Actualitate
Ziua în care s-a prăbușit un simbol al creștinismului ortodox. Tânărul de 21 de ani care a pus capăt unei invincibilități de 1.000 de ani
Pe data de 29 mai 1453 se prăbușea Constantinopolul, simbolul creștinătății estice, dar și al vechii civilizații europene. Cuceritoriul acestuia, un tânăr de numai 21 de ani, va ajunge unul dintre cei mai renumiți sultani otomani și un dușman neîmpăcat al Europei creștine.
Asediul otoman asupra Constantinopolelui FOTO wikipedia
La începutul secolului al XV-lea, orașul Constantinopole era un simbol religios, cultural și politic. În contextul expansiunii Imperiului Roman, din marele Imperiu Bizantin mai rămăsese doar fabuloasa sa capitală și câteva teritorii adiacente. Dar chiar și în aceste condiții, Constantinopolul era o adevărată bijuterie a creștinătății orientale, un simbol al rezistenței culturii greco-latine și ultima relicvă a Imperiului Roman, factorul civilizator al întregii Europe. Cu toate acestea, zilele ultimei rămășițe a moștenirii imperiale romane erau numărate. Otomanii cuceriseră întreaga Asie Mică, stăpâneau „Orașul Sfânt”, îngenuncheaseră Siria, Libanul, Palestina, Egiptul și mărșăluiau victorioși în Balcani. Era o putere impresionantă care amenința întreaga creștinătate, dar în primul rând Constantinopolul. Unul dintre cei mai puternici sultani ai acestui imperiu asiatic râvnea la acest oraș simbolic care-i stătea de prea mult timp în coastă.
Ultima redută imperială, o cetate inexpugnabilă
Orașul Constantinopol (n.r. în prezent Istanbul) a fost fondat de împăratul roman Constantin cel Mare în anul 324 d.Hr. și a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, ulterior a Imperiului Bizantin (în Evul Mediu) timp de peste 1.000 de ani. Mai ales în perioada marilor invazii, dar și a nașterii imperiilor orientale medivale, orașul a suferit multe atacuri, asedii prelungite, revolte interne. Nici atacurile și nici tulburările interne nu au reușit să înghenuncheze marea capitală a creștinătății orientale. Se spune că a rezistat la peste 13 mari asedii, ale arabilor, slavilor, vikingilor, bulgarilor, avarilor. Datorită zidurilor impresionante, focului grecesc și apărătorilor săi a rezistat de fiecare dată. A fost cucerit doar în secolul al XIII-lea, în timpul cruciadei latine din anul 1204, dar mai degrabă din cauza unei neglijențe a apărătorilor. Orașul era inexpugnabil. Locația era una potrivită, înconjurat din trei părți de mare și cu un port interior greu accesibil.
Accesul în zona portuară putea fi blocat ușor cu lanțuri groase, care nu lăsau nicio corabie să pătrundă. În plus, toți cei care încercau erau spulberați cu ajutorul focului grecesc, niște dispozitive tubulrare care aruncau un lichid puternic inflamabil. Era asemănător napalmului, nu putea fi îndepărtat și nici stins. Mistuia rapid o corabie inamică. Mai erau și zidurile sale legendare. Orașul era apărat de trei rânduri de fortificații construite în timpul domniei lui Teodosie al II-lea (408-450 d.Hr.) care protejează partea terestră a peninsulei ocupată de oraș. S-au extins de-a lungul peninsulei de la țărmurile Mării Marmara până la Cornul de Aur, întinzându-se pe aproximativ 6,5 kilometri. Atacatorii erau obligați să treacă un șanț de 20 de metri lățime și 7 metri adâncime, care putea fi inundat cu apă alimentată din conducte atunci când era necesar. Ultimul zid de apărare, ultima redută a cetății, avea 5 metri grosime și 12 metri înălțime. Era apărat de 96 de turnuri din care se putea trage în inamic cu lejeritate. Turnurile puteau susține până la trei piese de artilerie. Pentru a cuceri Constantinopolul era nevoie de un atac conjugat, atât de pe uscat, cât și de pe mare. Prin blocarea accesului pe mare, dar și datorită structurii sistemului de apărare nicio armată nu reușise acest lucru.
Ambițiile unui sultan abia ieșit din adolescență
Imperiul Otoman devenise o putere formidabilă, care stăpânea părți din Asia, Africa de Nord și Europa. La finele secolului al XIV-lea a reușit să supună țaratele și despotatele sârbești, înființându-se la Dunăre. Rând pe rând, i-a deposedat pe bizantini de posesiunile lor asiatice și europene, aproape izolându-i. Cruciadele împotriva otomanilor nu au dat roade. La Nicopole (1396) și Varna (1444), armatele creștine au fost spulberate de forța otomană. Noul sultan, Mahomed al II-lea, ajunge pe tron în anul 1451, după moartea tatălui său, Murad al II-lea. Era un tânăr de 21 de ani, dar cu o experiență administrativă și militară impresionantă. Constantinopolul era ambiția tânărului sultan.
Orașul era departe de strălucirea din timpul marilor împărați, dar reprezenta un simbol al creștinătății, culturii europene și al imperialismului. Cine stăpânea Constantinopolul putea revendica, cu adevărat, titlul de împărat al Romei, cel mai mare imperiu al lumii. Pentru a cuceri Constantinopolul, Mahomed s-a pregătit temeinic. Și-a pus inginerii să repare drumurile și podurile de la Adrianopol la Constantinopol, tocmai pentru a face față transportului unei artilerii formidabile, ceva ce nu mai văzuse lumea medievală până la acel moment. Mai apoi, în octombrie 1452, a ordonat lui Turakhan Beg să blocheze, cu o puternică garnizoană, accesul despoților din sudul Greciei, Thomas și Dimetrios, frații ultimului împărat al Constantinopolului, Constantin al XI-lea Paleologul.
În felul acesta, cei doi vasali ai împăratului bizantin nu puteau sări în ajutorul Constantinopolului. Tot Mahomed al II-lea a pus să fie întărite cetățile de partea cealalată a strâmtorii Bosfor, numită Anadolu Hisari, construită de bunicul său, Baiazid Fulgerul. Complementar, a ridicat și alte cetăți pe aceeași parte a Bosforului tocmai pentru a controla traficul către Marea Neagră și a bloca orice posibil ajutor al genovezilor către împăratul Constantin al XI-lea Paleologul. Constantinopolul era izolat. Urma marele atac.
O furtună otomană asupra unui simbol abandonat
Informat de planurile sultanului, împăratul Constantin al XI-lea a făcut un apel disperat la principii și regii creștini. După înfrângerea zdrobitoare de la Varna, nimeni nu mișca un deget. Ungurii erau ocupați cu protejarea propriilor frontiere. Franța și Anglia erau vlăguite de Războiul de 100 de ani. Spania era în plin război cu arabii iar Imperiul Romano-German avea probleme interne. La toate acestea se adăugau animozitățile religioase între Biserica Catolică și cea Ortodoxă. În concluzie, bizantinii nu se puteau baza pe nimeni. Totuși, în ajutorul Bizanțului au sărit aventurierii și statele italiene interesate de comerțul zonal. De exemplu, cardinalul Isidor, finanțat de Papă, a sosit în 1452 cu 200 de arcași. Un războinic renumit, din Genova, Giovanni Giustiniani, a sosit în ianuarie 1453 cu 400 de oameni din Genova și 300 de persoane din Chiosul genovez.
Din Regatele Napoli și Sicilia au sosit la Constantinopol condotierul Gabriele Orsini del Balzo, duce de Venosa și conte de Ugento, împreună cu 200 de arcași napolitani. La toți aceștia se adăugau câteva corăbii venețiene. În total, potrivit istoricului grec și martor ocular Georges Sphrantzes, 5.000 de oameni. Un număr insuficient pentru a acoperi în mod adecvat lungimea zidurilor orașului, aproximativ 19 km în total. Mahomed al II-lea a ajuns în fața zidurilor Constantinopolului pe data de 2 aprilie 1453. Avea între 50.000 și 80.000 de oameni, inclusiv temuții ieniceri, infanteria de elită a sultanului. Cu toate acestea, cea mai de temut forță a sultanului otoman era artileria, armata fiind dotată cu tunuri mari. Cel mai mare avea 9 metri lungime și cu o deschidere a gurii de tragere de un metru şi putea lansa ghiulele de 500 de kilograme la o distanță de un kilometru jumătate. Dura mult să-l încarci și să-l răcești și putea trage doar de șapte ori pe zi. dar loviturile sale erau devastatoare. În plus, avea o mulțime de tunuri mici capabile să trimită proiectile de peste 100 de ori pe zi. Pe 5 aprilie, Mehmed a trimis o cerere de capitulare imediată împăratului bizantin, dar nu a primit niciun răspuns. Pe 6 aprilie a început atacul. Zidurile Teodosiene au fost aruncate necruțător, fiind transformate în moloz bucată cu bucată. Apărătorii nu puteau face altceva decât să răspundă cu foc de artilerie, dar cu tunuri mult mai mici, iar în timpul nopții să acopere, cu ce apucau, spărturile din zid. Otomanii atacau în valuri.
Au fost respinși de fiecare dată. În plus, nu au reușit să intre în port, din cauza lanțurilor care blocau intrarea. Apărătorii bizantini au primit un ajutor nesperat de la câteva nave spaniole și genoveze (trimise de Papă) care au reușit să spargă blocada otomană și să ofere provizii asediaților. Mahomed, înfuriat, a poruncit să fie construit un drum cu șine, pe unde au fost trase cu boi corăbiile otomane. Acest sistem ingenios a ocolit lanțurile bizantine și a lansat la apă corăbiile în port. Acestea au început să bombardeze punctele slabe ale zidurilor.
O decizie care a costat prăbușirea Constantinopolului
Bizantinii au avut noroc. În Asia Mică, profitând de plecarea sultanului, au apărut revolte. Din acest motiv, Mahomed i-a oferit lui Constantin o înțelegere: să plătească un tribut și el se va retrage. A urmat o decizie ciudată a împăratului. În loc să câștige timp, acesta a refuzat oferta. Furios, Mahomed a lansat un atac de tipul totul sau nimic. Le-a promis trupelor că vor putea jefui cât și cum vor dori. Pe data de 29 mai, după un baraj de artilerie, valuri întregi de trupe otomane s-au năpustit asupra zidurilor. Al treilea val, format din trupele de elită ale ienicerilor, au reușit să intre în cetate.
Cineva lăsase deschisă o mică poartă pe o secțiune de apărare. Ajunși în cetate, ienicerii au deschis drumul și celorlalți otomani. Oamenii au fugit la casele lor pentru a-și apăra familiile. Împăratul, alături de soldați italieni, au luptat până la ultimul om. Haosul a izbucnit în oraș. Trupele otomane au început omorurile, violurile și jaful. O parte a locuitorilor s-au sinucis pentru a nu ajunge în sclavie. Peste 4000 de oameni au fost omorâți pe loc iar alți 50.000 vânduți ca sclavi. „Toată ziua turcii au făcut un măcel grozav în rândul creștinilor, pe tot întinsul orașului”, scria italianul Nicolo Barbaro. „Imediat ce turcii au intrat în oraș, aceștia au început să captureze pe toți cei care-i întâlneau în cale. Cei care se opuneau erau omorâți pe loc. În multe locuri pământul nu putea fi văzut din cauza mulțimii de cadavre”, scria și Makarios Melissenos. Nenumărate comori de artă au fost pierdute, cărți au fost arse și orice bun care conținea un mesaj creștin a fost spart în bucăți, inclusiv fresce și mozaicuri.
O lumea s-a prăbușit
Constantinopolul a fost cucerit și inclus în Imperiul Otoman. Pierderea sa a reprezentat încheierea unei ere. Era ultima legătură dintre lumea culturii și civilizației antice greco-romane și cea a culturii medievale. Simbolul creștinătății orientale, dar și al imperialității europene se prăbușise. Imperiul Otoman devenea cea mai mare forță din zona Asiatică și est-europeană, o mare putere mondială la aceea vreme. Pentru Mahomed al II-lea a reprezentat obținerea unui prestigiu deosebit, cel care i-a adus porecla de „Cuceritorul”. Pentru creștinătate, victoria lui Mahomed a reprezentat o schimbare serioasă în relațiile sale cu Orientul.
Acum lipsite atât de un tampon de lungă durată împotriva otomanilor, cât și de acces la Marea Neagră, regatele creștine se bazau pe Ungaria pentru a opri orice expansiune ulterioară către vest. Mulți savanți moderni sunt, de asemenea, de acord că exodul grecilor în Italia ca urmare a acestui eveniment a marcat sfârșitul Evului Mediu și începutul Renașterii. „De aceea, cinci secole și jumătate mai târziu, în întreaga lume greacă, se crede încă marți a fi cea mai ghinionistă zi a săptămânii. De ce steagul turcesc încă înfățișează nu o semilună, ci o lună în descreștere, amintindu-ne că luna era în ultimul său sfert când Constantinopolul a căzut în sfârșit”, precizează istoricul J.J. Norwich.
Actualitate
Bătălii electorale pe toate fronturile. Târg luat cu asalt de Călin Georgescu. „Să nu pierdem copilu’, cu ochii la Călin al nostru!”| REPORTAJ
Agitație în cel mai mare târg de săptămână din județul Olt, locul în care se adună, duminică de duminică, zeci de mii de oameni. Călin Georgescu a făcut, la prima oră, turul târgului, cei din staff anunțându-i pe simpatizanți că următoarea oprire este mânăstirea.
Vizita lui Călin Georgescu a scos din rutina obișnuită târgul oltean FOTO: Alina Mitran
Duminică, 21 iunie 2026, zi de târg la Osica de Sus, în județul Olt. Zeci de mii de oameni care vin, unii, săptămână de săptămână au fost martori (cei mai mulți), dar și participanți (o bună parte), la evenimentul care a scos târgul din cursul firesc. Cu două zile înainte, pe rețelele de socializare s-a anunțat că va fi prezent, începând cu ora 7.30, Călin Georgescu, vestea fiind răspândită masiv de membri și simpatizanți ai AUR.
Călin Georgescu a făcut fotografii și a vorbit doar cu cine a trecut de pază FOTO: Alina Mitran
„Din respect și iubire” pentru țăranii români, a postat chiar Călin Georgescu pe Facebook, a fost ales locul greu de concurat, având în vedere afluența. Din strategie pură, s-a desprins din discuțiile între cei care au organizat în Olt vizita, vor fi vizate în următoarea perioadă toate piețele și târgurile mari din rural.
„Dar porțile astea nu se deschid? Să deschidem porțile!”
Târgul din Osica de Sus, unul cu o vechime de zeci de ani, și cu cel mai mare vad, adună săptămânal zeci de mii de participanți. Într-o duminică tranzitează localitatea, doar pentru târg, mii de autovehicule, potrivit autorităților locale. Se stă atât la intrare cât și la ieșire cu zecile de minute, este blocaj „ca pe drumul spre munte”, așa că cine a vrut să scape de acest calvar s-a trezit de dimineață.
Simpatizanții lui Călin Georgescu, și din localitate, dar și de la nivel județean, s-au întâlnit la una dintre intrările în târg, așteptând „joncțiunea” cu staff-ul oaspetelui. O bunică este însoțită de două dintre nepoțele (din discuții a reieșit că fetele mai au acasă o soră de doar câteva luni), toate trei îmbrăcate în alb, dar și de tatăl copilelor, toți din localitate sau din zonă. Bunica a pregătit și o pâine tradițiională, pe care o ține învelită într-un prosop țesut, cu motive tradiționale.
Tot în apropiere, este un cuplu de-abia sosit, domnul fiind preocupat să scoată cartea semnată de Călin Georgescu, pentru autograf. Mai mulți bărbați, veniți de la Slatina, și aceștia implicați în eveniment, vor să știe dacă este totul pus la punct. Se sună, se vorbește, în cele din urmă ajunge la intrare și Daniel Petrescu, fost consilier PMP din județul Argeș, cel care își declară admirația pentru ce a văzut. „De ce să nu cumpărăm, oameni buni, de la producători? De ce să nu venim trei-patru cu o mașină și să ne luăm de aici tot ce avem nevoie?”, opinează Petrescu. Doar că oamenii din „fan-club” nu au venit să cumpere, ci s-au plimbat, au scandat și au plecat acolo unde i-au îndreptat liderii.
Oamenii au găsit o scurtătură pentru a ajunge în preajma fostului candidat FOTO: Alina Mitran
Între timp, la câțiva metri de primii sosiți, se mai formează un grup. Femeile sunt îmbrăcate în cămăși stilizate, tip ie, s-au adus și flori. Vin apoi și bărbați în costume populare, „sunt din Maramureș, i-am mai văzut și în alte locuri”, se comentează în apropriere.
Se apropie ora anunțată pentru sosirea lui Georgescu, 7.30, iar spiritele încep să se agite. E deschisă doar poarta mică a târgului, iar cineva consideră că e prea puțin. „Dar porțile astea mari nu se deschid? Să deschidem porțile!”, se naște o idee.
Nu mult mai târziu află că nu mai e nevoie, pentru că oaspetele e deja la intrarea opusă, așa că simpatizanții se pun în mișcare și traversează târgul, să-i iasă în întâmpinare.
Și mai multă lume așteaptă la cealaltă intrare.
Oamenii tind să dea buzna, e nevoie ca organizatorii să intervină și să-i roage să lase liber spațiul din mijloc. „Culoar-culoar-culoar, culoar aicea, să treacă!”, se aude o voce impunătoare în momentul în care ajung două mașini, în cea de-a doua fiind chiar Călin Georgescu.
Din boxe se aud melodiile bine-cunoscute admiratorilor lui Călin Georgescu. Sunt întrerupte la un moment dat și înlocuite cu marșul de întâmpinare (interpretat de fanfară, la ceremoniile oficiale, în momentul în care persoanele oficiale trec în revistă garda de onoare) în momentul în care Georgescu coboară din mașină și își începe baia de mulțime, flancat de badyguarzi.
Oamenii nu mai țin cont de instrucțiuni și dau buzna să-l vadă pe „președintele ales” de aproape, să-i strângă mâna, să-i smulgă un autograf sau măcar să-l atingă.
Se înaintează extrem de greu, strada pare mult prea strâmtă, iar cei de pe partea dreaptă, pe sensul de intrare în târg, se trezesc aproape azvârliți peste gardul mic ce desparte carosabilul de trotuar. „Dar stați, oameni buni, că nu dau turcii!”, se încearcă temperarea mulțimii.
Cei care au reușit să iasă din îmbulzeală se felicită, pentru că găsesc rapid o scurtătură și ajung chiar în fața alaiului.
Vizita lui Călin Georgescu a scos din rutina obișnuită târgul oltean FOTO: Alina Mitran
„Băi, dărâmăm marfa la oamenii ăștia, noi n-am venit aicea…”, încearcă organizatorii să tempereze valul, în timp ce mulțimea pătrunde pe aleea din sectorul rezervat producătorilor de mobilă.
„Ce să stai acolo, că parcă e Oltul, te ia cu totul!”, mărturisesc oamenii care reușesc să se dea deoparte.
Oamenii din alai filmează, transmit live pe rețelele de socializare, cei de pe margine, la fel, doar ici și colo se mai trezește câte cineva din „povestea greșită”. „Da’ ce rege e ăsta, domnule, de a dat nebunia asta în toată lumea?”, se aude de undeva. „Dacă nu știți, măcar să tăceți din gură!”, e omul redus rapid la tăcere.
Cine îl ajută pe Călin Georgescu să rămână în cărți
„L-am văzut. Ce l-am văzut, am dat mâna cu el, că m-au băgat în față, au zis – Uitați, domn’ președinte, o bunicuță care vrea să vă cunoască!”, povestește mândră o femeie care se declară mulțumită de ziua de târg. „Nu mă gândeam eu pe cine întâlnesc, dar dacă a fost să fie…”, mai spune femeia.
O simpatizantă mai mult decât vocală FOTO: Alina Mitran
Valul merge mai departe și „calcă totul în picioare”. „Să fiu al dracu’ dacă am vândut ceva! Acu’ mi-au și dat din astea jos!”, se plâng unii comercianți, în timp ce mulțimea înaintează pe aleile care, practic, înconjoară târgul. „Să nu pierdem copilu’, cu ochii la Călin al nostru!”, îi spune un bărbat soției sale, ambii urmărind cu privirea un copil.
„La sapă, bă, la sapă!”/„Lasă, că unii mai muncim și cu capu’!”
„Căline, Căline, poporul e cu tine!”, „Turul doi înapoi!”, „Să plece hoții, să vină patrioții!” și alte sloganuri sunt rostite din când în când de oamenii care dau tonul, iar mulțimea le repetă ca un ecou.
Uneori se aud de pe margine și replici potrivnice. „La sapă, bă, la sapă, ce produceți voi?!”, îndeamnă mulțimea un cetățean. „Lasă-i, că oricât le-ai arăta, n-ai cu cine. Ei cu al lor, cu trădătorul”, sunt replici împăciuitoare. „Lasă, că unii muncim și cu capu’, trebuie să ducă și înainte cineva România asta!”, rostește o tânără care și-a așezat pe umeri, ca un șal, steagul tricolor.
Mulți vizitatori s-au dumirit târziu ce a stricat rutina în târgul oltean FOTo: Alina Mitran
După aproximativ o oră și jumătate de mers în pas de melc, în care Călin Georgescu are ocazia să vorbească doar cu cei care își fac loc în mijloc, nicidecum cu producători sau comercianți care își văd de standuri, alaiul se îndreaptă spre poarta pe care a intrat.
Se mai face, la ieșirea din târg, un popas și în sectorul de animale, unde comercianții își vând animalele din mașini (sectorul, oficial, nu ar trebui să existe, fiind interzis accesul cu animalele vii în târguri și oboare în tot județul).
Declarații la televiziunea care l-a însoțit pe tot parcursul vizitei FOTO: Alina Mitran
Aici Călin Georgescu reușește să se apropie de câteva mașini, schimbă vorbe cu proprietarii, după care se oprește să stea de vorbă cu o jurnalista de la Realitatea Plus, care nu s-a dezlipit în tot acest timp de fostul candidat la președinție.
Makaveli, reținut după ce a fost ridicat de mascați într-un dosar de evaziune fiscală. Influencerului i s-a făcut rău la audieri
După aproximativ două ore, cu soarele deasupra, care s-a ridicat și deja arde, staff-ul decide să se încheie vizita, așa că se anunță următoarea oprire: Mânăstirea Brâncoveni.
„Asta este, mergem la Brâncoveni. Când s-o termina acolo, dacă nu se închide târgul, trec și fac și cumpărături”, rostește o femeie care parcă nu vrea să renunțe atât de ușor să ajungă și mai aproape de Călin Georgescu.
Fanii lui Călin Georgescu au venit cu recuzita pregătită FOTO: Alina Mitran
Alaiul, care între timp s-a subțiat mult, îl părăsește pe fostul candidat la poarta curții în care au fost parcate mașinile. Oamenii care au venit de departe să-l vadă pe Călin Georgescu ezită să încheie live-ul și mai filmează și după ce poarta se închide. Câțiva se orientează să-și găsească mașinile și să pornească spre Mânăstirea Brâncoveni, unde s-a anunțat că va merge pentru a participa la slujbă.
Îmbulzeală generală pe tot parcursul vizitei FOTO: Alina Mitran
„Gata, bă, s-a terminat circul! Poate vin oamenii să și cumpere”, își tot fac comercianții speranțe, deși s-a făcut 10.00 și ziua de târg se cam apropie de sfârșit.
Actualitate
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile
UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București.
Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii pe
care România trebuie să le impună UE în fața Rusiei.
Macron, Putin, Merkel și Zelenski în timpul negocierilor de pace de la Paris. FOTO EPA-EFE
Negocierile
dintre europeni și Rusia, în dosarul ucrainean, ar putea începe în
viitorul apropiat, deși liderii europeni nu s-au înțeles încă în
privința numelui celui care va reprezenta UE. Surse ale Politico
vorbesc despre faptul că liderii celor mai importante state din UE,
președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german,
Friedrich Merz, s-ar opune ca președintele Consiliului European,
António Costa, să preia inițiativa. Deși Franța și Germania au
început discuțiile cu Moscova pe cont propriu, acum cei doi
contraatacă și spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să se grăbească.
În
același timp, statele de pe flancul estic al NATO, inclusiv România,
privesc cu anumite rezerve amestecate cu teamă viitoarele discuții
ale UE cu Rusia. Ca de fiecare dată în astfel de momente, planează anumite suspiciuni că cei mari ar putea face concesii pe seama celor mici. Minsk 1 și Minsk 2, acordurile semnate de Franța și Germania cu Federația Rusă, sunt doar cele mai recente exemple în care est-europenii consideră că cele două puteri europene ar fi putut da dovada de mai multă fermitate în negocierile cu Moscova și că acest lucru ar fi putut preveni invadarea Ucrainei.
Dincolo de neînțelegerile dintre statele europene în privința
acestui dosar, presa a vehiculat o serie de nume pentru viitorul
negociator european. Lideri de calibru precum Angela Merkel sau Mario
Draghi au apărut pe o listă care cuprinde mai multe opțiuni.
Politologul
Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, este director al Oxford
Digital Diplomacy Research Group.
Într-o analiză pentru „Adevărul”,
Bjola vorbește despre liniile roșii pe care ar trebui să le impună
Bucureștiul și celelalte capitale est-europene, dar și despre
mesajul pe care acestea ar trebui să-l transmită Bruxelles-ului
înaintea negocierilor cu Moscova.
Mario Draghi, profilul ideal pentru negocierea cu Rusia
În
opinia lui Corneliu Bjola, fostul șef al Băncii Centrale Europene
și ex-premier al Italiei, Mario Draghi, ar fi cel mai potrivit să-i
reprezinte pe europeni în discuțiile cu Rusia. Corneliu Bjola
remarcă și faptul că în interiorul UE nu există încă un
consens că un stat de pe flancul nordic ar trebui să dea tonul
negocierii.
„Mario
Draghi mi se pare, cred, cel mai apropiat de profilul de care Europa
are astăzi nevoie. El este perceput ca un european convins, cu un
discurs consecvent în favoarea integrării aprofundate și chiar a
unei „federalizări pragmatice” a UE, dar nu este asociat cu
epoca dependenței energetice față de Rusia sau cu aranjamente
sulfuroase de tipul Nord Stream. Draghi a dovedit, în criza euro, că
poate lua decizii extrem de dificile și creative. Celebrul „whatever
it takes” a combinat disciplina financiară cu capacitatea de a
construi pachete complexe, acceptabile pentru Nord și Sud
deopotrivă. Aceste calități sunt esențiale într-o negociere care
nu va privi doar trasarea unor lines de demarcație sau încetarea
ostilităților, ci și reconstrucția Ucrainei, arhitectura viitoare
a sancțiunilor, ordinea energetică europeană și, nu în ultimul
rând, garanțiile de securitate pentru Europa în ansamblu”, este
poziția lui Corneliu Bjola.
Miza strategică a României pe Flancul Estic al NATO
Pentru
România și celelalte țăril situate pe flancul de Est al NATO, negocierile
ce vor urma cu Federația Rusă sunt extrem de importante. Corneliu
Bjola crede că Bucureștiul trebuie să transmită un mesaj clar
liderilor europeni, pentru ca aceștia să țină cont, atunci când
vor avea loc discuțiile, și de poziția României și a țărilor
din regiune. Politologul român nu crede că Bruxelles-ul va
sacrifica interesele est-europenilor pentru a face concesii majore
Moscovei, dar îndeamnă la prudență și la acțiune.
„Dacă
viitorul negociator european s-ar consulta cu statele membre înainte
de a începe discuțiile, mesajul României ar trebui să fie clar
și, în același timp, lucid cu privire la propriile limite. Ca stat
de frontieră al NATO și al UE, aflat direct la Marea Neagră,
România are un interes vital ca orice arhitectură de pace să nu
legitimeze anexări teritoriale prin forță și să nu producă un
„nou Donbas” permanent, un conflict înghețat la câteva sute de
kilometri de granițele sale”, spune Bjola.
UE anunță negocieri cu Rusia, iar vechea spaimă revine în Est. Avertisment pentru România: „Există motive de îngrijorare”
Pericolul unui conflict înghețat la Marea Neagră și vulnerabilitatea regiunii
România
și statele din zonă ar trebui, mai spune acesta, să țină cont de
faptul că, fără o Ucraina puternică, securitatea în bazinul
Mării Negre va fi mereu problematică. Asta înseamnă că orice
acord care ar face mari concesii Rusiei ar vulnerabiliza țările din
zonă.
„Securitatea
Ucrainei este inseparabilă de securitatea Mării Negre și de
stabilitatea Republicii Moldova, iar acest lucru trebuie spus
răspicat: un acord care lasă Rusiei libertatea de a menține,
amplifica sau repoziționa capacități militare ofensive în
regiune, inclusiv sisteme care ar controla spațiul aerian și
maritim, ar fi un acord împotriva intereselor României”, mai
afirmă expertul.
Corneliu Bjola crede că UE trebuie să dea dovadă de fermitate cu Rusia. FOTO: Arhivă personală
În
același timp, Corneliu Bjola consideră că România și celelalte
state de pe flancul estic ar trebui să își susțină punctul de
vedere cu tărie la Bruxelles și în marile cancelarii europene.
Problema ar fi, în viziunea expertului, că Bucureștiul a fost mult
prea preocupat în ultimul timp să intre în grațiile
Washingtonului, fără a participa efectiv la inițiativele europene.
Această abordare reprezintă o provocare importantă pentru
administrația de la București, condusă de președintele Nicușor
Dan.
„România
ar trebui, de asemenea, să insiste ca orice calendar de ridicare a
sancțiunilor să fie strict condiționat de retragerea treptată și
verificabilă a trupelor ruse și de respectarea clauzelor de
securitate ale acordului de pace, nu de simple declarații politice
ale Moscovei. Din păcate, însă, trebuie spus că, în ultimul an,
politica externă a Bucureștiului a fost centrată aproape exclusiv
pe menținerea unei relații asimetrice și fără rezultate cu
administrația Trump, chiar cu prețul absenței din formatele
europene relevante, precum Weimar Plus sau inițiativele de
securitate europeană, einschließlich propunerea franceză privind
extinderea umbrelei nucleare.
Cum se poate apăra România pe mare. „Trebuie să avem tot pachetul: și legea, și oamenii, și mijloacele tehnice, și instituțiile pregătite să apere țara”
Trebuie
spus însă că, spre deosebire de Budapesta lui Viktor Orbán,
România nu a blocat inițiative europene majore, ceea ce este în
sine un lucru pozitiv, dar nici nu a contribuit în mod decisiv la
definirea lor și a ezitat să se asocieze unor proiecte europene mai
ambițioase. În aceste condiții, cel mai util lucru pe care îl
poate face Bucureștiul, pe termen scurt, este să nu blocheze
soluțiile constructive și să își recapete treptat credibilitatea
participând activ, nu doar formal, la procesul de definire a
pozițiilor comune europene”, explică Bjola.
Scenarii de pace pentru Ucraina: Condițiile ridicării graduale a sancțiunilor
În
ceea ce privește un compromis cu Federația Rusă, europenii ar
trebui să traseze anumite linii roșii, susține Corneliu Bjola. Un
astfel de compromis, dacă va exista, ar fi de dorit să fie mai
degrabă în termeni de calendar și de mecanisme, nu în termeni de
principii, mai spune Bjola.
„Se
pot imagina formule graduale de ridicare a unei părți din
sancțiuni, în măsura în care Rusia își retrage treptat trupele,
respectă un regim de demilitarizare convenit și acceptă un grad
înalt de transparență militară. Se pot discuta, de asemenea,
aranjamente de securitate pentru Ucraina, de la un sistem de garanții
bilaterale și multilaterale, apropiat de un NATO-light, până
la o variantă europeană de securitate colectivă. În ceea ce
privește teritoriile ocupate, pot fi explorate formule temporare de
administrare sub egida ONU sau a unei misiuni internaționale, dar
numai dacă acestea sunt acceptate de societatea ucraineană și sunt
concepute ca o etapă către restabilirea unei păci durabile în
Ucraina și în regiunea Mării Negre, nu ca o soluție permanentă
de înghețare a conflictului”, încheie Corneliu Bjola.
Actualitate
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate la iveală modul în care apropiații acestuia au spălat miliarde de ruble și cum o companie controlată din umbră de familia sa a manipulat transporturi militare destinate chiar armatei ucrainene, în plin război.
Premierul rus Mihail Mișustin/FOTO:EPA/EFE
În timp ce Kremlinul impune legi drastice privind „patriotismul” și cere sacrificii totale populației ruse, elitele de la Moscova continuă să își securizeze averile uriașe prin metode demne de romanele de spionaj. Cea mai recentă anchetă a jurnaliștilor de la Centrul „Dosare” o are în centru pe Natalia Stenina, sora premierului rus Mihail Mișustin. Documentele financiare scurse în spațiul public dezvăluie o discrepanță astronomică între veniturile oficiale ale acesteia și realitatea din conturile sale bancare.
Matematica corupției
În cursul anului 2022, Natalia Stenina a plasat nu mai puțin de 12 miliarde de ruble (peste 130 de milioane de dolari) într-un depozit la Gazprombank. Conform datelor analizate, sora premierului a încasat doar din dobânzi suma de un miliard de ruble într-un singur an. Cu un an înainte, în aceeași bancă, conturile sale adăposteau alte 6 miliarde de ruble.
Unde este anomalia? În registrele oficiale de muncă, Stenina figurează din 2017 ca directoare de publicitate la compania „Tekadom”, parte a grupului deținut de oligarhul Emin Agalarov, unde încasează un salariu lunar cuprins între 25.000 și 60.000 de ruble (aproximativ 300–700 de dolari). Analiștii financiari au calculat că, din acest salariu legal, sora oficialului rus ar fi avut nevoie de mii de ani pentru a economisi suma depusă în bancă. Chiar și dividendele istorice primite anterior de la grupul privat UFG (aproximativ 10 milioane de dolari) reprezintă doar o fracție infimă din averea reală afișată.
Mariajul fictiv și rețeaua imobiliară de pe Rubliovka
Pentru a legaliza și ascunde proveniența acestor fonduri, s-a apelat la scheme clasice de fațadă. Între 2008 și 2020, Stenina a fost căsătorită oficial cu Aleksandru Udodov, un om de afaceri din cercul intim al lui Mișustin. Însă investigația demonstrează că mariajul a fost complet fictiv.
Scurgerile de informații arată că, în toți acești ani, Stenina a continuat să locuiască și să își împartă viața cu primul ei soț, Serghei Stenin, tatăl celor doi copii ai săi, în timp ce Udodov nu a împărțit niciodată cu ea vreo adresă, mașină sau măcar un zbor cu avionul.
„Nu l-am văzut niciodată pe Udodov în compania Nataliei Stenina”, a declarat Kiril Kaciur, fost partener de afaceri al acestuia. Rolul lui Udodov a fost strict cel de interfață financiară. Prin intermediul lui, sora premierului a primit „donații” constând în vile și terenuri de lux pe șoseaua Rubliovo-Uspenskoe, în faimoasa zonă rezidențială Nikolina Gora, proprietăți care în registrele publice rusești apar astăzi secretizate sub proprietatea generică „Federația Rusă”.
Regretatul opozant Aleksei Navalnîi l-a etichetat încă din 2020 pe Udodov drept un „escroc fiscal” specializat în recuperări ilegale de TVA, un paravan care vindea pe piață influența politică a lui Mișustin.
Bani rusești și logistică militară pentru Ucraina
Cea mai explozivă dezvăluire a anchetei vizează însă compania germană VG Cargo, operată de Udodov și Kaciur în incinta aeroportului Frankfurt-Hahn. Deși procuratura germană a investigat firma pentru spălare de bani, dosarul a fost închis suspect în 2021 din „lipsă de probe suficiente”. În acel moment, compania rula profituri nete de milioane de euro.
Ceea ce a urmat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina depășește însă orice scenariu geopolitic. Potrivit mărturiilor unor foști angajați obținute de Centrul „Dosare”, la doar câteva săptămâni de la ordinul de atac dat de Vladimir Putin, prin hub-ul logistic din Frankfurt controlat de VG Cargo a început să treacă asistența militară occidentală destinată Ucrainei.
Compania controlată de omul de încredere al premierului rus a manipulat, descărcat și trimis mai departe spre Kiev mărfuri cu dublă utilizare și tehnologii militare avansate destinate să lovească forțele ruse pe front.
Deși Udodov a încercat să își piardă urmele la finele anului 2022, transferând oficial controlul VG Cargo către o firmă din Azerbaidjan (Sheer One Investments) pentru a evita sancțiunile americane, legăturile sale au rămas active. Ulterior, el s-a folosit de aceeași structură germană pentru a încerca să introducă ilegal în Rusia obiecte de artă și antichități din SUA.
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum o ziTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Breakingacum o ziRăzboi în Ucraina, ziua 1.578. Ucrainenii au lovit tocmai în Siberia, rușii răspund cu un atac asupra orașului Harkov
-
Actualitateacum 3 zile
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series
-
Actualitateacum 3 zileÎnchiriere mașină pentru city break: cum alegi modelul potrivit în 30 de minute?
-
Breakingacum 3 zileSfârșitul incertitudinii sau doar amânarea unui nou conflict? Ce implicații are acordul semnat de SUA și Iran pentru Israel, Rusia și China
-
Actualitateacum 3 zile
Un nou capitol în războiul digital global. Cum au descoperit hackerii o „ușă din spate” către locuințele americanilor