CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora
declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt
neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând două articole ale Legii
nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice.

Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi
publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor,
după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din
Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale.

Decizia adoptată în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor a
fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea
publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi. 

 Art. 3 alin. (2) a fost declarat constituțional doar dacă nu obligă declararea veniturilor soțului/soției și copiilor majori aflați în întreținere.

CCR a explicat că răspunderea penală nu poate fi extinsă asupra unor informații pe care declarantul nu le cunoaște direct.

Art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6) au fost declarate neconstituționale. Acestea vizau publicarea online a declarațiilor de avere și interese pe site-ul instituției angajatoare și al Agenției Naționale de Integritate (ANI). 

Curtea a argumentat că, deși transparența este un scop legitim, publicarea online a acestor date încalcă dreptul la viață privată. Depunerea lor la ANI este considerată suficientă.

Redăm mai jos motivarea deciziei:

”În esență, Curtea
a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea
nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție,
prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de
lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul
legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe
proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru
care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi
ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei
persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a
declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției
și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative
aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și
determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care
acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la
o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în
întreținere.

În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1)
lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția
europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu
caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și
de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea
declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1
alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un
test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că
prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și
asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim.
Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele
dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că
este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice
(ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și
al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională
atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții
private”, potrivit unui comunicat CCR.

Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie
să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da
declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe
site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru
Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.

Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu
privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării
deciziei în Monitorul Oficial al României.

Reacții după decizia CCR: A distrus declarațiile de avere

Experții au criticat dur decizia CCR luată joi, în mod neașteptat.

”CCR a distrus declarațiile de avere și de interese
– singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber
îmbogățirii netransparente și ilicite. Decizia CCR reprezintă un regres în materia
statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor
internaționale ale României. Decizia va avea un impact profund defavorabil
României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România
în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție. Decizia vine într-un
context extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile
în 2024, și transmite un semnal extrem de prost cetățenilor care au ales un
stat de drept și democrația”, spune Radu
Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă,

La rândul său, Septimius Pârvu, reprezentant Expert
Forum, a subliniat, într-o postare pe Facebook, că CCR „a distrus peste 10 ani
de transparență în România”. „Practic, CCR, în înțelepciunea sa a decis să
omoare un instrument care a ajutat mult lupta anticorupție din ultimii ani. Și,
care, apropo a fost una din condițiile aderării la UE”, a subliniat
reprezentantul Expert Forum, think-thank specializat în integritate,
anticoupție și procese electorale, printre altele”.

O opinie interesantă a venit și de la primarul Sectorului 6.

”Dincolo de faptul că decizia CCR de astăzi nu este
în spiritul vremurilor, dar nu despre asta este vorba, principii de drept
trebuie să îi stea la bază, eu mă întreb cum ani de zile legea privind
declarațiile de avere a fost constituțională și acum nu mai este. Of”, a scris
pe Facebook și primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Procesul de la Tribunalul București, care a determinat decizia CCR

Excepția admisă de către judecătorii CCR a pornit de la un proces aflat pe rol la Tribunalul București. A fost contestată Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice: art. 3 alin. (2), care impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și art. 12 alin. (6), care reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.

Excepția a fost ridicată în dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București, de către Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat contravențional de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere.

În fața instanței, Chițan a susținut că obligația de a include în declarație veniturile soțului și ale copiilor încalcă dreptul la viață privată garantat de art. 26 din Constituția României, potrivit căruia „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”. Ea a invocat faptul că o declarație pe proprie răspundere este un act personal, iar membrii familiei ar trebui să fie liberi să decidă dacă își divulgă sau nu veniturile.