Breaking
Facem presiuni asupra administrației pentru a schimba decizia
Senatorul american, Chris Murphy, a întreprins o vizită la București, sâmbătă, 21 iunie, în care s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în scopul consolidării relațiilor bilaterale, dar și pentru a discuta aspecte de securitate și sprijinirea Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
Chris Murphy, senator democrat de Conneticut și membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la reședința ambasadorului american la București, că prezența sa, atât la Paris, cât și în țara noastră are în vedere discuții pentru identificarea unor soluții de „a crește capacitatea de producție de apărare în Europa, astfel încât Europa să poată acoperi cât mai mult din gol în cazul în care președintele Donald Trump decide să oprească finanțarea militară” destinată Ucrainei.
Oficialul american a precizat că trebuie dezvoltată baza industrială de apărare în cadrul NATO și în cadrul parteneriatului transatlantic
‘Sunt bucuros să aud că există discuții aici în România despre cum se poate face mai multă producție de apărare. Cred că ar util pentru Statele Unite, util pentru Alianță și util pentru Ucraina’, a armat Chris Murphy.
„Dacă Putin va decide să se angajeze în provocări dincolo de Ucraina, vom fi alături de aliații noștri”
De asemenea, Chris Murphy a subliniat importanța susținerii Ucrainei și a precizat că parteneriatul dintre SUA și România ‘este mai mare, mai robust, mai important ca oricând‘ și că țara noastră reprezintă o „gazdă excelentă” pentru „contingentul considerabil de soldați americani„.
Senatorul american a precizat că acest aspect „trimite un semnal clar (președintelui rus) Vladimir Putin că nu ne vom lăsa intimidați de agresiunea sa, că ne vom asigura că Marea Neagră rămâne deschisă pentru afaceri și că acest lucru trebuie să se întâmple”.
Chris Murphy a reiterat angajamentul Statelor Unite de a apăra statele membre NATO: „Dacă Putin va decide să se angajeze în provocări dincolo de Ucraina, vom fi aici să stăm alături de aliații noștri”, a afirmat senatorul democrat.
Chris Murphy, despre relațiile SUA-România: „Un parteneriat foarte puternic”
În ceea ce privește parteneriatului dintre România și SUA, Murphy a precizat că „toate semnele indică faptul că acesta continuă să fie un parteneriat foarte puternic”. În acest sens, oficialul american a amintit discuția telefonică „constructivă” dintre Donald Trump și președintele Nicușor Dan.
Chris Murphy și-a exprimat încrederea că România va avea curând un guvern și Nicușor Dan va vizita SUA, unde ‘mulți dintre colegii mei (…) vor fi dornici să ajute acest nou guvern în munca noastră de promovare a securității colective și de ajutor în creșterea parteneriatului economic‘.
Întrebat despre interesele Statelor la Marea Neagră, senatorul a precizat:
‘Statele Unite au o prezență majoră, o prezență sporită aici în România pentru a ajuta la protejarea Mării Negre și, cel puțin, pentru a continua să impună acordurile ce permit fuxul de cereale din Ucraina’.
Oficialul a subliniat, însă, că o prezența americană majoră nu a fost niciodată destinată să fie permanentă și nu va fi permanentă, dar, a continuat acesta:”când Marea Neagră rămâne un teatru de război, trebuie să avem o prezență puternică aici”
Senatorul american a precizat că muniția și artileria constituie o urgență militară deoarece ‘SUA nu au capacitatea de a produce atât de mult cât necesită Ucraina și aliații noștri‘.
România în programul Visa Waver. Chris Murphy: „Facem presiuni asupra administrației pentru a schimba decizia”
Referitor la includerea României în programul Visa Waver, Chris Murphy a precizat că a fost surprins de decizia președintelui Trump, însă a precizat că această abordare este în conformitate cu strategia actualei administrații privind migrația. Murphy a adăugat că el consideră că țara noastră se califică pentru Visa Waver.
„Cu siguranță mă voi întoarce la Washington și voi susține pe lângă colegii mei republicani să ne ajute să facem presiuni asupra administrației pentru a schimba decizia de la începutul acestui an și a restabili capacitatea României de a participa la programul de scutire de viză”, a afirmat senatorul democrat.
Senatorul despre o eventuală intervenție militară a SUA împotriva Iranului: „Constituția nu permite președintelui să ia singur decizia”
La întrebarea jurnaliștilor cu privire la posibilitate ca Statele Unite să intervină de partea Israelului în războiul cu Iranul, Murphy a subliniat că președintele Trump nu poate adopta măsuri militare în străinătate, fără aprobarea Congresului.
„Adesea, atunci când președintele Trump spune că amână o decizie cu două săptămâni, este un semnal că o amână permanent. Așadar, nu știu ce va decide președintele, dar sper că nu ne va trage într-un alt război în Orientul Mijlociu.
Nu cred că există sprijin pentru asta în Statele Unite. Totuși, cred că poporul american este obișnuit să primească prognoze destul de optimiste despre cum va decurge acțiunea militară. Și apoi se dovedește că prețul sunt multe vieți americane și mulți bani ai Americii.
Așadar, încă o dată, ceea ce este important de știut este că Constituția noastră, de fapt, nu îi permite președintelui să ia decizia singur. Legea spune că trebuie să vină în fața Congresului pentru o autorizație”, a declarat Murphy.
FOTO: Profimedia
Breaking
Calul de bătaie francez
Emmanuel Macron a pledat, sâmbătă, în favoarea unei eşalonări a rambursării datoriei contractate la nivel european în lupta împotriva pandemiei Covid-19. Miza ascunsă din spatele declarațiilor făcute de președintele francez.
Președintele Franței şi-a exprimat încrederea în succesul unor noi împrumuturi comune în vederea unor investiţii în viitor, în pofida unor ţări care spun ”niciodată în viaţă”, relatează AFP, citată de News.ro.
Eurobondurile, calul de bătaie francez
Emiterea unor eurobonduri este un cal de bătaie francez de mulţi ani, însă este un tabu al altor state membre ale Uniunii Europene (UE) ca Germania. Acest tabu a fost spart pentru prima oară în timpul pandemiei Covid-19.
Sursa Foto: Shutterstock
”Ne-am îndatorat la momentul covidului. Azi ni se spune «trebuie să rambursăm repede”. Este un lucru idiot. Haideţi să eşalonăm această datorie. Să refacem reemiteri (de eurobonduri), pentru că oamenii vor această hârtie ieftină”, a declarat preşedintele francez în a doua zi a unei vizite la Atena.
În plus, a remarcat acesta, ”în privinţa unor cheltuieli (…) de interes comun care sunt noi (…) poate că avem un interes să emitem datorii împreună”. Astfel, Macron a citat ”apărarea, domeniul spaţial şi inteligenţa artificială”.
De ce insistă Macron pentru noi datorii comune ale țărilor membre
”Azi, mulţi vă vor spune «niciodată în viaţă»”, a continuat Macron, conștient că Germania a anunţat în februarie faptul că datoria comună europeană este rezervată ”situaţiilor excepţionale”.
Uniunea Europeană / Sursa FOTO: Eurostat
”Însă, în realitate, fie ei decid să nu investească, o greşeală strategică uriaşă, fie decid să-şi crească contribuţia naţională, şi nu au chef de acest lucru, fie găsim resurse noi”, a mai spus politicianul.
Şeful statului francez şi-a exprimat încrederea că planul său e viabil: ”Până la urmă vom reuşi. Europa trebuie să intre în joc. Nu vrem să le lăsăm copiilor noştri o Europă care să fie complet rămas în urmă pe plan tehnologic, care să se afle în afara jocului tehnologic sau apărării”, a mai pledat reprezentantul Franței.
Și premierul Mitsotakis pledează pentru ”o datorie comună”
În conferinţa de presă comună, premierul grec Kyriakos Mitsotakis (foto) a întărit pledoaria liderului francez și și-a exprimat convingerea că europenii vor găsi ”o soluţie”. Adică o datorie comună.
”Cred că, aşa cum s-a întâmplat mereu, în ultimul moment, vom găsi o soluţie. O datorie comună ne va face mai puternici ca Europă”, a subliniat el.
”Uniunea Europeană este considerată în prezent un debitor sigur şi fiabil”, a insistat premierul grec.
AUTORUL RECOMANDĂ
Emmanuel Macron își anunță retragerea din politică din 2027. Președintele francez a dezvăluit care a fost cea mai grea încercare a carierei sale
Nicuşor Dan cere desecretizarea achiziţiilor de vaccinuri Pfizer
Breaking
Nu e BMW, nici Audi. Care este, de fapt, mașină electrică cu cea mai rapidă încărcare
Vitezele de încărcare a mașinilor electrice au fost mult timp o sursă de dezbatere, însă noile modele și noile tehnologii înseamnă că alimentarea devine din ce în ce mai rapidă, scrie Daily Express.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor combustibililor a dus la un interes mai crescut pentru pentru achiziționarea de mașini electrice.
În trecut, unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpărau mașini electrice era timpul necesar pentru încărcarea lor.
Spre deosebire de mașinile pe benzină și motorină, care pot dura doar câteva minute pentru realimentare, unele mașini electrice pot dura aproximativ 20 de minute sau mai mult pentru a se încărca. Viteza cu care se încarcă o mașină electrică se măsoară în kW (kilowați).
Dar, progresele recente în tehnologie înseamnă că mașinile electrice reduc decalajul față de omologii lor pe bază de combustibili fosili, combustibili sintetici și hidrogen. Având în vedere acest lucru, experții de la Top Gear au întocmit o listă cu cele mai rapide mașini electrice cu încărcare din lume.
Pe primul loc se află o limuzină cu patru uși de 1.340 CP de la Mercedes, cunoscută sub numele de GT XX, care poate atinge o putere de până la 1.041 kW, cu o medie de 850 kW. Deși sunt în principal un platformă de testare, aceste mașini sunt adesea proiectate cu speranța că tehnologia ar putea fi transferată în viitor către modelele de masă.
Înce privește kilometrajul adăugat, Top Gear a explicat că acest lucru echivalează cu peste 200 de km în mai puțin de cinci minute. Aceștia au spus: „În teste, a înregistrat o viteză maximă de încărcare de 1.041 kW, cu o medie de aproximativ 850 kW – aceasta înseamnă o autonomie de 250 de peste km în cinci minute. Merc a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu Alpitronic, un specialist în încărcarea de mare putere, pentru a concepe unități capabile să gestioneze astfel de viteze.”
Pe locul al doilea este SUV-ul BYD Han L, care are o viteză de încărcare de aproximativ 1.000 kW, echivalentul a aproximativ 1,9 kilometri de încărcare pe secundă pe platforma sa Super e-Platform. Platforma este programată să fie disponibilă în modele precum Denza Z9 GT.
Pe locul al treilea s-a clasat o altă mașină electrică chinezească, Li Auto Mega, un vehicul de transport persoane cu o viteză de încărcare de până la 520 kW.
Clasamentele Top Gear vin pe fondul creșterii interesului pentru deținerea de mașini electrice. Odată cu acest interes sporit, organismele auto au încercat să informeze oamenii despre realitatea vieții cu mașini electrice, inclusiv în ceea ce privește vitezele de încărcare.
Autorul recomandă:
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 3 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Breakingacum 15 oreNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Actualitateacum o ziUn val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai




