Actualitate
Ajutoarele sociale, dincolo de clișee: România rămâne țara inegalităților profunde
România, țara inegalităților. Peste 45% dintre locuitorii de la sat sunt expuși riscului de sărăcie, iar unul din cinci copii adoarme nemâncat, arată un studiu al World Vision. De exemplu, în comuna Râmnicelu din Buzău, 20% dintre oameni depind de ajutorul minim de incluziune. Chiar și așa, discuția despre ajutoarele sociale este adesea redusă la clișee, departe de realitățile din teren.
Conform informațiilor publicate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru anul 2022, raportate de către ANPIS, ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat la nivel național a fost în valoare de 102,3 milioane de euro. Pentru o lună, aceasta înseamnă aproximativ 8,5 milioane de euro.
„Analizele arată că beneficiile socio-economice de a integra pe piața muncii, la un salariu minim brut, aceste categorii de persoane prin intermediul întreprinderilor sociale de inserție sunt de aproape patru ori mai mari decât ceea ce se cheltuiește de la bugetul de stat în momentul de față. În loc să plătească acest venit minim garantat, prin activarea persoanelor beneficiare statul ar primi 212 euro taxe per fiecare angajat, în loc de a plăti aproximativ 50 de euro, valoarea lunară a ajutorului”, declară pentru Adevărul, Cristina Bîcîilă, director general al Asociației Ateliere Fără Frontiere (AFF).
Numărul persoanelor inactive pe piața muncii rămâne însă constant mare. Mai precis, adaugă ea, de zece ani, numărul beneficiarilor de venit minim garantat se situează în jurul a 150.000.
O Românie a decalajelor
„Discuția despre ajutoarele sociale din România este adesea redusă la clișee despre fraudă sau dependență. Realitatea din teren ne arată altceva: România este un stat al inegalităților, unde, deși între 2015 și 2020 rata sărăciei s-a redus de la 27,8% la 10,7%, 75% dintre persoanele aflate în sărăcie locuiesc în mediul rural (World Bank, 2022). România a crescut economic, dar nu pentru toată lumea: rata de risc de sărăcie rămâne printre cele mai ridicate din UE, la 22,6% în 2020. Mai grav, aproape jumătate din persoanele aflate în ultimii 40% ai distribuției veniturilor nu lucrează, iar alte 28% trăiesc din agricultură de subzistență”, explică directorul general AFF.
Asociația AFF a dezvoltat ferma socială bio&co, o întreprindere socială de inserție situată în satul Ciocănari, la doar 40 de kilometri de București. Aici se produc legume ecologice, dar misiunea principală este una socială: oferirea de locuri de muncă și sprijin integrat persoanelor aflate în dificultate, oameni care au fost șomeri de lungă durată, fără locuință sau sprijin familial.
„Ferma există pentru că aceste persoane nu pot intra direct pe piața muncii convenționale, ci au nevoie de un mediu unde să-și recapete treptat încrederea, ritmul și competențele necesare pentru a se reintegra. Aici intervenim noi – pentru a rupe cercul vicios în care lipsa unei locuințe, a sănătății sau a educației îi împiedică să muncească, iar lipsa muncii îi condamnă să rămână în precaritate. La fel de gravă este însă și neîncrederea: mulți participanți în programele noastre de inserție își pierd încrederea în forțele proprii după ani de marginalizare și respingere, iar comunitățile din jur îi privesc cu suspiciune și îi stigmatizează. De aici, un blam constant care adâncește izolarea. Rolul nostru este să reconstruim pas cu pas această încredere”, spune Bîcîilă.
Rata de succes a programelor de inserție derulate de AFF este de 60%. Printre exemplele de reușită se află povestea Dorinei, o femeie care s-a confruntat ani la rând cu lipsa unei locuințe stabile și cu greutăți severe. Prin programul de inserție socio-profesională, ea a beneficiat de consiliere, suport medical și accesul la o muncă decentă la atelierul remesh, unde și-a redescoperit abilitățile de croitorie. Cu sprijinul consilierilor, și-a recăpătat treptat încrederea și a reușit să depășească fricile care o blocau. Astăzi, Dorina are contract de muncă într-un hotel din București, o reușită care arată că atunci când oamenii vulnerabili sunt sprijiniți și respectați, pot construi un nou început.
Un alt exemplu arată dimensiunea problemei la nivel local. „Locuitorii din Ciocănari, acolo unde este situată ferma noastră, ar putea teoretic să meargă la muncă în București, dar costul navetei ar consuma o parte semnificativă din salariu. În aceste condiții, inserția locală, prin economie socială, devine o soluție realistă”, punctează Cristina Bîcîilă.
Stigmatul vulnerabilității
Conform spuselor sale, în spațiul public există o tendință crescândă „de a culpabiliza grupurile vulnerabile pentru propria lor vulnerabilitate”.
„Este o abordare superficială și nedreaptă. Nu poți cere unui om să concureze de la egal la egal pe piața muncii dacă îi lipsesc condițiile minime: o locuință decentă, acces la servicii de igienă și sănătate, șansa de a-și odihni copilul și de a-i oferi un spațiu pentru a-și face temele. Economia socială este o parte din soluție. În Uniunea Europeană, acest sector creează 13,6 milioane de locuri de muncă și contribuie cu 8% la PIB. În România, întreprinderile sociale de inserție, precum bio&co, pot transforma prestațiile sociale în contribuții fiscale: în loc ca statul să plătească circa 50 de euro pe lună ajutor minim, fiecare persoană integrată pe piața muncii generează venituri fiscale de peste 200 de euro. ONG-urile și întreprinderile sociale oferă locuri de muncă adaptate, consiliere, hrană, sprijin educațional și medical. Dar pentru ca aceste inițiative să aibă impact la scară mare, este nevoie de politici publice coerente și integrate: care să trateze simultan problema locuirii, a sănătății, a educației și a angajării.
Ajutoarele sociale nu sunt un premiu pentru lene, ci o plasă de siguranță minimă. Ceea ce lipsește sunt investițiile pe termen lung în economie socială și în inserție socio-profesională, ca servicii publice recunoscute și susținute. Numai așa vom putea trece de la o Românie a inegalităților la o Românie a șanselor reale pentru toți”, adaugă ea.
De partea cealaltă, economistul Andrei Caramitru avertizează pe pagina sa de Facebook că ajutoarele sociale „empatice” produc efecte adverse: persoane apte de muncă ce preferă sprijinul financiar în locul angajării, muncă la negru pentru a nu pierde beneficiile, rețele de fraudare în jurul prestațiilor mai mari și stimulente greșite legate de alocațiile pentru copii. „Mulți care ar putea lucra vor prefera să nu muncească și să primească ajutoarele (mai ales dacă au mici chestii extra: bani de la vărul din Italia, găini în curte etc)”, scrie Caramitru. El adaugă că „de asta eu sunt pe principiul zero ajutoare. Trebuie să fii responsabil. Ajutorul da să existe, ajutorul de a găsi MUNCĂ. Și dacă îți e foame accepți orice muncă la orice salariu dacă nu te duce capul, însă primești da ajutor să înveți meserie. Deci da ajutoare: dar doar să găsești muncă și să înveți meserie atât , nu cash. Deloc cash. Zero. Nu muncești zaci – asta e – faci foamea până la urmă e problema ta, ghinion. De ce trebuie ceilalți care muncesc să îți dea bani să stai să nu faci nimic? Care e ideea de bază? Ce sens are exact?”, conchide Andrei Caramitru.
Totodată, de curând, ministrul Muncii, Florin Manole, afirma că România „nu are prea mulți asistați social” și că veniturile minime – între 346 și 879 de lei pe lună – „nu permit un trai fără muncă”. El recunoaște existența fraudelor, dar insistă că problema nu este numărul beneficiarilor, ci lipsa controalelor și criteriile incomplete de acordare. „Ajutorul de șomaj nu este o pomană, este o protecție socială legitimă și necesară”, sublinia Manole.
Astfel, în timp ce în mediul online circulă voci care cer restrângerea drastică a sprijinului financiar, pe teren, cifrele și exemplele arată o Românie fragmentată, unde asistența socială rămâne pentru sute de mii de oameni singura plasă minimă de siguranță.
Unde sunt cei mai mulți beneficiari
Începând cu 1 ianuarie 2024, ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei au fost comasate într-un singur mecanism, venitul minim de incluziune, actualul sprijin financiar acordat persoanelor și familiilor aflate în dificultate.
Peste 259.000 de români au beneficiat în 2024 de venitul minim de incluziune, noul sprijin social care a înlocuit ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei.
Conform datelor Ministerului Muncii, 259.418 persoane au beneficiat de acest sprijin în 2024. Legislația prevede însă ca persoanele apte de muncă ce primesc VMI să desfășoare lunar activități de interes local și să caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. 14.855 de beneficiari au refuzat aceste obligații și au pierdut dreptul la ajutor.
Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în județele Dolj (15.310), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292). La nivel local, situația este și mai puternic resimțită: în comuna Râmnicelu (Buzău), 876 din cei 4.726 de locuitori, adică aproape 20%, trăiesc din venitul minim de incluziune. Alte exemple sunt Valea Moldovei (Suceava), cu 832 de beneficiari, și Slobozia Bradului (Vrancea), cu 777.
De la 1 martie 2024, cuantumul lunar al ajutorului a fost stabilit la 346 de lei pentru o persoană singură, 504 lei pentru o persoană de peste 65 de ani și 879 de lei pentru o familie cu copii. Sumele se indexează anual în funcție de inflație, pentru a-și păstra valoarea reală.
Actualitate
Lamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
Barcelona a câștigat miercuri seară cu 1-0 împotriva Celtei Vigo, în etapa a 33-a din Spania, și are 9 puncte avans față de marea rivală, Real Madrid, cu 6 etape rămase de jucat.
Lamine Yamal, schimonosit de durere FOTO EPA
Lamine a marcat din penlaty în poarta lui Ionuț Radu, în minutul 40, și s-a accidentat la coapsa stângă (ruptură musculară). Sezon încheiat în La Liga și anxietate pentru echipa națională a Spaniei, în perspectiva Monddialului care începe pe 11 iunie. Între timp, El Clasico se dispută pe 10 mai.
Era o seară de sărbătorit pentru Lamine, premiat la Madrid la Premiile Laureus. El a ajuns la 30 de goluri în La Liga, cu trei luni înainte de a împlini 19 ani, un alt record luat de la Raul de la Madrid.
Actualitate
Detoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
Bucătăria tradițională românească deține un adevărat tezaur culinar în materie de detoxificare după sărbători. Evident, țăranul român nu cunoștea termenul, dar știa foarte bine să-și aline organismul după excesele de sărbători. Inclusiv cu mâncăruri care folosesc ingrediente absolut uimitoare.
Supă de măcriș FOTO informația-zilei.ro
Au trecut și sărbătorile pascale, iar organismul oricărui român cu rude multe și cu respect pentru tradiții de tot felul a suferit tot soiul de agresiuni. Mâncare multă, grasă și băutură de tot felul. Că doar nu are cum să refuze pe socri, părinți, mătuși, nași, fini sau prieteni. În plus, s-a consumat o cantitate impresionantă de ouă, fiindcă, nu-i așa, tradiția spune să ciocnim.
Cel mai puternic impact l-au simțit cei care au și ținut o perioadă mai mare de post. Trecerea bruscă de la alimente ușoare, vegetale, la friptura de miel, ouăle roșii, pască și alte delicatese sățioase de toate felurile se poate dovedi o piatră grea de încercare pentru organism.
Dacă astăzi suntem obișnuiți să dăm fuga la farmacie ca să ne calmăm stomacul, intestinele sau bila tulburate, în trecut românul tradițional, mai ales cel de la sat, știa cum să-și ogoiască pântecele și să-și fortifice organismul într-un mod natural, ieftin și eficient. Pe scurt, oprea excesele alimentare și bahice după a treia zi de Paște și se dădea pe trufandale. Este primăvară și un bun prilej de a ne vindeca singuri organismul cu ajutorul alimentației. Țăranul român folosea tot ce este verde și transforma în preparate absolut delicioase. Adică un medicament la care te lingi pe buze și o rogi pe gospodină să-ți mai umple o dată blidul. Iată câteva rețete vindecătoare post-pascale.
„Sântul măcriș”, balsamul românesc de vătămătură
După sărbători, medicii recomandă o detoxifiere cu plante verzi, multe fructe și legume. „Să mâncăm fructe și legume. Acestea ne oferă vitamine și fibre, lucruri de care avem nevoie pentru a ne restabili echilibrul organismului după alimente foarte grase, multă carne, maioneză și ce se consumă, în general, de sărbători. În plus, stomacul, ficatul și pancreasul iau o binemeritată pauză, după o suprasolicitare intensă”, precizează medicul Corneliu Saradan. „Mâncați în jur de 30 de grame de fibre pe zi, crescând cantitatea de alimente precum lintea, fasolea, verdețurile și cerealele integrale”, spune și specialistul Etosha Farmer pentru „Forbes”.
Ei bine, din instinct și din nevoie (că nu-l dădea bunăstarea afară din casă), țăranul român, după Paște, trecea pe vegetale. Iar printre cele mai la îndemână verdețuri era măcrișul. Adică o plantă perenă foarte comună, care crește spontan pe pajiști, câmpuri, fânețe, în zonele văilor râurilor, la marginea pădurilor și în locuri ierboase umede. Arată ca o tufă de frunze verzi, alungite, cu margini ușor crestate sau ondulate și prezintă un pețiol lung. Baza frunzei are adesea formă de „urechiușe” orientate spre tulpină.
Măcrișul este o plantă cu un profil nutrițional remarcabil, fiind apreciată atât pentru gustul său acrișor, cât și pentru proprietățile sale terapeutice. Datorită conținutului ridicat de vitamina A, măcrișul contribuie la menținerea vederii. Totodată, este o sursă excelentă de vitamina C și antioxidanți care ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi și a infecțiilor. Și, dacă tot vorbim de detoxifierea după sărbători, măcrișul conține fibre care stimulează tranzitul intestinal, fiind util în prevenirea constipației, dar și mult potasiu și magneziu, care reglează tensiunea arterială și oxigenează sângele.
Mâncărică cu măcriș
Deci, iată câteva rețete țărănești cu măcriș, extrem de gustoase și, totodată, sănătoase. O variantă de mâncărică de măcriș din Reghin spune cam așa: avem nevoie de un kilogram de măcriș, câteva linguri de smântână, făină, unt, ouă și, evident, sare. După rețeta ardelencelor din Reghin, măcrișul se spală bine, se taie mărunt și se călește în unt. Între timp, se bat ouăle cu făina și smântâna și se toarnă peste măcrișul aflat la călit. Apoi se verifică de sare, se amestecă bine să se facă precum un sos gros și se pune la masă.
Pentru cei care vor o masă mai ușoară, se folosește smântână cu mai puțină grăsime, mai puține ouă și făină în cantitate mai mică sau deloc. Evident, sosul va ieși mai lichid, dar îl consumăm cu mămăliguță. Cea mai dietetică rețetă cu măcriș este supa făcută cu această plantă verde. Pur și simplu se curăță și se spală măcrișul, apoi se pune la fiert în apă cu puțină sare. Pentru un gust mai bun, se prepară un rântaș slab, cu unt și puțină făină. Când începe să fiarbă supa, se adaugă rântașul. La urmă, într-un vas punem iaurt sau sana, se temperează cu polonice luate din ciorba fierbinte și apoi se toarnă în oală. Se verifică de sare. Opțional, se pune și busuioc.
Miracolul verde, detoxifierea dintr-o plăcintă fabuloasă
Toată lumea știe că lucerna este una dintre cele mai valoroase plante furajere, fiind utilizată pe scară largă în hrana diverselor animale datorită conținutului ridicat de proteine, vitamine și minerale. Cu toate acestea, țăranul român tradițional o folosea și în alimentația proprie, în special ca umplutură de plăcinte. Și avea mare dreptate. Această plantă este un puternic fortifiant natural, ideal pentru revitalizarea organismului, mai ales după excese. Lucerna este recomandată expres pentru detoxifierea și stimularea funcției ficatului, pentru purificarea sângelui. Este o super-verdeață.
Țăranii din Sălaj o foloseau pentru a umple minunații lor „păstrăvași”. Deși denumirea vă duce cu gândul, cum este și firesc, la peștele cu acest nume, în realitate păstrăvașii sălăjeni sunt niște plăcinte. „Păstrăvașul este o plăcintă ciudată, aparent rudimentară, dar de o frăgezime și de o savoare seducătoare”, preciza Radu Anton Roman în „Poveștile Bucătăriei Românești”.
Alimentul preferat al unei cunoscute nutriționiste: Ajută foarte mult la detoxifierea ficatului și protejeză inima
Lucerna
Aluatul pentru plăcintă se face din făină, lapte, două ouă, drojdie și două linguri de unt. Se face o maia cu puțin lapte cald, făină și drojdie. Se frământă și se lasă la dospit. Trebuie să vă iasă un aluat moale (dar nu foarte) și elastic. Umplutura este diversă, de la brânză la ciuperci și cartofi cu legume. Dar, după excese alimentare, de obicei, țăranii folosesc ca umplutură lucerna. Mai precis, frunzele de lucernă (lăstărașii) se călesc cu ceapă. Apoi se fac pastă și se adaugă mărar, sare și boia.
Se ia aluatul și se rupe în bucăți cât un pumn. Se întind cu sucitorul, se pune umplutură serioasă, se împăturește și se sigilează bine pe la margini. Se mai trece o dată cu sucitorul peste, ca să fie plate, apoi se dau la cuptor în tava unsă cu untură sau unt. Există și rețete mai moderne cu lucernă, de exemplu salata de primăvară cu germeni de lucernă. Aveți nevoie de 50 de grame de germeni de lucernă, frunze de leurdă, germeni de chimen, rucola, ulei de măsline și lămâie. Se spală bine frunzele, se taie și se amestecă într-un bol. Se asezonează cu ulei de măsline și zeamă de lămâie. Evident, se pune și sare.
Minunile săsești care te pun pe picioare
Prin ținuturile săsești se află o bogăție de mâncăruri delicioase. Cu ingrediente locale și tradiții culinare germane, iese o adevărată minune. Iar după Paște, ceea ce putea face săsoaica în bucătărie chiar se numea minune. De exemplu, două ingrediente importante pentru revenire erau spanacul și chimenul.
Spanacul este un superaliment bogat în nutrienți esențiali (vitaminele K, A, C, folați, fier, calciu) și extrem de sărac în calorii. Consumul său susține sănătatea oaselor, întărește imunitatea, îmbunătățește vederea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Deși fierul din spanac este non-hem (se absoarbe mai greu), cantitatea semnificativă, combinată cu vitamina C, ajută la creșterea nivelului de energie.
Supă de chimen
De cealaltă parte, chimenul este bogat în antioxidanți (flavonoide, terpene), vitamina A, fier și calciu. Principalele beneficii includ îmbunătățirea digestiei, reducerea spasmelor intestinale și ameliorarea colicilor. Are proprietăți antiinflamatoare, antibacteriene și contribuie la sănătatea cardiovasculară.
În ținutul săsesc, pe vremuri, se putea încropi un meniu de prânz cu aceste două super-ingrediente. Haideți să începem cu felul întâi. Nevasta sasului, plecat cu treburi prin gospodărie, se punea la făcut „zupă” de chimen. Simplă, dar un deliciu rar întâlnit.
Leacuri românești după festin: cum te pui pe picioare fără bani mulți și pastile
Ai nevoie de o lingură de untură de porc, un morcov, un păstârnac, o ceapă, un ardei gras și un cartof. Poți adăuga chiar și una-două roșii. Evident, vedeta acestui fel de mâncare este chimenul, deci pregătește o lingură plină. Nu uităm de sare și un vârf de făină. Toate legumele se pun la fiert în apă, întregi. După ce s-au înmuiat și au lăsat tot ce aveau de lăsat în zeamă, sunt scoase și puse deoparte.
Separat se pune la călit chimenul în untură de porc. Se aruncă și puțină făină. După ce s-a rumenit făina, se toarnă un pahar cu apă și se mai lasă un pic, să dea în clocot. Se pune apoi compoziția în supa de legume și se lasă să fiarbă un sfert de oră. Între timp, se pasează bine legumele fierte. Astăzi, un blender rezolvă totul în câteva secunde. Se pune și pasta de legume în supă și se amestecă mereu. La urmă se pun mărar și pătrunjel tocate.
spanac cremos
Vechii sași foloseau un fel de gogoșele sărate, pe care le puneau în „zupa” de chimen. Noi putem folosi astăzi crutoane. Nici nu vă imaginați ce gust incredibil poate avea.
Și, cum un bărbat vârtos nu se satură cu zeamă chioară, urmează și felul doi. Aici intră în scenă spanacul, tot după o rețetă săsească. Avem nevoie de spanac (cam un kilogram), 200 de grame de orez, smântână, untură, lapte, mărar și făină. Nu mai are rost să precizăm că ne trebuie piper și sare.
Începem cu spanacul. Îl spălăm, curățăm și îl opărim în apă cu sare. Îl strecurăm și îl punem deoparte. Imediat încingem într-un ceaun, tigaie de fontă sau vas de tuci untura de porc și călim bine orezul. Turnăm apă (ținând cont de proporția cunoscută apă-orez) și lăsăm la fiert. După ce orezul s-a umflat și a fiert, îl dăm deoparte.
Tot în untură călim rapid și spanacul bine tocat. Amestecăm laptele cu făina, tocăm mărarul și le punem toate laolaltă. Adică amestecăm spanacul călit cu orezul, mixul de lapte și făină și mărarul. Se mai lasă cam 15-20 de minute pe foc mic. Unii bagă, spre final, și la cuptor întreaga compoziție.
În orice caz, iese ceva de te lingi pe degete. Se servește cu șnițele făcute din ciuperci și varză, la care asortăm niște castraveciori murați (în saramură, nu în oțet). Sănătos și bun.
Deși reprezintă doar 2%-3% din totalul diagnosticelor oncologice, cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, pentru că e depistat de obicei târziu. Cauzele apariției bolii nu sunt cunoscute, iar simptomele sunt vagi și ușor de ignorat, spun medicii.
FOTO Shutterstock
Ce este cancerul de pancreas și cum apare
,,Cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, în mare parte pentru că este descoperit prea târziu. Pancreasul este un organ situat profund în abdomen, iar modificările care apar la nivelul lui pot evolua mult timp fără semne specifice de boală”, explică dr. Irina Anghel, medic specialist oncolog.
Până acum, cercetătorii nu au reușit să identifice clar din ce cauză apare această boală, dar au identificat factori de risc.
,,Afecțiunea apare atunci când celulele pancreasului încep să se înmulțească necontrolat ca urmare a unor modificări genetice. Fumatul este considerat principalul factor de risc, alături de obezitate, diabet, pancreatita cronică, consumul cronic de alcool și înaintarea în vârstă. În unele cazuri, sau anumite boli genetice pot crește riscul de apariție a cancerului pancreatic. De asemenea, purtatorii de mutatii in genele BRCA1 sau BRCA2 au risc mai mare de a dezvolta cancer de pancreas in decursul vietii”, spune medicul.
,,Simptomele sunt vagi și ușor de ignorat”
Întrebată despre semnele apariției bolii, dr. Irina Anghel spune:
,,La început, simptomele sunt vagi și ușor de ignorat. Nu exista simptome specifice. Pot apărea dureri abdominale difuze (accentuate in partea superioara) sau dureri de spate, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate și oboseală accentuata. Pe măsură ce boala avansează pot apărea: icterul, urina închisă la culoare și modificări ale scaunului (scaun moale, deschis la culoare), semne care determină de obicei prezentarea la medic”.
Tratamentele disponibile pentru boală
Tratamentul depinde de stadiul în care este descoperită boala, explică medicul oncolog:
,,Intervenția chirurgicală oferă cele mai mari șanse de supravietuire pe termen lung, dar este posibilă doar la un număr redus de pacienți. Chimioterapia și radioterapia sunt folosite frecvent pentru a încetini evoluția bolii și a prelungi supraviețuirea cu o calitate bună a vieții”.
Cercetările continuă însă pentru a oferi cât mai multe șanse pacienților diagnosticați cu aceasta boală.
,,În prezent, cercetările se concentrează pe terapii personalizate, precum tratamentele țintite și imunoterapia. În paralel, îngrijirea paliativă joacă un rol esențial, ajutând pacienții să își controleze simptomele și să își mențină o calitate cât mai bună a vieții”, spune dr. Irina Angel.
Lamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
Barcelona a câștigat miercuri seară cu 1-0 împotriva Celtei Vigo, în etapa a 33-a din Spania, și are 9 puncte...
Detoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
Bucătăria tradițională românească deține un adevărat tezaur culinar în materie de detoxificare după sărbători. Evident, țăranul român nu cunoștea termenul,...
Ce este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
Deși reprezintă doar 2%-3% din totalul diagnosticelor oncologice, cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer,...
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de...
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 3 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
-
Actualitateacum 2 zileCum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
-
Breakingacum 3 zileTrecutul ascuns al lui Alex Bodi, dezvăluit la „Martorii”
-
Breakingacum 2 zileClotilde Armand: “PSD este o organizație teroristă”. Ce apel face către premierul Bolojan