La Forumul Juridic Internațional de la Sankt Petersburg, care s-a încheiat la mijlocul lunii mai, Ministerul Justiției din Rusia a pledat pentru „urmărirea penală imediată” a așa-numiților „agenți străini”. Reprezentanții instituției au propus, în același timp, imunitate pentru cei care comit infracțiuni în demersul de „apărare a valorilor morale”.

• Această contradicție evidențiază marja tot mai largă pentru represiune din Rusia, care a înregistrat o creștere bruscă a cazurilor penale motivate politic de la invadarea Ucrainei în luna februarie a anului 2022.
• Nu doar activiștii cu poziții civice vizibile ar fi vizați, ci și cei care nu și-au exprimat opoziția explicită față de război.

„Chiar și cei care au tăcut sunt acum striviți de sistem”, notează, pentru The Insider, Olga Romanova, jurnalistă și fondatoarea organizației pentru drepturile prizonierilor „Rusia După Gratii” (Rus’ Sidyashchaya).

O tipologie a represiunii

Urmăririle penale pe motive politice din Rusia de astăzi seamănă foarte mult cu basorelieful lui Stalin, recent restaurat, de la stația de metrou Taganskaya din Moscova: aproape identic cu originalul, dar realizat din plastic ieftin în loc de porțelan.

„Și totuși, mulți din Rusia par să aprobe basorelieful, chiar dacă cei mai rafinați ideologic se plâng că este o lucrare de proastă calitate și că ar fi trebuit făcută așa cum se cuvenea.

• A devenit ceva obișnuit să se afirme că represiunile de astăzi nu pot fi comparate cu cele din anii `30.
• Oficialii din domeniul securității, în special cei mai perspicace dintre ei, remarcă adesea că investigația este un proces creativ.
• Iar FSB a devenit… artistul. Agenția deține monopolul asupra represiunii politice și, chiar și atunci când se pare că un caz este gestionat de Comitetul de Investigații sau, Doamne ferește, de Ministerul Afacerilor Interne (MVD), tot FSB este cel care dă ordine.

Era operațiunilor independente ale MVD s-a încheiat în același timp cu carierele generalului Denis Sugrobov și ale colonelului Dmitri Zaharcenko – încă de la mijlocul anilor 2010.

Nici Comitetul de Investigații nu mai acționează din proprie inițiativă, mai ales după arestările din iulie 2016 ale unor personalități de top din propria divizie de securitate internă – vezi cazurile lui Mihail Maksimenko, Alexander Lamonov și Denis Nikandrov.

• Desigur, FSB nu are niciun interes în infracțiuni obișnuite precum jafurile, violurile, crimele domestice, furturile sau traficul de droguri.
• Dar atunci când suspecți, inculpați sau condamnați din aceste categorii sunt trimiși pe front, desfășurarea lor trebuie aprobată de FSB – iar în unele cazuri, permisiunea este refuzată.
• Acest lucru se aplică în primul rând oficialilor și foștilor membri ai personalului de securitate.
• Dmitri Zaharcenko (n.red. – condamnat la 16 ani de închisoare pentru luare de mită), de exemplu, nu a avut voie să se alăture așa-numitei operațiuni militare speciale, evident pentru că există încă probleme neoficiale legate de cazul său.

Motivul este simplu. Pentru cei bogați și cu relații bune, o astfel de recrutare în timp de război ar servi efectiv ca o formă de amnistie, deoarece serviciul lor s-ar efectua probabil în unități staționate confortabil în spatele frontului.

De fapt, această putere informală de a ierta ar putea fi singura inovație din sistemul represiv actual. Totul în rest constă în practici vechi care revin în actualitate. FSB nu a inventat nimic nou, iar toate tacticile sale sunt inspirate din anii `30, anii staliniști”, notează Olga Romanova.

Represiunea centrată pe indivizi și organizații

Împreună cu expertul juridic Andrei Tarasov, Olga Romanova propune următoarea tipologie a represiunii, nu bazată pe coduri legale sau pe acuzațiile penale specifice (care pot fi nepolitice sau legate de război), ci pe motivațiile care stau la baza cazurilor.

„În anii `30, țintele vizate erau Leon Troțki, Partidul Industrial, Nikolai Buharin, Biserica Ortodoxă Rusă și practic toate confesiunile religioase.

Astăzi, printre acestea se numără galeristul Marat Guelman, Fundația Anticorupție (ACF) a regretatului Alexei Navalnîi, organizația de monitorizare a alegerilor Golos, publicația independentă Meduza, ONG-ul pentru drepturile omului Memorial și chiar Martorii lui Iehova – autoritățile demontând metodic obiectele lor de interes.

Să examinăm trei exemple din sute de cazuri similare:

• Jurnalista Tatyana Felgengauera fost victima unei campanii de denigrare susținute. Ea se confruntă cu multiple acuzații penale, a fost arestată în lipsă ca agent străin pentru neîndeplinirea cerințelor legale asociate cu desemnarea și face obiectul unui nou proces pentru presupusa justificare a terorismului.
• Expertul în monitorizarea alegerilor, Grigori Melkonyants, este un exemplu excelent de țintă al cărei caz a fost construit atât în ​​jurul individului, cât și al organizației – în acest caz, Golos – în ciuda absenței oricărei logici juridice formale. Melkonyants a fost recent condamnat la cinci ani de închisoare pentru organizarea activităților unui ONG străin sau internațional declarat indezirabil în Rusia.
• Cel puțin 60 de persoane au fost urmărite penal într-o campanie masivă care vizează Fundația Anticorupție. Printre cei care atrag furia autorităților se numără aliați ai regretatului Alexei Navalnîi, jurnaliști și chiar donatori mărunți.

În 2024, 21 de persoane au fost arestate și 26 amendate pentru «utilizarea de simboluri» asociate cu ACF sau Navalnîi. Amenzi similare sunt încă aplicate și în 2025”, avertizează Olga Romanova.

Represiunea serială și Ordinul NKVD nr. 00447, emis la 30 iulie 1937

În anii 1930–1940, acuzațiile aduse disidenților includeau: agitație antisovietică, calomnie la adresa autorităților sovietice, glorificarea stilului de viață burghez, anarhism și terorism (atât ca act, cât și ca acuzație politică).

Echivalentele de astăzi sunt: ​​„propagandă” LGBT, discreditarea armatei, răspândirea de „informații false” (sau „știri false”) despre Forțele Armate Ruse, justificarea terorismului, a terorismului în sine, incitarea la ură și reabilitarea nazismului.

„Printre exemple se numără:

• Anna Ganina, o asistentă medicală din Ekaterinburg, condamnată pentru un singur comentariu antirăzboi pe rețeaua de socializare Odnoklassniki — un caz de manual despre cum articolul 280.3 din Codul Penal este folosit ca instrument serial de intimidare.
• Vladimir Rumyantsev, un pasionat de radio din Vologda, condamnat pentru repostarea de conținut antirăzboi — chiar dacă nu era autorul.
• Cazul Guelman, care implică percheziții, interogatorii și presiuni asupra comunității artistice „antistatale” în ansamblu.

Încă nu am văzut dovezi concrete, dar ar fi fascinant să aflăm dacă autoritățile regionale primesc instrucțiuni secrete similare Ordinului NKVD nr. 00447, emis la 30 iulie 1937, care stabilea cote pentru represiune: de exemplu, 5.000 de persoane să fie executate în Regiunea Moscova (Categoria I) și 10.000 să fie trimise în Gulag (Categoria a II-a).

Acest ordin a rămas secret până în anii `90. Într-o zi, am putea vedea și listele de execuție moderne de astăzi.

• Trădarea a devenit o categorie «serială« de urmărire penală în sine — teritoriul stalinist clasic.
• De la începutul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, numărul condamnărilor pentru trădare a crescut de aproape zece ori.
• Un total de 792 de persoane au fost acuzate de infracțiuni legate de trădare de la începutul războiului, 359 fiind condamnate doar în 2024.

Chiar și un ajutor financiar minor acordat Ucrainei – sau simpla trimitere a unui mesaj text de genul «Conduc și sunt înconjurat de un convoi de tancuri», partajarea de informații despre mișcările trupelor, încercarea de a contacta cetățeni străini, participarea la proteste anti-război sau simpla postare de conținut anti-război — poate servi drept motiv de urmărire penală.

Aceste cazuri sunt din ce în ce mai mult rezultatul unor curse — conversații online în care agenții FSB se prezintă drept ucraineni sau ruși antirăzboi, convingând țintele să se angajeze în discuții incriminatoare”, continuă Olga Romanova.

Grupul de „trădători și spioni” se extinde rapid

La 1 ianuarie 2023, se mai arată în analiza The Insider, a intrat în vigoare o nouă acuzație: articolul 275.1 din Codul Penal rus, care acoperă „cooperarea confidențială cu un stat străin sau o organizație internațională”.

Prima persoană condamnată în temeiul noii legi a fost jurnalistul Nika Novak din regiunea Chita din extremul est.

• Novak a primit patru ani de închisoare pentru că ar fi furnizat unor entități străine materiale care „discreditau” guvernul rus și forțele sale armate.
• Anchetatorii au susținut că acțiunile ei au avut ca scop destabilizarea climatului politic intern al Rusiei în timpul „operațiunii militare speciale”.
• Deși cazul rămâne clasificat, se pare că acuzațiile provin din publicațiile sale pentru Radio Europa Liberă / Radio Liberty. O schimbare a opiniilor politice ale lui Novak înainte de arestarea sa nu a ajutat cazul ei.

Grupul de „trădători și spioni” se extinde rapid. Nu se mai limitează la jurnaliști și cadre universitare (unii dintre aceștia fiind acuzați în mod tradițional că „vând secrete Chinei”). În schimb, include acum șoferi de taxi, curieri, lucrători din comerțul cu amănuntul, studenți – practic pe oricine.

Anumite categorii demografice rămân deosebit de vulnerabile: adolescenții activi politic, etnicii ucraineni, tătarii crimeeni, bașkirii și membrii comunității LGBTQ+. Aceste grupuri au fost, de asemenea, vizate în anii 1930. Pe atunci, printre cei reprimați se numărau „ culacii ”, „ foștii membri ” și minorități etnice, cum ar fi germanii (în special în anii 1940).

FSB a relatat că a dejucat un presupus complot de a ataca ofițeri de poliție în regiunea Stavropol din Rusia pe 9 mai – Ziua Victoriei – susținând că schema a fost orchestrată de un grup de minori. Nouă locuitori locali au fost reținuți, dintre care opt sunt adolescenți.

Potrivit anchetatorilor, un rezident din districtul Andropovsky s-ar fi alăturat unei „organizații teroriste internaționale” prin intermediul Telegram și a recrutat încă opt persoane din zonă, dintre care șapte minore. Cu toate acestea, incidentul pare să fi fost un caz clasic de capcană.

„Rezistența tăcută iese în evidență, erodează puterea din interior”

Activitățile care pot atrage atenția, mai scrie Olga Romanova, includ nu doar postarea pe rețelele de socializare, ci și comentarea, repostarea și aprecierile – mai ales dacă acestea se fac pe platforme blocate în Rusia.

Donațiile către organizații etichetate drept „agenți străini” sau „extremiste”, participarea la orice protest (chiar și la proteste locale de mică amploare), lucrul sau stagiile de practică la organizații „neaprobate” sau menținerea legăturilor cu persoane vizate politic îi expun, de asemenea, pe rușii de rând riscului de persecuție.

„În regimurile autoritare, unde protestul deschis este imposibil, rezistența tăcută iese în evidență. Nu se exprimă prin sloganuri și manifeste, ci erodează puterea din interior.

• În sate, aceasta a luat forma imitării muncii, a ironiei tăcute, a întârzierilor în predarea recoltelor și a pseudo-ascultării.
• Astăzi, înseamnă a face toate lucrurile fără entuziasm, a refuza să iei inițiativa sau a renunța în liniște.
• Aceste acțiuni sunt invizibile, dar reprezintă singura formă de alegere morală disponibilă într-o situație în care orice altceva duce la urmărire penală.

Conform logicii antropologului James Scott («Armele celor slabi»), rezistența nu este un act, ci un mod de viață.

În locuri precum Rusia actuală a lui Putin, infracțiuni care ar fi condamnate în societăți pașnice – evaziunea fiscală, neîndeplinirea sarcinilor obligatorii, neascultarea de zi cu zi – devin forme de rezistență tăcută.

Nu mai sunt doar lăcomie, nepăsare sau neglijență, aceste acțiuni semnalează altceva. Nu încă un protest deschis – ci, cel puțin, un refuz de a participa la crime mai mari”, încheie Olga Romanova.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Cine este Kyrylo Budanov, popularul SPION ucrainean care ar putea fi unul dintre rivalii lui Zelenski. „Irită Moscova, este acuzat de 104 atacuri”

MOTIVELE pentru care Putin nu își permite un război fără sfârșit. De la pâine și crose pentru hochei pe gheață, la veste antiglonț și drone

Dilema Rusiei lui Putin și negocierile pentru un nou acord NUCLEAR între SUA și Iran. „Nu este cel mai bun scenariu pentru Kremlin”

O nouă ERĂ geopolitică după decizia Germaniei de a desfășura 5.000 de militari în Lituania. „Un act solitar, dar o schimbare critică în Europa”

The Insider: MUTĂRILE imprevizibile și diplomația lui Trump în Orientul Mijlociu, axată pe PROFIT, zguduie Israelul