În timp ce majoritatea analiștilor cautau indicii cu privire la viitorul confruntării dintre Statele Unite și Iran în imagini din satelit, declarațiile oficiale sau postările belicoase ale președintelui american Donald Trump, o altă perspectivă, mai greu de cuantificat, prindea contur în culisele discursului public american: profețiile despre Apocalipsă, relatează CNN.

Decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul, luna trecută, a fost examinată până acum aproape exclusiv prin prisma politicii sau a strategiei militare. Însă e posibil ca politica Americii în raport cu Iranul și Israelul să nu fie motivată doar de calcul geopolitic. Există și o dimensiune religioasă, care a fost insuficient explorată, spun experții.

Diana Butler Bass, autoare și teolog progresist, avertizează că o parte semnificativă a susținătorilor evanghelici ai lui Trump privesc conflictul din Orientul Mijlociu mai degrabă ca pe împlinirea unui plan divin. Rememorând copilăria sa într-o biserică evanghelică albă din anii ’70, Bass vorbește despre o atmosferă tensionată și mistică: predici despre venirea Anticristului, mame plângând după copiii răpiți „în cer și imagini apocaliptice cu Isus conducând o armată de îngeri spre o bătălie finală pe pământurile Israelului de azi. 

Bass nu mai împărtășește acele credințe. Dar observă cu îngrijorare cum decizia recentă a lui Trump de a bombarda instalații nucleare iraniene este percepută de mulți dintre evanghelicii albi drept o confirmare că el este „Unsul lui Dumnezeu”, iar Israelul – națiunea aleasă. „E o formă de fervoare spirituală pro război în Orientul Mijlociu”, spune ea.

Mulți dintre acești susținători resping pericolele unui război de amploare, spune ea pentru CNN, pentru că asta ar însemna că lumea se apropie de „sfârșitul timpului” – un șir de evenimente cataclismice care anunță a Doua Venire a lui Hristos și ascensiunea Israelului ca împlinire a profețiilor biblice. 

Potrivit unor istorici și teologi, viziunea unei părți a creștinismului evanghelic a pătruns adânc în orientarea externă a SUA în raport cu Iranul și Israelul. Jemar Tisby, istoric și autor al cărții Stories of the Spirit of Justice, atrage atenția că astfel de credințe nu sunt simple exerciții de teologie speculativă. Ele pot avea consecințe directe, concrete și periculoase. „Această viziune apocaliptică nu ar trebui să influențeze deciziile de politică externă”, avertizează Tisby. „Dacă interpretezi literal profețiile biblice și le suprapui peste realitatea geopolitică, rezultatul poate fi devastator.”

Conflictul cu Iranul, o bătălie spirituală

Evanghelicii albi care văd conflictul Americii cu Iranul în primul rând ca pe o bătălie spirituală, mai degrabă decât una politică, sunt motivați de un număr de convingeri religioase.

Una dintre acestea este că Trump este „alesul” lui Dumnezeu, salvat dintr-o tentativă de asasinat, anul trecut, pentru a înfăptui lucrarea lui Dumnezeu și a proteja Israelul. Astfel, în limbajul subculturii evanghelice, ar fi uns „pentru vremuri precum acestea”.

În acest sens, un mesaj text primit de  Trump de la Mike Huckabee -proeminent evanghelic și fost guvernator al statului Arkansas, numit ambasador al SUA în Israel, este revelator. Făcând aluzie la cele două tentative de asasinat cărora Trump le-a supraviețuit, Huckabee a scris că Dumnezeu l-a cruțat în scopul de a fi „cel mai important președinte din ultimul secol”. El a adăugat: „Am încredere în instinctele tale”, pentru că „cred că auzi din ceruri”; „Nu ai căutat acest moment. Acest moment te-a căutat pe TINE!”.

Ca și Huckabee, mulți evanghelici albi cred că biserica este obligată prin Biblie să ofere sprijin Israelului. În viziunea lor, Israelul antic este același cu statul modern Israel, care a fost creat în 1948.

Trump a întărit această opinie în primul său mandat, când s-a îndepărtat de decenii de politică americană prin mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Israelul, văzut ca o națiune divină

De-a lungul timpului, lideri evanghelici albi i-au îndemnat pe președinții și politicienii americani să trateze Israelul ca pe o națiune favorizată de divinitate.

Mulți evanghelici albi sunt motivați în principal de credința că existența Israelului este o împlinire a profețiilor biblice care ar vesti întoarcerea lui Isus.

„Crescând la școala duminicală, am învățat din Biblie că cei care binecuvântează Israelul vor fi binecuvântați, iar cei care blestemă Israelul vor fi blestemați”, a spus senatorul republican Ted Cruz făcând aluzie la un pasaj bibliccând a apărat sprijinul pentru războiul Israelului cu Iranul într-un interviu recent.

Pastorul John Hagee, un important lider evanghelic, a declarat că susținerea Israelului nu este o problemă politică, ci una religioasă.

Hagee este fondatorul și președintele organizației Creștini Uniți pentru Israel, care se mândrește cu 10 milioane de membri și se autointitulează cea mai mare organizație pro-Israel din SUA.

„Nu este posibil să spui «Cred în Biblie» și să nu susții Israelul și poporul evreu”, a declarat el.

Trump a câștigat sprijinul a aproximativ 8 din 10 alegători creștini evanghelici albi în alegerile prezidențiale din 2024.

Potrivit unui sondaj CNN realizat după atacurile aeriene asupra Iranului, 87% dintre republicani au declarat că au încredere în Trump că va lua deciziile corecte cu privire la utilizarea forței de către SUA împotriva republicii islamice.

Franklin Graham, fiul liderului evanghelic Billy Graham, a scris pe X, după bombardamentul asupra Iranului, „că lumea se află într-un loc mult mai sigur”. Reverendul Robert Jeffress, un proeminent lider evanghelic, a sugerat săptămâna trecută că opoziția față de Israel este o rebeliune împotriva lui Dumnezeu. În timp ce ținea o predică de duminică în care lăuda decizia lui Trump, Jeffress a fost întrerupt de aplauze și ovații în picioare din partea enoriașilor săi.

„Cei care se opun Israelului sunt întotdeauna de partea greșită a istoriei și, cel mai important, sunt de partea greșită a lui Dumnezeu”, a spus Jeffress. „Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că avem în sfârșit un președinte care înțelege acest adevăr, Donald Trump.”

Însă unii cercetători spun că este o luare de poziție riscantă pentru o democrație multirasială și multireligioasă precum SUA.

O formă controversată de creștinism alimentează opiniile evanghelice despre Orientul Mijlociu

Specialiștii în materie de religie spun că bombardamentul Iranului de către America este influențat și de o altă sursă: o formă de creștinism inițiată în secolul al XIX-lea de John Nelson Darby, un pastor anglo-irlandez.

Pe baza analizei unor pasaje din cartea Apocalipsei, acesta credea că istoria se împarte în perioade prin care Dumnezeu interacționează cu omenirea. Mulți adepți ai acestei tradiții cred în apocalipsă  și în „Răpire” – un moment în care creștinii sunt ridicați brusc la cer înainte de o perioadă de vremuri de restriște pe Pământ.

Rolul Israelului în zilele cele de pe urmă este central în doctrina pastorului. Adepții săi cred că înființarea statului modern Israel marchează sfârșitul timpurilor, anunțând a Doua Venire a lui Hristos. Succesul geopolitic și securitatea Israelului sunt văzute ca precondiții necesare pentru revenirea lui Hristos, explică istoricii.

Profețiile despre armate angelice care se luptă cu armate demonice într-un Orient Mijlociu apocaliptic par neverosimile pentru mulți, dar astfel de credințe îi captiva pe mulți dintre pastorii evanghelici albi și familiile lor, spune Bass, autoarea cărții „Freeing Jesus”.

Ea își amintește de pastorii evanghelici care predicau că ori de câte ori Israelul câștiga mai mult teritoriu, era voia lui Dumnezeu. Unii pastori condamnau Iranul ca fiind malefic. Evreii, spuneau ei, îl vor accepta în cele din urmă pe Isus ca salvator al lor. Dar întoarcerea lui Isus va fi precedată de o serie de evenimente cataclismice, cum ar fi dispariția bruscă a credincioșilor lui Dumnezeu și a celor „lăsați în urmă” – necredincioșii care nu l-au acceptat pe Isus.

Credința că creștinii puteau fi teleportați în rai într-o clipă i-a traumatizat pe mulți tineri la acea vreme, spune ea.

„Aveam prieteni care se trezeau literalmente în miez de noapte. Și dacă era foarte liniște în casă, cuprinși de groază, se strecurau în dormitorul părinților ca să se asigure că aceștia sunt încă în casă”, spune ea.

Majoritatea interpreților tradiționali ai Bibliei spun că cuvântul „răpire” nu apare în majoritatea traducerilor sau ale Cărții Apocalipsei. Mulți dintre aceștia spun că Apocalipsa nu descrie sfârșitul lumii la propriu: de fapt, ar fi un limbaj codificat pentru a le spune creștinilor că Dumnezeu va distruge imperiul malefic al Romei.

Un amestec periculos 

„În cadrul acestei teologii a «vremurilor din urmă», distrugerea este întotdeauna un semn că Dumnezeu lucrează și este pe cale să se întoarcă”, spune Bass. „În această teologie, cu cât lucrurile devin mai rele, cu atât lumea se apropie de sfârșit. Nu există nicio motivație de a face bine, de a avea grijă de săraci, de a ne asigura că nu au loc războaie și de a avea grijă de planetă.”

Tisby, istoricul religios subliniază că Israelul descris în Biblie nu este același cu țara din zilele noastre.

„Dacă le confunzi pe cele două, ajungi să susții tot felul de acțiuni care rănesc oamenii în numele politicii”, spune Tisby. „Asta duce la reticența de a recunoaște drepturile palestinienilor. Ne orbește față de problemele legate de drepturile omului și justiție care sunt în joc în Orientul Mijlociu.”

Atunci când cetățenii dintr-o democrație cred că liderii politici sunt numiți divin, acest lucru nu lasă loc de dezbatere, spune istoricul Jemar Tisby. „Există un fel de fundamentalism în toate acestea”, spune el. „Este neclintit, imuabil și nu poate fi criticat pentru că este divin. Cine suntem noi să punem la îndoială?. Orice sprijin necritic și de neclintit al unui actor politic, indiferent de conflict, este periculos”.