Actualitate
Adevăratele comori ale naturii din Munții Carpați: plante aromatice, fructe de pădure și ciuperci căutate vara
Pădurile și pajiștile din Munții Carpați păstrează resurse valoroase: numeroase specii de plante medicinale, fructe de pădure și ciuperci comestibile care pot fi culese în timpul verii.
Pălăria șarpelui, una dintre ciupercile apreciate de români. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Pădurile și pajiștile din Munții Carpați păstrează resurse valoroase: numeroase specii de plante medicinale, fructe de pădure și ciuperci comestibile care pot fi culese în timpul verii.
Fructele de pădure, comorile naturale ale Carpaților
Numeroși români își pot suplimenta veniturile din culesul și comercializarea „comorilor verzi ale naturii”, adică a fructelor sălbatice care cresc pe pajiștile alpine și în pădurile Carpaților, la marginea unor sate și orașe montane. Vara este sezonul prielnic culegerii acestora și tot atunci, numeroase parcări de pe marginea unor șosele din România, în special în zonele de munte, sunt ocupate de localnicii care vând fructele de pădure, ciupercile și plantele aromatice culese din împrejurimile satelor lor.
Fructele de pădure sunt considerate cele mai importante plante care cresc în munții României. Sunt căutate de oameni, dar reprezintă și o sursă importantă de hrană pentru animalele sălbatice.
Afine. Foto: Pixabay.com
Potrivit Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, anual sunt oferite spre vânzare peste 3.000 de tone de fructe de pădure provenite din flora spontană a României, ce pot fi certificate ca produse agroalimentare ecologice. Principalele specii de fructe de pădure care se valorifică sunt: afinele, zmeura, murele, cătina, măceșele, porumbelele, fructele de păducel etc.
„După achiziție, produsele sunt transportate la centrele de prelucrare, unde sunt sortate și conservate pentru a-și păstra nealterate calitățile. Fructele de pădure se valorifică atât pe piața externă, cât și pe cea internă, în cantități mari, în stare congelată sau refrigerată, în diverse ambalaje. Cele mai apreciate și solicitate fructe de pădure din flora spontană a României sunt afinele, zmeura și murele, ele oferind consumatorilor aroma specifică a fructelor de pădure din Carpații României”, informează Romsilva.
România este una dintre puținele țări din lume unde se găsesc afine sălbatice, potrivit specialiștilor. Afinele (Vaccinium myrtillus) pot fi culese din iulie, de pe pajiștile alpine și din pădurile de conifere. Munții Retezat și Făgăraș sunt zone cunoscute din vechime pentru abundența afinelor sălbatice.
„Afinele se pot recolta cu precădere din pășunile montane superioare. Specia, fiind sensibilă la umbrire, nu fructifică abundent decât în arborete rărite. Factorii care produc fluctuații mari în ceea ce privește fructificația afinului sunt de natură climatică, mai importanți fiind înghețul și grindina”, arată silvicultorii.
Delicatesele ținuturilor sălbatice
Arbuștii de afin sălbatic pot fi recunoscuți după frunzele eliptice și fructele rotunde, albăstrui. Bogate în antioxidanți, sunt cunoscute și pentru beneficiile asupra vederii și circulației, dar și ca delicatese, fiind căutate în comerț, în ciuda prețului lor ridicat în comparație cu alte fructe.
Tufișurile de zmeură (Rubus idaeus) se găsesc de regulă în poieni și pe versanți însoriți, iar fructele lor pot fi culese din iulie până spre finalul verii. Munții Apuseni, zona Harghitei și Prahova sunt locuri cu tradiție în culesul acestor fructe. Zmeura este o sursă naturală de vitamine și fibre și este căutată pentru gustul său.
Zmeură și afine. Foto: Pixabay.com
Murele (Rubus fruticosus) pot fi culese în lunile iulie–august din tufele care cresc nestingherite la marginea pădurilor din Carpați. Munții Apuseni și Făgăraș sunt locuri în care arbuștii de mur s-au adaptat. Fructele negre, lucioase, sunt ușor de recunoscut. Au gust dulce-acrișor, sunt bogate în antioxidanți și pot fi folosite în siropuri și gemuri, dar și în medicina tradițională, ca antiinflamator natural.
Frăguțele (Fragaria vesca) cresc în luminisuri și poieni montane, în special în Apuseni, Maramureș și Făgăraș, și pot fi culese din iunie până la început de iulie. Sunt ușor de recunoscut: au frunze mici, trifoliate și fructe roșii, parfumate, moi, apreciate pentru aroma lor și conținutul ridicat de vitamina C și antioxidanți.
Plantele de cătină (Hippophae rhamnoides) au fructe portocalii aprinse și se găsesc pe pajiștile montane. Fructele se culeg greu din cauza spinilor, dar sunt cunoscute pentru conținutul bogat în vitamina C, omega și antioxidanți. Cătina este una dintre cele mai populare plante din farmacia naturistă.
Plante medicinale care împodobesc munții
Plantele medicinale din flora spontană care cresc în pădurile României sunt variate: coada-șoricelului, crețișoara, leurda, mușețelul, pelinul, sunătoarea, urzica, frunzele de mesteacăn, mugurii de pin, frunzele și florile de păducel, florile de salcâm, soc și tei. Anual, potrivit Romsilva, sunt recoltate peste 500 de tone de plante medicinale.
Una dintre plantele aromatice populare din flora spontană a Carpaților este cimbrișorul de munte (Thymus serpyllum). Apare sub formă de tufe mici, târâtoare, cu flori roz-liliachii și parfum intens, și poate fi cules din mai până toamna târziu. Este folosit atât ca remediu naturist pentru ceaiuri de răceală și digestie, cât și ca plantă aromatică pentru a da savoare preparatelor tradiționale. Dacii cunoșteau această plantă sub numele de mozula, potrivit istoricului antic Dioscoride.
„Toată lumea cunoaște Thyme. Este un arbust cu multe ramuri mici, cu multe frunze înguste și flori mici purpurii. Crește de obicei în locuri stâncoase și sterpe. Preparat ca băutură cu sare și oțet este folosit pentru stomac. Aplicat în amestec cu vin, combate durerea de șolduri, iar alături de carne ajută în cazul vederii slabe. Se mai numește cimbru alb, romanii îl numesc thymus, iar dacii, mozula”, scria Dioscoride în „Materia Medica”, o lucrare care a fost reeditată în 1933, la New York.
Sunătoare. Foto: Stiri Agricole
Sunătoarea (Hypericum perforatum), cu florile galbene presărate cu puncte negre pe petale, crește în pajiști și pe marginea drumurilor de munte, în Carpații Orientali și Apuseni. Florile sale pot fi culese în perioada iunie–august. Sunătoarea este una dintre cele mai folosite plante medicinale din România, ceaiurile de sunătoare fiind recunoscute pentru efectul antidepresiv, cicatrizant și antiinflamator.
Socul (Sambucus nigra) crește și spontan în zone umede de munte, la marginea pădurilor. Florile sale albe și parfumate apar în mai–iunie, iar fructele negre se coc în august. Florile sunt folosite pentru socată și ceaiuri antivirale, iar fructele, bogate în antioxidanți, pot fi folosite în siropuri, cu mențiunea că nu se consumă crude.
Hribii, cele mai populare ciuperci de vară
Ciupercile comestibile (hribi, gălbiori, ghebe, trufe și alte numeroase specii) – sunt unele dintre cele mai apreciate produse naturale din flora spontană a fondului forestier românesc, informează Romsilva.
Ciuperci comestibile. Foto: Romsilva
Hribii (Boletus edulis) sunt cei mai populari dintre bureții care cresc în pădurile României. Pot fi recunoscuți după pălăria maronie și piciorul gros și pot fi culeși, în special în luna iulie, din pădurile de fag și molid, în masive precum Retezat, Făgăraș sau Rodnei. Au o aromă deosebită și pot fi consumați după uscare, prăjiți sau în mâncăruri tradiționale.
Totuși, în cazul ciupercilor, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor asociate culegerii sau cumpărării lor de la comercianți de pe marginea drumurilor.
„Evitați să consumați ciuperci sau bureți de la comercianți care nu pot face dovada avizului fitosanitar. Evitați să culegeți și să consumați ciuperci sau bureți din pădure, chiar dacă le cunoașteți ca fiind comestibile, deoarece multe ciuperci comestibile din flora spontană a țării noastre au suferit mutații devenind otrăvitoare. Întrucât copiii cu vârste mici sunt mai sensibili decât adulții și pot face forme de intoxicații foarte grave, chiar letale, nu-i hrăniți cu mâncăruri pe bază de ciuperci”, avertizează Direcția de Sănătate Publică Iași.
Actualitate
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei forțe multinaționale. Aceasta ar urma să contribuie la protejarea Ucrainei de o eventuală nouă agresiune rusă, după un armistițiu.
Franța va participa cu peste 1000 de soldați Foto: Shutterstock
Exercițiul, numit Koalicja („Coaliția“ în poloneză), se va desfășura între 9 și 22 noiembrie lângă Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Detaliile au fost anunțate marți, 3 noiembrie, de Marea Britanie și Franța.
Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U), condusă de Franța și Marea Britanie, a fost înființată în 2025. Ea reprezintă componenta militară a „Coaliției de voință“, o inițiativă europeană care pregătește garanții de securitate pentru Kiev după un eventual armistițiu.
Forța nu este o operațiune NATO. Ea ar urma să intre în Ucraina doar după încheierea luptelor și la solicitarea Kievului.
„Nu este un plan ipotetic, ci o forță reală, pregătită să ajute Ucraina de îndată ce luptele încetează“, a declarat ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting.
Cine participă
Franța va trimite cel mai mare contingent, de aproximativ 1.100 de militari. Marea Britanie va contribui cu 300 de militari, avioane de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) și o aeronavă de realimentare în zbor Voyager.
La exercițiu participă forțe din zece țări: Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Turcia va conduce separat, de la Istanbul, o simulare maritimă a unor operațiuni de deminare în Marea Neagră. Scopul este refacerea siguranței transporturilor comerciale către porturile ucrainene.
Militarii vor exersa transportul de personal și echipamente, coordonarea structurilor de comandă multinaționale, apărarea antiaeriană și contracararea dronelor. Potrivit AFP, exercițiul presupune în principal echipament ușor, inclusiv drone, și nu armament greu sau tancuri.
Activitatea va fi coordonată de generalul francez Armel Dirou și de locotenent-generalul britanic Tom Bateman. Ei vor urmări în ce măsură forțele armatelor europene pot acționa rapid împreună.
„Nu este o forță ofensivă“
Bateman, comandantul forței, a subliniat că misiunea nu va desfășura operațiuni ofensive și nu va monitoriza respectarea armistițiului.
„Forța nu este concepută pentru operațiuni ofensive. Scopul ei este de a oferi reasigurare și de a sprijini refacerea forțelor armate ale Ucrainei, consolidându-le capacitatea de a descuraja și, la nevoie, de a se apăra în fața unei agresiuni ruse viitoare“, a spus el.
Oficiali occidentali au declarat că militarii britanici și europeni ar avea voie să răspundă prin foc dacă ar fi atacați de ruși. Totodată, ei au precizat că acțiunile ar fi „defensive prin natura lor“.
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
„Ne vom proteja în mod clar forțele împotriva oricărei agresiuni“, a afirmat un oficial familiarizat cu planurile.
Potrivit oficialilor, forța nu s-ar baza pe sisteme sau tehnologii americane, precum rețeaua Starlink a lui Elon Musk, și ar fi aproape exclusiv europeană. „Nu depindem de sisteme americane“, a spus un oficial, întrebat dacă forța se bazează pe sateliții Starlink pentru comunicații.
Bateman a subliniat că misiunea ar fi „non-NATO“, adică în afara Alianței Nord-Atlantice, și că ar beneficia de un sprijin american redus sau chiar inexistent. Un obiectiv-cheie ar fi „regenerarea și consolidarea“ armatei ucrainene după război. Trupele occidentale ar fi însă amplasate departe de linia frontului.
Forțele de menținere a păcii ar avea dreptul să riposteze împotriva rușilor
Regulile de angajare ar permite totuși militarilor să se apere în cazul unor atacuri cu drone rusești. Asta ridică întrebarea cum ar reacționa Moscova la eventuale incidente armate. Toate armatele sunt pregătite să acționeze în autoapărare, dar această doctrină este adesea interpretată extensiv, scrie The Guardian.
Avioanele de vânătoare ar urma să ajute la redeschiderea aeroporturilor comerciale ucrainene prin misiuni de patrulare. Turcia va conduce operațiunea de deminare a Mării Negre, pentru reluarea exporturilor de cereale și a altor transporturi maritime comerciale.
Garanții de securitate, fără un armistițiu la orizont
Forța multinațională ar urma să ajute la reconstrucția armatei ucrainene, la întărirea securității spațiului aerian și la redeschiderea rutelor comerciale din Marea Neagră. Desfășurarea ei ar face parte din eforturile europene mai ample de a-i împiedica pe ruși să lanseze o nouă invazie după un posibil acord de pace. Sediul misiunii, aflat în prezent la Paris, ar urma să fie mutat la Londra spre sfârșitul anului.
Exercițiul are loc în timp ce Rusia își continuă invazia pe scară largă, fără ca un armistițiu să fie la vedere. Moscova se opune în continuare prezenței trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Un nou val de eforturi diplomatice din această toamnă a produs puține progrese, dar sunt planificate discuții trilaterale, mediate de SUA, la sfârșitul acestei luni.
Președintele american Donald Trump a spus că nu va angaja trupe americane într-o misiune de menținere a păcii în Ucraina, nici în cazul unui armistițiu durabil. SUA nu contribuie la exercițiu, dar continuă discuțiile cu Ucraina și cu aliații europeni despre viitoarele garanții de securitate, inclusiv despre un posibil rol al Washingtonului.
Încrederea în sprijinul american este totuși pusă sub semnul întrebării. Luna trecută, SUA au restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, folosirea de către Ucraina a Starshield, varianta militară a Starlink, ceea ce a afectat misiunile cu drone cu rază medie de acțiune.
Între timp, Ucraina și Rusia continuă să se atace reciproc infrastructura energetică. Duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost ssparte de hackeri. Cea ucraineană a emis pentru scurt timp avertizări privind amenințări nucleare și chimice și „lupte stradale“.
Un scenariu de desfășurare în Ucraina rămâne ipotetic. Totuși, el arată că un conflict ar putea reizbucni cu implicarea trupelor britanice, având în vedere că Rusia a desfășurat atacuri de mică intensitate și în perioada armistițiului din 2014–2022.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T08:15:06.470Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
-
Actualitateacum 3 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
Breakingacum 2 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum o ziUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Economieacum o ziBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Breakingacum o ziSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Actualitateacum o zi„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Actualitateacum 2 zilePorcul din gospodărie, între tradiție și faliment: „În următoarele trei săptămâni trebuie să vândă”
-
Actualitateacum 2 zileȘofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare





