localizarea și salvarea celui de-al doilea aviator american...
Primar din Baia Mare trimis în judecată pentru delapidare, după ce a folosit mașinile de serviciu în scop personal: „Nu am intenționat să încalc legea”
Primarul municipiului Baia Mare, Doru Ioan Dăncuș (PSD), a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș,...
„Regina ketaminei”, femeia care i-a furnizat droguri lui Matthew Perry, condamnată la 15 ani de închisoare pentru moartea actorului
O femeie din Los Angeles, supranumită „Regina ketaminei”, a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru distribuirea de...
Sfaturile lui Titi Aur pentru a învinge prețul carburanților. 11 recomandări esențiale pentru orice șofer
Scumpirea accelerată a prețurilor carburanților din ultimele săptămâni determină mulți șoferi să se gândească ce metode pot aplica pentru a...
-
Actualitateacum 3 zileIranul și Omanul pregătesc taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz în timpul armistițiului. Piețele reacționează pozitiv
-
Actualitateacum 3 zilePasca fără aluat cu 500 g brânză – rețeta rapidă, cremoasă și ușor de făcut acasă. Cum o poți adapta pe gustul tău
-
Actualitateacum 2 zileProtest spontan în Valea Jiului. Peste 100 de mineri au refuzat să intre în subteran deoarece nu vor mai primi bonusuri de Paște
-
Actualitateacum o zi
Primar din Baia Mare trimis în judecată pentru delapidare, după ce a folosit mașinile de serviciu în scop personal: „Nu am intenționat să încalc legea”
-
Actualitateacum o zi
„Regina ketaminei”, femeia care i-a furnizat droguri lui Matthew Perry, condamnată la 15 ani de închisoare pentru moartea actorului
-
Actualitateacum 2 zile
Sfaturile lui Titi Aur pentru a învinge prețul carburanților. 11 recomandări esențiale pentru orice șofer
-
Actualitateacum 2 zileFMI: Războaiele lasă urme economice adânci. Producția scade cu 7% în cinci ani, deficitele se adâncesc
-
Actualitateacum 22 de ore
Arma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”