Breaking
Cutremur cu magnitudinea 5,1 grade pe scara Richter în Iran
Un nou cutremur s-a petrecut vineri în Iran. Este al treilea cutremur major care are loc de la începerea războiului cu Israel pe 13 iunie 2025. De această dată, s-a petrecut în nordul țării.
Seismul a fost măsurat, având magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter, potrivit Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite. Primul cutremur, care a avut loc pe 17 iunie, a măsurat 4,2 grade. Al doilea s-a întâmplat ieri, pe 19 iunie. A avut tot 4,2 grade.
Epicentul cutremurului a fost localizat la o adâncime de 10 km, la aproximativ 37 km sud-vest de orașul Semnan. Nu au fost semnalate victime, dar au fost raportate pagube minime, potrivit agenției de presă IRNA.
Adepții MAGA cred că Iranul are deja bomba atomică
Jackson Hinkle este comentator politic și susținător al președintelui Donald Trump care găzduiește emisiunea de televiziune web „Legitimate Targets” cu Jackson Hinkle la X. Este cunoscut pentru sprijinul său pentru Rusia în războiul ruso-ucrainean și pentru opoziția sa față de Israel în conflictul israelo-palestinian.
Jackson Hinkle a denunțat atacurile israeliene asupra Iranului și implicarea Statelor Unite în conflict. Comentatorul politic a postat ocazional pe pagina sa de X despre cutremurele din Iran.
Fanii lui au scris în secțiunea de comentarii despre o teorie a conspirației des propagată pe platforma X a lui Elon Musk: cutremurele din Iran nu sunt naturale, ci sunt „provocate de teste cu arme atomice subterane”.
Coreea de Nord a efectuat teste nucleare în subteran
Din octombrie 2006 până în septembrie 2017, regimul totalitar Juche din Coreea de Nord a efectuat șase teste nucleare sub pământ. Prima bombă nucleară detonată a produs un cutremur de 3,5 grade pe scara Richter în octombrie 2006. A doua bombă nucleară detonată a produs 4,7 grade pe scara Richter în mai 2009.
Primele două teste nucleare au fost efectuate în timpul conducerii dictatorului Kim Jong-Il. De când Kim Jong-un a preluat puterea, regimul a efectuat patru teste nucleare subterane: februarie 2013 (4,9 grade), ianuarie 2016 (4,9 grade), septembrie 2016 și septembrie 2017 (6,3 grade).
Potrivit BBC, în septembrie 2017, a fost testată o bombă cu hidrogen, în perioada când tensiunile dintre Kim Jong-Un și Donald Trump erau la cote maxime. Explozia rezultată în urma detonării a dus la un cutremur de 6,3 grade pe scara Richter.
- octombrie 2006 – a fost testată o bombă de mai puțin de o kilotonă (1 kilotonă=1000 de tone de TNT)
- mai 2009 – 2 kilotone
- februarie 2013 – 6-7 kilotone
- ianuarie 2016 – 4-6 kilotone
- septembrie 2016 – 10 kilotone
- septembrie 2017 – bombă cu hidrogen de 100 de kilotone
Seismologii resping teoria conspiraționistă
Teoria conspiraționistă a căpătat popularitate din toamna anului 2024 după cutremurul din Iran petrecut în octombrie, dar datele seismice arată că toate cutremurele înregistrate în Iran sunt cauzate în mod natural de faliile seismice, infirmând posibilitatea unui test nuclear subteran.
Afirmațiile false privind testele nucleare au apărut pe rețelele de socializare la doar câteva minute după cutremur, cu date eronate, potrivit John Hopkins University
„A existat o campanie concertată de dezinformare și dezinformare în jurul acestui eveniment, care a promovat ideea că acesta a fost un test nuclear, lucru pe care nu îl vezi des întâmplându-se la un cutremur”, a declarat Benjamin Fernando, seismolog la Johns Hopkins, care a condus studiul.
„Acest lucru arată cum datele geofizice au jucat un rol important într-o criză geopolitică”, a adăugat omul de știință.
Gen. Emil Străinu: „România, o țintă pentru eventuale contraatacuri iraniene”
Creșterea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran generează îngrijorări legate de impactul posibil asupra securității României, în contextul în care pe teritoriul țării se află desfășurate trupe americane și echipamente strategice, inclusiv sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Acesta, alături de instalația similară din Polonia, se află în prezent în stare de operare completă și este considerat un element-cheie în arhitectura de securitate a NATO în regiune.
Într-un asemenea scenariu, România ar putea deveni, teoretic, o țintă pentru eventuale contraatacuri iraniene, întrucât Teheranul deține rachete cu rază medie de acțiune care, potrivit unor surse militare, ar putea atinge inclusiv teritoriul Europei Centrale. Totuși, până în prezent, nu există indicii clare că Iranul ar avea intenții ostile directe față de România.
În cel mai nou episod al emisiunii „Conspirații”, generalul Emil Străinu continuă seria despre cele mai noi dezvăluiri pe CANCAN! Acesta a adus în discuție escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu care ridică semne de întrebare privind securitatea națională a României.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și: Netanyahu susține că Iranul se apropia de fabricarea unei arme nucleare, serviciile secrete americane îl CONTRAZIC
Breaking
Calul de bătaie francez
Emmanuel Macron a pledat, sâmbătă, în favoarea unei eşalonări a rambursării datoriei contractate la nivel european în lupta împotriva pandemiei Covid-19. Miza ascunsă din spatele declarațiilor făcute de președintele francez.
Președintele Franței şi-a exprimat încrederea în succesul unor noi împrumuturi comune în vederea unor investiţii în viitor, în pofida unor ţări care spun ”niciodată în viaţă”, relatează AFP, citată de News.ro.
Eurobondurile, calul de bătaie francez
Emiterea unor eurobonduri este un cal de bătaie francez de mulţi ani, însă este un tabu al altor state membre ale Uniunii Europene (UE) ca Germania. Acest tabu a fost spart pentru prima oară în timpul pandemiei Covid-19.
Sursa Foto: Shutterstock
”Ne-am îndatorat la momentul covidului. Azi ni se spune «trebuie să rambursăm repede”. Este un lucru idiot. Haideţi să eşalonăm această datorie. Să refacem reemiteri (de eurobonduri), pentru că oamenii vor această hârtie ieftină”, a declarat preşedintele francez în a doua zi a unei vizite la Atena.
În plus, a remarcat acesta, ”în privinţa unor cheltuieli (…) de interes comun care sunt noi (…) poate că avem un interes să emitem datorii împreună”. Astfel, Macron a citat ”apărarea, domeniul spaţial şi inteligenţa artificială”.
De ce insistă Macron pentru noi datorii comune ale țărilor membre
”Azi, mulţi vă vor spune «niciodată în viaţă»”, a continuat Macron, conștient că Germania a anunţat în februarie faptul că datoria comună europeană este rezervată ”situaţiilor excepţionale”.
Uniunea Europeană / Sursa FOTO: Eurostat
”Însă, în realitate, fie ei decid să nu investească, o greşeală strategică uriaşă, fie decid să-şi crească contribuţia naţională, şi nu au chef de acest lucru, fie găsim resurse noi”, a mai spus politicianul.
Şeful statului francez şi-a exprimat încrederea că planul său e viabil: ”Până la urmă vom reuşi. Europa trebuie să intre în joc. Nu vrem să le lăsăm copiilor noştri o Europă care să fie complet rămas în urmă pe plan tehnologic, care să se afle în afara jocului tehnologic sau apărării”, a mai pledat reprezentantul Franței.
Și premierul Mitsotakis pledează pentru ”o datorie comună”
În conferinţa de presă comună, premierul grec Kyriakos Mitsotakis (foto) a întărit pledoaria liderului francez și și-a exprimat convingerea că europenii vor găsi ”o soluţie”. Adică o datorie comună.
”Cred că, aşa cum s-a întâmplat mereu, în ultimul moment, vom găsi o soluţie. O datorie comună ne va face mai puternici ca Europă”, a subliniat el.
”Uniunea Europeană este considerată în prezent un debitor sigur şi fiabil”, a insistat premierul grec.
AUTORUL RECOMANDĂ
Emmanuel Macron își anunță retragerea din politică din 2027. Președintele francez a dezvăluit care a fost cea mai grea încercare a carierei sale
Nicuşor Dan cere desecretizarea achiziţiilor de vaccinuri Pfizer
Breaking
Nu e BMW, nici Audi. Care este, de fapt, mașină electrică cu cea mai rapidă încărcare
Vitezele de încărcare a mașinilor electrice au fost mult timp o sursă de dezbatere, însă noile modele și noile tehnologii înseamnă că alimentarea devine din ce în ce mai rapidă, scrie Daily Express.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor combustibililor a dus la un interes mai crescut pentru pentru achiziționarea de mașini electrice.
În trecut, unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpărau mașini electrice era timpul necesar pentru încărcarea lor.
Spre deosebire de mașinile pe benzină și motorină, care pot dura doar câteva minute pentru realimentare, unele mașini electrice pot dura aproximativ 20 de minute sau mai mult pentru a se încărca. Viteza cu care se încarcă o mașină electrică se măsoară în kW (kilowați).
Dar, progresele recente în tehnologie înseamnă că mașinile electrice reduc decalajul față de omologii lor pe bază de combustibili fosili, combustibili sintetici și hidrogen. Având în vedere acest lucru, experții de la Top Gear au întocmit o listă cu cele mai rapide mașini electrice cu încărcare din lume.
Pe primul loc se află o limuzină cu patru uși de 1.340 CP de la Mercedes, cunoscută sub numele de GT XX, care poate atinge o putere de până la 1.041 kW, cu o medie de 850 kW. Deși sunt în principal un platformă de testare, aceste mașini sunt adesea proiectate cu speranța că tehnologia ar putea fi transferată în viitor către modelele de masă.
Înce privește kilometrajul adăugat, Top Gear a explicat că acest lucru echivalează cu peste 200 de km în mai puțin de cinci minute. Aceștia au spus: „În teste, a înregistrat o viteză maximă de încărcare de 1.041 kW, cu o medie de aproximativ 850 kW – aceasta înseamnă o autonomie de 250 de peste km în cinci minute. Merc a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu Alpitronic, un specialist în încărcarea de mare putere, pentru a concepe unități capabile să gestioneze astfel de viteze.”
Pe locul al doilea este SUV-ul BYD Han L, care are o viteză de încărcare de aproximativ 1.000 kW, echivalentul a aproximativ 1,9 kilometri de încărcare pe secundă pe platforma sa Super e-Platform. Platforma este programată să fie disponibilă în modele precum Denza Z9 GT.
Pe locul al treilea s-a clasat o altă mașină electrică chinezească, Li Auto Mega, un vehicul de transport persoane cu o viteză de încărcare de până la 520 kW.
Clasamentele Top Gear vin pe fondul creșterii interesului pentru deținerea de mașini electrice. Odată cu acest interes sporit, organismele auto au încercat să informeze oamenii despre realitatea vieții cu mașini electrice, inclusiv în ceea ce privește vitezele de încărcare.
Autorul recomandă:
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 3 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Breakingacum 16 oreNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Breakingacum 11 oreDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”




