Politica
Republica Moldova la răscruce: între presiunea propagandei rusești și șansa drumului european
Republica Moldova traversează un moment de cotitură istorică. Într-un context geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina la graniță și cu un război informațional care se poartă zilnic în spațiul public, miza alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 depășește granițele țării. Dincolo de simpla schimbare sau confirmare a unei guvernări, rezultatul va transmite un mesaj întregii regiuni: poate o societate mică, vulnerabilă și supusă unor presiuni externe uriașe să reziste și să își continue parcursul european, democratic?
Alegeri cu miză mai mare decât politica internă
Conferința „Alături de Republica Moldova: Alianța pentru Adevăr și Libertate”, organizată recent la București de Alianța cu sprijinul RePatriot, a pus pe masă această întrebare. Lideri politici, diplomați și analiști americani și europeni au subliniat că alegerile nu sunt doar o chestiune de rutină electorală, ci un veritabil test de reziliență în fața unui val de manipulare orchestrată din exterior.
Republica Moldova se află în prima linie a unui război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva democrației. Instrumentele acestui război nu sunt tancurile, ci propaganda, partidele-fantomă, corupția și manipularea religiei. Obiectivul? Crearea de confuzie, demobilizarea electoratului, scăderea participării la vot și menținerea unei zone gri, în care Moldova să rămână captivă influenței rusești.
Aceasta este miza reală a lunii septembrie: nu doar cine câștigă alegerile, ci dacă Republica Moldova alege să își întărească democrația și să se ancoreze definitiv în lumea liberă.
În deschiderea Conferinței Internaționale fostul ambasador american Adrian Zuckerman, președintele Alianței a reafirmat sprijinul SUA și al lumii libere pentru cetățenii Republicii Moldova: „Poporul American, România, prin Alianța și RePatriot stau alături de cetățenii Republicii Moldova. Noi suntem pentru libertate, democrație, prosperitate și demnitate personală.”
Marius Bostan lider al Repatriot a punctat încă din deschidere una dintre metodele „neortodoxe” de manipulare:„Folosirea religiei în scop politic a provocat de-a lungul istoriei conflicte dureroase și diviziuni în societate. Gnozele, filetismul, nostaligia după comunism și perioada sovietică sunt amestecate într-un adevărat cocktail molotov ideologic care sucește mințile slabe. În Republica Moldova vedem, din păcate, implicarea deschisă a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove în susținerea agendei Kremlinului, prin mesaje care influențează direct electoratul. Facem apel la cler să respecte misiunea autentică a Bisericii – propovăduirea Evangheliei lui Hristos – și să urmeze exemplul Domnului, care a spus: «Împărăția Mea nu este din lumea aceasta». Biserica trebuie să fie un izvor de unitate și speranță, nu un instrument de propagandă politică.”
Bătălia pentru mintea și sufletul cetățenilor
Un punct central al dezbaterilor a fost lupta pentru spațiul informațional. Dacă în trecut propaganda era difuzată prin televiziuni controlate politic, astăzi terenul de luptă s-a mutat pe rețelele sociale. Facebook, YouTube, TikTok sau Telegram sunt platformele prin care narațiuni false, conspirații și mesaje menite să inducă frică ori apatie se propagă cu o viteză greu de controlat.
Experți precum Georgette Mosbacher și Mark Gitenstein au subliniat că Europa dispune de instrumente legale precum Digital Services Act (DSA), care pot obliga platformele să identifice și să facă publice operațiunile de manipulare străină. Însă timpul presează: dacă aceste mecanisme nu sunt activate acum, efectele vor fi vizibile exact în perioada electorală.
În același timp, mai multe voci au avertizat asupra nevoii de a trece de la defensivă la ofensivă. Simplul fact-checking nu este suficient; propaganda trebuie anticipată și contracarată printr-o comunicare coerentă, bazată pe adevăr și pe valori democratice. „Democrația nu este pierdută”, spunea Georgette Mosbacher. „Avem un avantaj imens: adevărul este de partea noastră. Rușii mint, iar minciuna este o armă care se autodistruge.”
Presa independentă și societatea civilă – primele ținte ale propagandei
În această ecuație, presa independentă și organizațiile civice au un rol esenţial. Tocmai pentru că sunt credibile și apropiate de cetățean, ele au devenit ținte predilecte ale dezinformării. Angela Grămadă, expertă în relații internaționale, a subliniat că atacurile asupra jurnaliștilor independenți sunt mai dure chiar decât cele la adresa guvernării pro-europene.
Sprijinirea acestor instituții nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiție directă în reziliența democratică a Republicii Moldova. Acolo unde televiziunile tradiționale sunt vulnerabile la influențe externe, presa online, platformele video scurte și jurnalismul de investigație devin „războinicii adevărului”.
Diaspora – ambasadorii adevărului și libertății
Un mesaj repetat constant la București a vizat diaspora moldovenească. Cu sute de mii de cetățeni activi în Europa și peste ocean, diaspora nu este doar un bazin electoral, ci un factor de stabilitate, o ancoră occidentală și un vector de influență democratică.
Moldovenii din străinătate au demonstrat în trecut că pot înclina balanța electorală. Dar rolul lor nu se rezumă la ziua votului. Ei sunt, în comunitățile unde trăiesc, ambasadori ai Moldovei europene. Prin implicare civică, prin combaterea propagandei și prin transmiterea unei imagini pozitive despre țara lor, diaspora contribuie la consolidarea parcursului european.
Sprijin internațional: SUA, România, NATO
Un alt aspect reliefat în cadrul conferinței a fost sprijinul consistent de care Republica Moldova beneficiază din partea partenerilor săi occidentali. Statele Unite, România și NATO sunt actori esențiali în garantarea securității flancului estic.
„Nu ne permitem luxul neutralității”, a declarat James Gilmore, fost ambasador al SUA la OSCE. „Acum este momentul să mobilizăm toate instrumentele – sociale, tehnologice și politice – pentru a bloca manipularea rusă.”
La rândul său, Alina Polyakova, președinta CEPA, a subliniat că atacul nu este doar asupra Moldovei, ci asupra conceptului de democrație în sine. Dacă Moldova rezistă și continuă drumul spre Europa, acest lucru devine un mesaj devastator pentru Kremlin: democrația funcționează, chiar și acolo unde părea vulnerabilă.
În același timp, Marius Bostan, fondator RePatriot, a atras atenția asupra „inflației artificiale de partide” apărute pe scena politică de la Chișinău. În opinia sa, această fragmentare nu reflectă un pluralism sănătos, ci o strategie de manipulare menită să dezorienteze electoratul și să provoace absenteism. „Sunt fantome create pentru a produce confuzie, lehamite și absenteism. Este o strategie veche folosită de Kremlin: divide și stăpânește.”
O ofertă civilizațională
În fond, alegerea Moldovei este una civilizațională. Rusia a oferit constant, de la 1812 încoace, aceeași rețetă: rusificare, deportări, represiune și sărăcie. Europa, cu toate imperfecțiunile sale, propune libertate, prosperitate și demnitate.
A fi pro-occidental nu înseamnă doar a alege o direcție politică de moment, ci a opta pentru un model de viață și de societate. Este o alegere între o lume închisă, dominată de frică și dependență, și una deschisă, bazată pe reguli, drepturi și oportunități.
Republica Moldova nu este singură pe acest drum. România și Uniunea Europeană au demonstrat prin fapte că sprijină tranziția democratică a țării vecine, iar Statele Unite au reafirmat că nu vor abandona regiunea în fața presiunilor externe. Totuși, decizia finală aparține cetățenilor moldoveni.
Alegerile din septembrie nu sunt doar despre partide și lideri politici. Ele sunt, de fapt, despre direcția pe care o alege societatea moldovenească: rămânerea într-o zonă de influență care aduce stagnare sau intrarea definitivă pe drumul european, cu toate provocările și oportunitățile sale.
În fața unei arhitecturi complexe de manipulare și dezinformare, Moldova are un atu fundamental: adevărul. Iar dacă adevărul este apărat prin solidaritate, prin participare civică și prin sprijin internațional, atunci drumul european nu este doar o speranță, ci o realitate în construcție.
Notă: Acest articol reflectă opiniile exprimate de participanții la conferință și nu reprezintă poziția oficială a redacției.
Alte informații se pot citi: https://newsweek.ro/politica/alianta-pentru-adevar-si-libertate-alaturi-de-republica-moldova
Un interviu cu Adrian Zuckerman: https://www.youtube.com/watch?v=V9HClmHiddI
Înregistrarea părții publice: https://www.youtube.com/watch?v=1tp_mRmAUlY&t=2726s
Politica
Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor
E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ
Dragi români de pretutindeni,
Vă mulțumim pentru mesajele voastre de solidaritate și vă trimitem chemarea noastră de a acționa neîntârziat oriunde ați fi în lume.
Vineri, 29 mai, noaptea în jur de ora 2.00 AM o dronă rusească Geran-2 (Shahed) a lovit acoperișul unui bloc cu 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați.
Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu. O mamă și copilul ei de 14 ani au fost răniți. Zeci de familii au fost evacuate în miezul nopții. Panica s-a instalat în tot orașul.
Cu o deviație de câțiva metri a traiectoriei, drona ar fi intrat direct într-unul dintre apartamente.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm:
„Întreaga responsabilitate pentru acest incident îi aparține Federației Ruse.”
Pentru prima dată de la începutul războiului, Rusia a provocat victime omenești pe teritoriul unui stat NATO și UE. Nu a fost un accident. Drona a zburat o distanță semnificativă pe teritoriul României înainte de a lovi un bloc de locuințe civile.
Noi, românii, am deschis larg porțile și inimile pentru milioane de refugiați ucraineni. Sute de mii de Ucraineni au găsit protecție și siguranță în țara noastră. I-am primit, i-am ajutat, i-am sprijinit cu resursele unei țări care nu este bogată, dar care știe ce înseamnă demnitate și solidaritate.
Acum a venit rândul nostru să cerem solidaritate.
Rusia a trecut o linie roșie extrem de gravă. A testat reacția Alianței pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, și a produs victime. Dacă nu răspundem ferm și unitar acum, mâine același lucru se poate întâmpla la Varșovia, la Riga, la Vilnius, la Helsinki, la Berlin, la Paris sau la Londra.
Pericolul nu mai este teoretic, el este real și a ajuns în casele românilor.
RePatriot lansează un CALL TO ACTION urgent către întreaga diasporă română:
Deveniți chiar astăzi vocea României în țările în care trăiți. Vorbiți cu vecinii, colegii, prietenii și, mai ales, cu autoritățile și aleșii locali.
Ce puteți face concret, chiar acum:
- Sensibilizați opinia publică locală
Postați pe rețelele sociale (Tiktok, Facebook, X, Instagram, LinkedIn) în limba țării în care locuiți: „O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, România – stat NATO și UE. O mamă și un copil de 14 ani au fost răniți. Războiul lui Putin nu mai este doar despre Ucraina. El a ajuns deja pe teritoriul UE și NATO. Dacă nu oprim Rusia acum, următorul oraș ar putea fi al vostru.”
- Contactați direct autoritățile
Trimiteți un email sau un mesaj parlamentarului, senatorului, europarlamentarului, consilierului local sau primarului din zona voastră de exemplu:
„Ca român rezident în [orașul/țara], vă solicit sprijin public pentru România după atacul rusesc asupra civililor din Galați. O dronă rusească a provocat victime pe teritoriul unei țări UE și NATO. Vă rog să susțineți întărirea apărării Flancului Estic și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.”
- Distribuiți masiv mesajul:
„Lideri ai Occidentului: Rusia a atacat teritoriul NATO la Galați – acționați acum!
Dorim ca apărarea aeriană a NATO să intercepteze amenințările mai devreme, cât încă sunt pe teritoriul Ucrainei, nu doar după ce intră în spațiul NATO, tocmai pentru a evita escaladarea și pentru a demonstra forță. O zonă tampon este necesară pentru apărare eficientă”
- Acțiuni suplimentare cu impact
– Faceți un video scurt pe TikTok/Instagram/Reels explicând situația celor din țara în care locuiți.
– Organizați o scrisoare deschisă semnată de comunitatea românească din orașul vostru.
– Vorbiți și spuneți la cât mai multă lume că Europa și NATO trebuie să aibă o voce comună împotriva atacurilor pe teritoriile sale.
Românii au contribuit mult la dezvoltarea țărilor unde trăiesc, crează și muncesc. Acum avem nevoie ca aceste țări să stea alături de România, înainte ca Rusia să aducă războiul și în casele lor.
Noi, cei din țară, ne pregătim și acționăm după cum cer vremurile, întărind România acolo unde este cea mai expusă.
Împreună suntem mai puternici decât cred ei. Vocea noastră unită contează și poate face diferența.
Distribuiți acest mesaj în toate grupurile de români, paginile comunitare și chat-urile de diaspora. Cu cât acționăm mai rapid și mai unit, cu atât mesajul nostru va avea mai multă forță. O reacție largă va ajuta România și o va face mai sigură.
RePatriot – Conectăm românii de pretutindeni pentru un Acasă mai sigur.
Echipa RePatriot este acum în Madrid și pregătește ultimele detalii pentru conferința de azi, la care se așteaptă participarea a peste 90 de antreprenori, investitori, profesioniști și lideri români din România, Spania, Franța, Anglia și Germania. Oameni care construiesc, conectează comunități și caută oportunități de colaborare dincolo de granițe. Mai multe aici.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.
Politica
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar o chestiune de amploare, ci și una de claritate. Din această perspectivă, președintele României, Nicușor Dan, se conturează ca o figură de prim-plan.
Summitul București 9, desfășurat pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare asupra stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a unor aliați periferici a devenit, în schimb, un teren de testare pentru modul în care flancul estic al NATO înțelege momentul actual și intenționează să răspundă la acesta. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost de neconfundat: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci drept capacitate.
Președintele Dan, matematician de profesie, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și promovarea transparenței. Leadershipul său este definit de disciplină și de insistența asupra rezultatelor.
De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul principal euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele au nevoie de consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva și mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție strategică.
Semnificația summitului de la București rezidă tocmai aici. Convocat înaintea următoarei reuniuni a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care reflectă noua geometrie strategică a Europei. Nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost pregătire.
Argumentul președintelui Dan a fost simplu și remarcabil de lipsit de sentimentalism. Angajamentele de apărare trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să genereze capacitate. Coordonarea trebuie să genereze pregătire operațională. Astfel de afirmații pot părea evidente, însă în politica alianțelor ele sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan contravine acestei tendințe.
El a fost, de asemenea, clar în privința unei realități pe care unele capitale occidentale încă se străduiesc să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu pentru ordinea de securitate europeană. Stabilitatea Ucrainei și a statelor vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este o teorie. Este geografie.
Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai fermă. Liderii au susținut un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, accentuând creșterea cheltuielilor, consolidarea capabilităților europene și revitalizarea parteneriatului transatlantic. Ei au reafirmat, de asemenea, ceea ce devine din ce în ce mai greu de contestat: Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.
Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență – și disponibilitatea de a acționa pe baza acesteia.
Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată pe frontiera estică a NATO, ea se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin reunirea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capabilităților, nu al posturii, el a mutat România într-un rol mai afirmativ în cadrul alianței.
Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în interiorul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa Occidentală. El este definit tot mai mult de statele care resimt cel mai imediat consecințele unui eșec strategic. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.
Leadershipul președintelui Dan subliniază și o altă schimbare: importanța tot mai mare a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu ține doar de numărul de trupe sau de declarațiile alianței. Ea implică capacitate industrială, reziliența infrastructurii, apărare cibernetică și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult cât sunt geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și penalizează ambiguitatea.
Aici, pregătirea președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât vizionară. Accentul său pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice cu cea de securitate indică un model de guvernare mai coerent, mai bine adaptat provocărilor actuale.
Nimic din toate acestea nu sugerează că România sau formatul B9 vor înlocui marile puteri din NATO. Nici nu ar trebui. Însă sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat.
Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile fundamentale ale NATO. Întrebările privind împărțirea responsabilităților, capacitatea industrială și strategia pe termen lung rămân. Totuși, el a demonstrat că leadershipul, atunci când este fundamentat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.
În această perioadă de incertitudine, aceasta reprezintă o contribuție semnificativă.
Amb. Adrian Zuckerman (ret.)
Președinte, Alianța
Politica
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
As Cyprus prepares for its parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, the nationalist party ELAM (National Popular Front) is gaining increasing political momentum, with opinion polls indicating the possibility of a historic electoral result for the party.
Among the European political figures expressing support for ELAM candidates is Romanian politician Cezara Popescu, former candidate for the mayoralty of Constanța and affiliated member of the European Conservatives and Reformists Party (ECR). Cezara Popescu has publicly encouraged Cypriot citizens living in Romania to support ELAM candidates in the upcoming elections, describing the party as “a strong conservative voice defending national identity, sovereignty, and traditional European values.”
ELAM Rising in Cyprus Political Landscape
The May 2026 elections are expected to reshape the Cypriot political scene amid growing voter dissatisfaction with traditional establishment parties and increasing fragmentation across the political spectrum. Reuters reports that a record number of candidates are competing for the 56 seats in the House of Representatives, while ELAM is projected to become one of the largest political forces in the country.
Led by Christos Christou, ELAM has focused its campaign on issues such as national sovereignty, immigration, corruption, and public frustration with mainstream political parties. Polling data from April and May 2026 place the party at approximately 13–14% nationally, potentially positioning it as the third-largest parliamentary group in Cyprus.
Political analysts quoted by Reuters note that the rise of ELAM reflects broader political trends seen across Europe, where nationalist and conservative movements continue to gain support among voters disillusioned with traditional political elites.
Support from Romanian Conservative Circles
Cezara Popescu’s endorsement highlights the growing connections between conservative and nationalist political movements across Europe. According to sources close to her political activity, Popescu considers the upcoming Cypriot elections “an important moment for the future of conservative politics in Europe.”
In messages directed toward the Cypriot community residing in Romania, she urged voters to participate in the elections and support ELAM candidates, arguing that “Europe needs stronger voices defending sovereignty, identity, and democratic accountability.”
Popescu has been involved in several conservative political initiatives in Romania and has publicly supported policies associated with the broader ECR political family at European level.
A Key Election for Cyprus and Europe
The Cypriot parliamentary elections are being closely monitored not only domestically but also internationally, as they may signal broader political shifts ahead of future European electoral cycles. Beyond internal issues such as corruption and governance, Cyprus also faces ongoing geopolitical challenges related to migration, energy security, and the unresolved division of the island.
As the campaign enters its final stage, ELAM’s growing visibility suggests that nationalist and conservative parties may continue consolidating support across parts of Europe where dissatisfaction with traditional political structures remains high.
The elections will take place officially on May 24, 2026.
-
Breakingacum 2 zileCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Actualitateacum 2 zile
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Actualitateacum 2 zile
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
-
Breakingacum 2 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zile
Caravana medicală „Obezitatea este o boală” aduce evaluări gratuite în Palas Iași
-
Actualitateacum 3 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 2 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026





