Actualitate
Psihologia scamurilor: cum gândesc escrocii și cum să nu cazi în capcana lor. „AI va alimenta tot mai multe atacuri”
Numere de telefon locale, voci convingătoare, promisiuni de credite, alerte false de securitate, oferte irezistibile. Românii se confruntă, zi de zi, cu un val de scamuri telefonice și fraude digitale din ce în ce mai sofisticate, în contextul în care frontul de apărare devine tot mai complex. Statul reacționează, dar vectorii de atac se multiplică, se rafinează și devin, uneori, mai greu de anticipat.
Foto: cywere.com
„Vorbim de sute de atacuri directe detectate zilnic în România. Noi avem undeva în jur de 1.500 de incidente cibernetice confirmate, înregistrate pe lună la directorat, ceea ce înseamnă 50 pe zi. Acestea sunt cele detectate și confirmate. Sunt foarte multe incidente care nu sunt raportate, cu tichet la directorat. Dacă nu știm că s-au întâmplat, nu avem cum să sprijinim. Și probabil detectăm 15–18% din ce se întâmplă la nivel național”, explică, pentru Adevărul, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Autoritățile, imitate de atacatori: mesajele par reale, dar sunt capcane
Există în prezent campanii de tip scam care imită identitatea unor instituții oficiale, precum Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Unele dintre aceste campanii rulează neîntrerupt de luni de zile, iar singura formă eficientă de contracarare rămâne conștientizarea publicului, atrage atenția Dan Cîmpean.
Vectorul inițial? De cele mai multe ori, pare banal. „Vectorul inițial de atac este un email, un mesaj, un atașament, o scrisoare aparentă de la niște autorități. (…) Dar la un moment dat există o bifurcație”, adaugă specialistul.
Această bifurcație face diferența dintre o fraudă cibernetică și una financiară. „Parte din aceste atacuri se duc în direcția cyber, deci se compromite contul utilizatorului, se obține acces la datele laptopului, serverului său. Altă parte, undeva peste 70%, merg în direcția de scamuri, criminalitate financiară. Nu-i mai interesează datele, ci îi interesează CNP-ul, buletinul, «dă-mi niște bani pentru ceva», chestii de genul acesta”, susține el.
Nu PDF-ul din email e periculos, ci mesajul
De regulă, atenționează Dan Cîmpean, mesajele nu conțin fișiere periculoase în sine, multe sunt simple PDF-uri sau imagini (JPG), dar textul transmite ideea că destinatarul „a intrat în vizorul autorităților” și că trebuie să contacteze urgent un anumit număr sau adresă. Este o tehnică clasică de inginerie socială. Deși unele persoane își dau seama că este o fraudă și blochează imediat expeditorul, un procent semnificativ reacționează, inițiază conversații și oferă informații sensibile.
Odată ce victima interacționează cu atacatorii, aceștia încep să ceară treptat date precum adresa de e-mail, parola, numărul de telefon, codul numeric personal sau alte detalii care, puse cap la cap, pot duce la compromiterea conturilor de social media sau a identității digitale. Informațiile astfel obținute sunt ulterior vândute sau utilizate pentru acces la resurse cu valoare financiară.
Cea mai eficientă apărare, spune Dan Cîmpean, este educația: „Față de cei care merg în scamuri, înșelăciune, contra-măsura cea mai eficientă e cea de conștientizare. Pentru că noi avem undeva peste 12 milioane de utilizatori zilnic de internet în România. Este o suprafață de atac gigantică și trebuie să educi acești 12 milioane de utilizatori. Comparați acest proces cu regulile simple de siguranță învățate din copilărie: Așa cum părinții noștri ne spuneau: treci strada numai pe culoarea verde, te speli pe mâini numai când te-ai întors acasă, etc. etc. etc., nu lăsa ușa descuiată, la fel și în domeniul cyber. Nu vă dați datele cu ușurință, verificați de trei ori.”
El atrage atenția că avertismentele din spațiul digital ar trebui tratate la fel ca mesajele de avertizare alimentară: „Fiți atenți la mesajele de conștientizare, așa cum sunt cele de la InfoCons: «produsul cutare e dăunător, nu-l comercializați, nu-l cumpărați». La fel și în domeniul ăsta: atenție, sunt mesaje de scam, nu le dați cursul.”
Dan Cîmpean punctează că o parte din riscurile cibernetice sunt de natură tehnică și provin chiar din modul în care sunt construite aplicațiile sau platformele. Multe dintre aceste vulnerabilități pot fi corectate prin actualizări de sistem, însă utilizatorii amână adesea aceste procese din lipsă de timp sau neatenție, adaugă acesta.
„Când apare o notificare de actualizare a browserului, sistemului de operare sau aplicației, un minut investit acolo te poate scuti de probleme serioase”, atrage atenția Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Acest tip de protecție tehnică nu este, însă, suficientă în fața atacurilor care exploatează factorul uman.
Hackerii și AI-ul: de la prinți africani la deepfake-uri impecabile
Problema devine și mai complexă în contextul utilizării inteligenței artificiale de către atacatori. Dacă în trecut mesajele frauduloase erau evident stângace, pline de greșeli gramaticale, referințe bizare și formulări incoerente, astăzi, conținutul acestora este impecabil redactat. Mesajele sunt actualizate, precise și personalizate, făcând trimitere la evenimente recente sau chiar la activitatea profesională a victimei. „Acum 5 ani, în pandemie, cam toți primeam e-mailuri de la prinți africani, prin care eram informați că aveam o moștenire de milioane și milioane. Dar erau scrise într-o română foarte proastă. La ora actuală, din cauza AI-ului, limba în care mesajul este scris este fenomental de corectă, iar mesajele sunt de mare actualitate pentru că fac referire la evenimente recente – la organizația în care lucrăm, la activitățile noastre profesionale sau de pe social media”, mărturisește Dan Cîmpean.
Potrivit raportului „Phishing Trends 2025” realizat de compania de securitate cibernetică Hoxhunt, doar între 0,7% și 4,7% dintre emailurile periculoase identificate în 2025 au fost create cu ajutorul AI. Studiul a analizat 386.000 de emailuri de phishing raportate dintr-un total de 2,5 milioane de utilizatori din peste 130 de țări.
Chiar dacă procentul este încă redus, AI începe să joace un rol important în facilitarea și rafinarea atacurilor, scăzând bariera de intrare pentru atacatori și crescând nivelul de sofisticare. Deja observăm o tendință clară: atacurile bazate pe inteligență artificială nu mai sunt doar despre emailuri. Ele implică și voci sintetizate, care pot imita un CEO pentru apeluri telefonice, videouri deepfake pentru întâlniri false, mesaje personalizate care imită perfect stilul de comunicare al organizației vizate, răspunsuri automate în timp real, în cadrul unor interacțiuni aparent legitime. Acest tip de phishing, pe mai multe canale, face ca filtrele clasice de securitate să fie tot mai ușor de păcălit. Chiar și angajații instruiți pot fi induși în eroare dacă atacul combină e-mailuri, apeluri și videouri falsificate, într-un mod coerent și personalizat.
„AI a crescut riscul atacurilor de phishing, dar și nivelul pregătirii împotriva acestora. Studiile noastre arată că un training bun poate învinge un AI rău”, a spus Pyry Åvist, CTO și cofondator Hoxhunt.
La rândul său, Mika Aalto, CEO al Hoxhuntl, a declarat: „În viitorul apropiat, AI va alimenta tot mai multe atacuri: de la mesaje text, la deepfake-uri video și audio. Totul va deveni mai ieftin, mai convingător și mai ușor de folosit de către atacatori”.
Această „rafinare” a atacurilor le crește considerabil rata de succes, iar singura măsură reală de protecție rămâne conștientizarea: educarea utilizatorului pentru a recunoaște capcanele, a verifica sursa și a reacționa cu prudență. „Este un fals”, avertizează Dan Cîmpean, „și am văzut foarte multe astfel de cazuri în ultima perioadă.”
De altfel, ei pot cere modelelor AI să creeze „clonă perfectă” a unui site legitim, iar sistemul o generează instant, indiferent de tehnologia folosită, completează Dan Cîmpean. Site-ul copiat arată identic cu originalul, dar în spate distribuie programe malițioase, colectează date personale sau direcționează utilizatorii spre alte tipuri de fraude.
Aceste clone sunt, de regulă, găzduite în regiuni unde România nu are jurisdicție sau relații de cooperare. Acolo, șansele ca autoritățile să intervină sunt minime. Protecția rămâne, practic, în mâinile utilizatorului.
De altfel, DNSC a publicat, în urmă cu doi ani, un ghid destinat utilizatorilor care și-au pierdut accesul la conturile de social media. Impactul a fost peste așteptări, pentru că, în multe cazuri, pierderea unui cont înseamnă și pierderea unei surse de venit.
Pentru freelanceri și întreprinderi mici, platformele sociale reprezintă un canal vital: comunică cu clienții, se conectează la alte servicii sau rulează campanii de promovare. Când accesul este compromis, întreaga activitate poate fi blocată. „Impactul, să zic, operațional. în cazul în care și-au pierdut accesul la conturi poate fi devastator. Îi scoate din business”, explică Dan Cîmpean.
Conform declarațiilor sale, materialul a fost descărcat de milioane de ori și chiar tradus în ucraineană, ca gest de sprijin. Ghidul este acum actualizat pentru a include mai multe platforme și noi metode de atac.
La ora actuală, există deja o colaborare activă între instituțiile statului și sectorul bancar, prin intermediul unui program numit „Siguranță online”, derulat în parteneriat cu Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Asociația Română a Băncilor. Programul are atât o componentă educațională, cât și una operațională, menită să ajute băncile să-și dezvolte mecanisme interne de reacție rapidă în fața fraudelor digitale.
Cu toate acestea, explică Dan Cîmpean, multe dintre tranzacțiile frauduloase sunt inițiate chiar de utilizatori, în urma manipulării prin tehnici de inginerie socială. Victimele ajung să efectueze transferuri, uneori de sute sau mii de euro, fără să-și dea seama că sunt înșelate, convinse de veridicitatea mesajului primit sau de identitatea falsă a interlocutorului.
Deși băncile implementează algoritmi și sisteme complexe care reușesc frecvent să blocheze astfel de tranzacții, metodele infracționale se schimbă constant. Apar mecanisme noi, greu de anticipat, iar uneori tehnologia de apărare nu mai ține pasul. Din acest motiv, este esențial ca victimele să raporteze imediat incidentul, fie băncii, fie poliției, pentru ca riscurile să fie cunoscute, investigate și, pe cât posibil, prevenite. Atât timp cât doar victima este conștientă de ce s-a întâmplat, autoritățile nu pot acționa eficient.
La nivel global, doar 4% dintre victime își recuperează banii pierduți
Așadar, pe măsură ce tehnologiile evoluează, diferența dintre siguranță și vulnerabilitate nu mai ține doar de infrastructură, ci și de nivelul de vigilență digitală al fiecărui utilizator. De la site-uri clonă perfect deghizate, până la e-mailuri care par redactate de profesioniști, atacatorii au acum la îndemână instrumente tot mai performante. Iar inteligența artificială le permite să țintească mai precis, mai credibil, mai periculos.
Conform datelor oficiale DNSC, România înregistrează în medie peste 1.500 de incidente cibernetice confirmate pe lună. Dar aceasta e doar partea vizibilă a fenomenului. Specialiștii estimează că sunt detectate doar 15–18% dintre atacurile reale, restul trecând neobservate sau fiind ignorate de victime. Doar în 2024, potrivit celui mai recent raport publicat de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), numărul incidentelor de securitate care au afectat conexiunile de telefonie mobilă și internet mobil în 2024 a crescut cu 73,2% față de anul precedent, de la 497 la 861.
În același timp, un raport publicat de Global Anti Scam Alliance, referitor la activitățile frauduloase pe internet pe anul trecut, la nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți și doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități. Procentul este chiar în scădere față de 7%, cât era înregistrat în 2023. În plus, pierderile financiare generate de fraudele online în anul 2024 sunt estimate la aproximativ 1,03 trilioane de dolari la nivel global.
În acest context, educația cibernetică devine cea mai eficientă formă de protecție. Parolele puternice, actualizările constante și scepticismul sănătos față de orice mesaj „urgent” pot face diferența între un cont compromis și unul securizat. Iar pentru organizații, deschiderea spre colaborare și schimb de bune practici poate preveni pierderi financiare, reputaționale și operaționale.
„Când ești în apărare, trebuie să fii corect de fiecare dată. Atacatorii au nevoie să fie norocoși o singură dată”, conchide Dan Cîmpean.
Actualitate
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni – aceștia au reușit să fugă în Coreea de Sud, în 2023, împreună cu întreaga lor familie, o evadare planificată atent vreme de un deceniu.
FOTO SHUTTERSTOCK
Kim Il-hyeok și Kim Yi-hyeok au dus la îndeplinire ani un plan de evadare minuțios gândit de tatăl lor, decedat între timp; acesta a lăsat în urmă nu doar o moștenire materială, ci și speranța unei vieți în afara regimului nord-coreean. Frații au ajuns în Coreea de Sud după o fugă pe mare, în noaptea de 6 mai 2023, sub acoperirea unei furtuni puternice în Marea Galbenă.
„Nu există speranță în societatea asta… nu există nicio modalitate de a o schimba”, își amintește Kim Il-hyeok cuvintele tatălui său, cel care a venit cu ideea evadării. „Există o lume mare, liberă. Hai să mergem în Coreea de Sud.”
O familie care a învățat să joace un rol
Frații nu proveneau dintr-o familie de pescari. Locuiau departe de coastă, într-un sistem în care orice greșeală putea costa libertatea sau viața. Și totuși, treptat, familia și-a construit o dublă existență.
Unul dintre frați a fost trimis să lucreze pe litoral, unde a învățat meseria de pescar, și-a cumpărat o barcă și a câștigat încrederea autorităților locale, prin construirea de relații și mită.
Pentru a ieși din Coreea de Nord, fugarii trebuiau să traverseze ceea ce este cunoscută drept Linia Limitei Nordice (NLL) – o graniță maritimă tensionată și disputată între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Apele de lângă graniță sunt bogate în viață marină, dar puțini îndrăznesc să pescuiască acolo, întrucât zona este puternic restricționată și atent supravegheată.
Frații au început să pescuiască aproape de linia de frontieră. „Ne întrebam: dacă ne urmăresc, cât de repede ne prind?”, povestește Kim Il-hyeok.
Astfel, acele incursiuni au devenit repetiții pentru evadare.
„Când eram prinși de patrule, ne tratau ca și cum am fi fost cei mai mari infractori.”
Câțiva ani familia a ieșit pe mare sub pretextul pescuitului, simulând rutine care le-au permis să studieze patrulele și reacțiile armatei nord-coreene.
Astfel au detectat un tipar: în timpul zilei, patrulele reacționau rapid, noaptea sau când era avertizare de vreme rea însă, timpii de reacție erau lenți.
Când Kim și fratele său au fost interogați de-a lungul anilor, au repetat de fiecare dată aceeași poveste: mituiseră paznici, implorându-i să-i lase să pescuiască în apropierea zonei NLL, unde captura de pește promitea să fie abundentă.
Familia Kim era considerată înstărită în Coreea de Nord, unde organizațiile umanitare internaționale estimează că peste jumătate din populație trăiește în sărăcie.
„Tatăl meu obișnuia să facă comerț cu antichități, aur și chiar să vândă cărbune transportat cu trenul”, a declarat Kim Il-hyeok pentru CNN.
Familia avea astfel acces la bunuri considerate un lux în Coreea de Nord, precum un televizor cu ecran mare, înregistrat oficial la autoritățile nord-coreene. Dar aveau și unul cumpărat în secret din China, pe care îl țineau ascuns.
Kim povestește că aveau o antenă improvizată din sârmă de cupru pe care o întindeau și o mișcau prin casă până prindeau semnal.
Din locuința lor de lângă granița cu Coreea de Sud, soții Kim puteau urmări 10 canale care transmiteau din Seul, își amintește Kim.
Pe ecran, vedeau o lume care părea ireală: case luminate noaptea, mâncare din abundență, libertate de mișcare.
Tatăl lui Kim a murit înainte ca visul evadării să devină realitate. El le-a lăsat banii copiilor săi, o moștenire care a sporit averea familiei Kim și le-a oferit un scut în fața vremurilor grele.
„Din 2015 până în 2020, am condus o afacere care se ocupa în principal de electrocasnice”, a spus el.
Apoi a venit pandemia.
„Am început să vând legume, fructe și produse agricole de bază. În acea perioadă, mulți oameni au murit de foame”, a relatat Kim.
„În fiecare zi auzeam povești despre cineva care murea, era jefuit sau era agresat. Odată am cumpărat orez cu 4.000 de woni (aproximativ 4,44 dolari) pe kilogram și, după o singură noapte, puteam să-l vând cu 8.000 de woni (8,89 dolari) sau chiar 10.000 de woni (11,11 dolari). Afacerea mea a prosperat. Nu am fost singurul. Alți negustori ca mine au câștigat mult mai mulți bani, în timp ce cei care nu aveau nimic au fost încă și mai înfometați”.
Raport: Mii de
femei nord-coreene, vândute ca sclave sexuale în China
Noaptea evadării
În mai 2023, condițiile meteorologice au oferit oportunitatea ideală. Sub acoperirea unei furtuni, nouă membri ai familiei au pornit spre libertate.
Femeile și copiii au fost nevoiți să traverseze inclusiv zone minate, urmând trasee sigure planificate dinainte. Printre ei se afla și soția însărcinată în cinci luni a lui Kim Il-hyeok, alături cei doi copii ai fratelui său, Kim Yi-hyeok care au fost ascunși în saci de pânză.
„Îi spuneam că trebuie să plecăm pentru copil”, povestește Kim despre perioada în care încerca să-și convingă soția să plece. „O întrebam dacă vrea ca ei să crească aici.”
Odată ajunși la barcă, familia a navigat cu motorul modificat pentru a reduce zgomotul, încercând să evite detectarea de către patrulele maritime nord-coreene. În timpul traversării, copiii au fost complet tăcuți, într-o atmosferă de tensiune palpabilă.
„În Coreea de Nord, bărbații se pot îmbarca pe o navă, dar femeile nu”, a explicat Kim. „Din punct de vedere legal, dacă o femeie se îmbarcă pe o navă, este imediat suspectată că are intenții necurate, presupunându-se că încearcă să dezerteze.”
„Mergeam încet, în ritmul unui pas alert pe jos”, spune Kim. „La viteza aceea, radarul ne vedea doar ca pe niște resturi plutitoare.”
„Se auzea doar motorul. Și bătăile inimii mele erau mai puternice decât el”, își amintește el. „Era o liniște pe care nu o pot descrie.”
Când au ajuns în apropierea Coreei de Sud, au văzut luminile insulei Yeonpyeong.
Strălucea ca ziua, deși era noapte, își amintește Kim.
După aproximativ două ore pe mare, au trecut linia de demarcație maritimă și au fost interceptați de forțele navale sud-coreene.
Un vas al marinei sud-coreene s-a apropiat și a întrebat prin difuzor dacă au probleme la motor.
„Am răspuns: «Nu, motorul nostru nu este stricat. Suntem pescari nord-coreeni și vrem să dezertăm în Coreea de Sud».”
„Am simțit ca și cum o greutate uriașă mi s-a luat de pe umeri”, a mărturisit Kim.
Libertatea și prețul ei
În Coreea de Sud, familia a început o nouă viață. Totuși, adaptarea la libertate nu a fost ușoară. Unii membri au descris un sentiment de confuzie și chiar senzația persistentă că încă trăiesc în Coreea de Nord.
Dezertorii nord-coreeni, despre viața sub regimul lui Kim Jong-un: „Mai bine mori”
La doar câteva luni după ce au început o nouă viață, familia fost marcată de o tragedie: unul dintre frați a murit într-un accident de scufundări.
„Vreau să muncesc din greu pentru a câștiga bani, astfel încât să pot susține educația copiilor mei și să mă asigur că aceștia primesc un nivel ridicat de educație”, spunea Kim Yi-hyeok la aniversarea de un an a nepoatei sale, ultimul său interviu.
Pentru Kim Il-hyeok, evadarea rămâne în același timp o realizare și o rană deschisă. Fratele său a trăit doar 10 luni în libertate, iar contrastul dintre planul atent construit și finalul tragic este greu de procesat.
„Nu pare real”, spune Kim.
Și totuși, chiar și în mijlocul pierderii profunde, Kim a ajuns să vadă călătoria în sine ca pe un miracol – o dovadă că supraviețuirea poate duce către noi orizonturi.
Astăzi, el încearcă să își reconstruiască viața, învățând noi meserii și vorbind public despre realitatea din Coreea de Nord. El continuă să-și împărtășească povestea, sperând să aducă lumină asupra unei țări pe care puțini o înțeleg cu adevărat.
„Mă consider unul dintre cei norocoși”, a spus el după nașterea celei de-a doua sa fiice în libertate, în Coreea de Sud.
Iranul a revenit
asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând
menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente maritime și
de un șir de declarații de la Teheran și Washington.
Imagine din satelit a Strâmtorii Ormuz. FOTO: NASA
Iranul a anunțat că
a reintrodus restricțiile în Strâmtoarea Ormuz, la scurt timp după ce declarase
redeschiderea acesteia, într-un context marcat de tensiuni crescute cu Statele
Unite. Decizia vine după ce Washingtonul a transmis că nu intenționează să
ridice blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce Teheranul consideră o
condiție esențială pentru libertatea de navigație.
Situația din zonă a
fost amplificată și de incidente maritime raportate în cursul zilei de sâmbătă,
18 aprilie. O agenție britanică de monitorizare maritimă a transmis că nave ale
Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au deschis focul asupra unui
petrolier care încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz. În același timp,
Reuters a relatat că și o navă sub pavilion indian, încărcată cu țiței, ar fi
fost atacată în aceeași zonă maritimă sensibilă.
Autoritățile
iraniene au confirmat ulterior că strâmtoarea a revenit la „statutul său
anterior” și se află din nou „sub administrarea și controlul strict al forțelor
armate”, potrivit comandamentului militar Khatam al-Anbiya.
Teheranul a legat
menținerea acestor restricții de faptul că Washingtonului menţine blocada în
zonă şi a cerut „garantarea libertății
depline de navigație pentru navele care călătoresc din Iran spre alte
destinații și din alte destinații spre Iran”, notează The Guardian.
Într-o intervenție
făcută în Antalya, în marja unui forum diplomatic, ministrul adjunct iranian de
Externe, Saeed Khatibzadeh, a acuzat Statele Unite că „nu pot să-și impună voința de a asedia Iranul, în timp ce Iranul, cu
bună credință, încearcă să faciliteze trecerea în siguranță prin strâmtoarea
Ormuz”.
Iranul cere ca SUA
să facă un pas înapoi în strâmtoare
Pe linie militară,
comandamentul naval al IRGC a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X,
că situația din Ormuz rămâne condiționată de decizia Statelor Unite de a
menține blocada.
„Atât timp cât mișcarea navelor din Iran și spre Iran
este amenințată, statutul strâmtorii Ormuz va rămâne așa cum a fost anterior.
Orice încălcare a angajamentelor de către Statele Unite va primi un răspuns
adecvat”, a transmis Iranul
Se anunță progrese
în negocieri, dar rezultatele întârzie
În paralel,
negocierile dintre Teheran și Washington continuă într-un climat fragil.
Principalul negociator iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că
discuțiile recente au adus unele progrese, însă diferențele de opinie rămân
semnificative, în special în privința dosarului nuclear și a Strâmtorii Ormuz.
„Am făcut progrese, dar încă există o distanță mare între
noi”, a spus el pentru
presa de stat, adăugând că „există unele
chestiuni asupra cărora insistăm… Și ei au linii roșii. Dar aceste probleme
ar putea fi doar una sau două”.
De cealaltă parte,
președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite poartă „conversații foarte bune” cu Iranul, dar
a avertizat împotriva oricărui „șantaj”
legat de canalul maritim strategic. Ulterior, el a lăudat Israelul, aliat al
SUA, susținând că „alți aliați și-au
arătat adevărata față într-un moment de conflict și tensiune”.
Niciuna dintre părți
nu a oferit detalii clare despre stadiul negocierilor, în contextul în care
armistițiul fragil se apropie de expirare.
Donald Trump a
declarat că blocada americană va „rămâne pe deplin în vigoare” până la un acord
de pace permanent și a sugerat că armistițiul intermediat de Pakistan, cu
termen de expirare miercuri, ar putea să nu fie prelungit.
Actualitate
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată a pensiilor facultative. Noile reguli au intrat în vigoare la 15 aprilie.
Noi reguli pentru pensiile facultative Pilon 3. Foto arhivă
Modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) prin Norma nr. 10/2026 vizează în principal flexibilizarea și simplificarea modului în care participanții la pensiile facultative (Pilonul 3) își pot retrage banii, precum și adaptarea procedurilor la realitățile digitale și la noile reglementări din sistemul public de pensii.
În primul rând, sunt clarificate și actualizate condițiile de retragere a activului personal net. Participanții pot solicita plata sumelor acumulate dacă au împlinit vârsta de 60 de ani, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile pentru pensia facultativă completă, sau în cazul în care beneficiază de pensie de invaliditate, conform noii legislații privind pensiile publice. Astfel, norma corelează explicit regulile din Pilonul III cu cele din sistemul public.
O noutate importantă ține de extinderea și modernizarea modalităților de depunere a documentelor. Cererile de plată și documentele aferente pot fi transmise nu doar fizic sau prin poștă, ci și prin mijloace electronice, cu utilizarea semnăturii electronice calificate. Această digitalizare se aplică inclusiv în situațiile în care participantul este reprezentat de un mandatar, fiind reglementate detaliat condițiile în care documentele pot fi transmise în format electronic (inclusiv procuri și certificate).
De asemenea, norma aduce mai multă claritate în ceea ce privește reprezentarea prin mandatar, stabilind exact ce documente trebuie depuse în funcție de modalitatea de transmitere (fizic, poștă sau online) și tipul de situație (de exemplu, handicap grav sau accentuat).
O schimbare relevantă pentru participanți este creșterea flexibilității în modalitatea de încasare a banilor. Cei care au optat pentru plata eșalonată pot, pe parcursul derulării acesteia, să:
- schimbe tipul de plată (din eșalonată în plată unică),
- modifice valoarea ratelor,
- schimbe modalitatea de plată (din mandat poștal în virament bancar sau invers),
- actualizeze datele bancare (inclusiv IBAN).
Administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să opereze aceste modificări într-un termen scurt, de 5 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete, ceea ce întărește drepturile participanților asupra propriilor economii.
În completare, sunt introduse reguli specifice pentru anumite situații practice: participanții trebuie să comunice un nou cont bancar dacă îl închid pe cel inițial, să prezinte documente justificative dacă sunt exceptați de la plata contribuției de sănătate sau să facă dovada domiciliului în cazul utilizării cărții electronice de identitate fără domiciliu, atunci când optează pentru plata prin mandat poștal.
În ansamblu, modificările nu schimbă fundamental dreptul de retragere a banilor, dar aduc îmbunătățiri semnificative în accesibilitate, flexibilitate și digitalizare, facilitând interacțiunea participanților cu administratorii fondurilor și oferindu-le un control mai mare asupra modului în care își primesc economiile din pensiile facultative.
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni –...
Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
Iranul a revenit asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente...
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată...
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină...
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit,...
-
Actualitateacum 2 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 3 zileCE analizează ajutorul de stat acordat de România pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
-
Actualitateacum 2 zileTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zile
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
-
Actualitateacum 3 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum 2 zileNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
-
Actualitateacum o zi
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”