Ilie Bolojan asaltat de admiratori la congresul PNL, 21 iunie. Foto: Gândul

„De câtva timp, PNL este sub asediu, ăsta este adevărul! Şi vedeţi că este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid, ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea.”, a spus Vasile Blaga în fața delagaților liberali.

„Niciodată în 34 de ani nu a fost ținta unui asemenea atac. Au crezut că poate fi condus cu trădători, care să nu mai propriul lider. Nu au reșit și nu vor reuși. Oricâte guri de tun vor îndrepta, 2000 de delegați au venit să spună că PNL este un partid liber.”, a transmis liberalul în discursul său.

Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene.

La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic.

Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală.

Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp.

SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major

Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă.

„Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului.

Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România.

Noua ordine în finanţele publice

Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul.
„Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat.  Însă documentul promite predictibilitate fiscală.

„Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe”

Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin:

• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul

Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală

Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale.

„Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea.

Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii

Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați.

De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.

Măsuri concrete propuse în programul de guvernare: 

1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni
2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni)
3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial
4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.

Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile

Programul promite stimularea natalității și sprijinirea familiilor prin politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Sunt prevăzute măsuri pentru accesul tinerilor la educație, locuire și antreprenoriat, extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale, precum și programe dedicate persoanelor cu dizabilități. Documentul menționează explicit protejarea puterii de cumpărare pentru mame, veterani și persoane cu handicap, măsuri care ar urma să fie incluse în bugetul pentru 2017.

1. Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile și menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
2. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii.
3. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-viață de familie.
4. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
5. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.
6. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate.
7. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
8. Măsuri pentru Protejarea puterii de cumpărare în cazul mamelor, veteranilor și persoanelor cu handicap (fundamentare și implementare în bugetul pe 2027).
9. Măsuri pentru protejarea țintită a persoanelor vulnerabile pentru a face față măsurilor inflaționiste (temporare și calibrate bugetar, fără riscul de a alimenta suplimentar inflația și fără a afecta obiectivele de consolidare fiscală)
10. Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.

Ce condiții a pus PSD pentru susținerea Guvernului Veștea

PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv. Social-democrații au cerut ca programul de guvernare să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.

1. Majorarea salariului minim
Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.

2. Indexarea pensiilor
PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.

3. Oprirea măsurilor de austeritate
Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.

4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.

5. Continuarea plafonării adaosului comercial
Formațiunea vrea extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.

Reforma administrativă și reducerea birocrației
Social-democrații au cerut deopotrivă măsuri de eficientizare a administrației publice, precum:

Următorii pași sunt audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen.