Actualitate
Un an de școală privată poate costa cât o mașină. Merită sacrificiul?
Un an de școală privată în România poate ajunge să coste cât o mașină nouă: între 10.000 și 12.000 de euro. Pentru unii părinți, aceste sume sunt văzute ca o investiție în viitorul copilului, pentru alții, ca un sacrificiu făcut din dorința de a evita neajunsurile din școala de stat. Specialiștii avertizează însă că educația nu se cumpără pe credit, iar experiențele elevilor arată că diferența dintre stat și privat nu este mereu cea pe care părinții și-o imaginează.
Sursă foto: Shutterstock
Aurora Oprea, consilier vocațional, atrage atenția că discuția despre „stat versus privat” nu poate fi înțeleasă fără a privi mai întâi stratificarea socială care marchează deja viitorul copiilor. „Păturile sociale, stratificarea și departajarea maselor din punct de vedere financiar a marcat destinul viitoarei societăți în toate aspectele ei. Pe scurt, copiii care provin din medii defavorizate foarte greu, spre deloc, își vor putea depăși condiția pentru simplul fapt că cel mai la îndemână pentru supraviețuire a fost abandonul școlar în favoarea muncii improprii vârstei și în condiții precare, de cele mai multe ori la negru”, spune ea pentru Adevărul.
Consilierul arată că problema se regăsește chiar și în „satul idilic” pe care unii politicieni îl invocă romantic. „România are această realitate și în pitorescul sat, idilic, pe de-o parte, lipsa infrastructurii, a curentului electric, a „drumului ca în poveste” până la școală, de kilometri întregi și presărat cu pericole de tot felul, acel axis mundi al lui Moromete are alte valori decât cele la care se aspiră în clasa politică”, adaugă Aurora Oprea.
Părinții, prinși între frică și mirajul privatului
Eșecurile administrative și lipsa de investiții în educație au creat un teren fertil pentru explozia școlilor private. „Părinții cu o situație financiară solidă se îndreaptă spre mirajul școlilor private. Nenorocirea este că pe piața românească acest tip de efort financiar îl fac și o mare parte dintre cei care în mod normal nu își permit. Vezi exemplul creșelor și grădinițelor private, care ascund erori fundamentale de abordare a educației dar le ambalează frumos”, explică Aurora Oprea.
Ea subliniază și pericolul creditelor pentru taxe școlare: „Mare grijă însă la greșeala de a face credit cu cea mai bună intenție de a acorda copilului o șansă mai bună decât am avut noi, dar nu investim acolo unde trebuie pentru că pierderea reală va fi chiar șansa la educație a copilului.”
Costurile reale: cât o mașină nouă
Taxele variază între 6.000 și 12.000 de euro pe an pentru școlile private din marile orașe. Spre comparație, salariul mediu net în România abia trece de 1.000 de euro. În aceste condiții, pentru mulți părinți alegerea privatului devine un calcul simplu: dacă la stat dau oricum bani pe meditații, transport și „atenții”, mai bine mută acești bani într-un sistem care promite clase mai mici, profesori motivați și lipsa bullying-ului.
„Dacă îl dau, îl duc la stat, la cât dau pe meditații și pe drum, pe an, mai bine mai pun un pic și îl dau la o școală privată unde nu e presiune, face ceea ce îi place, învață fără stres… dar nu iau în calcul, de ce în aceste școli elevii au numai note mari… oare ele reflectă realitatea?”, avertizează Aurora Oprea.
Bolul de cristal și lipsa competitivității
Consilierul vocațional atrage atenția că realitatea din privat nu e mereu cea promisă: „Lipsa competitivității, lipsa provocărilor din sistemul de stat, așa imperfect cum este el, că este!, nu cumva naște un dezavantaj și un handicap pentru cel care se educă „cu elita”, în bolul de cristal al școlilor private?”
Ea amintește că rezultatele remarcabile ale elevilor români, premiile internaționale și performanțele academice au venit în mare parte din sistemul public. „Majoritatea nu fac meditații, ci creează o punte cu profesorii lor, cu părinții, vor să lucreze mai mult decât la clasă și nu o fac ‘pe bani’, cu meditații. Sunt profesori de meditații și profesori de performanță! Aceasta este realitatea și nimeni nu o neagă, dar sistemul românesc de învățământ de stat a făcut și face impresie în toată lumea”, arată Aurora Oprea.
Voci din online: experiențe împărțite
Pe Reddit, un utilizator scrie tranșant: „Da (…) 99,9% dintre copiii din România au învățat la stat. (…) Nu știm altceva decât profesori comuniști și inutili și curriculum învechit și depășit care nu are nicio treabă cu societatea sau piața muncii.”
Replica nu întârzie să apară, din partea unui alt user: „De fapt nu toți profesorii de la stat is așa. Dar ăia diferiți is excepția, nu regula. La școală mergi ca să înveți să înveți. Curriculumul e doar pretextul. Skillurile sociale le faci cu colegii. Piața muncii e altă mâncare de pește.”
Pe Quora, răspunsurile la întrebarea „Are sens să studiezi în România?” variază. Un român scrie: „Educația în România e gratuită până la doctorat pentru cetățenii români. În special în domenii ca medicina, sistemul e printre cele mai bune. Mulți străini vin să studieze aici.”
Un alt utilizator povestește: „Soția mea, evaluator IB, a vizitat un liceu vocațional dintr-o suburbie a Bucureștiului și a fost șocată să descopere nivel de școală internațională. Mulți români judecă sistemul după vise, nu după realitatea comparată cu alte țări.”
Dar există și alt tip de experiențe: „Examele sunt grele, dar există mereu alternative să le treci. Dacă nu vrei să înveți, nimeni nu te stresează. Sistemul e ca un BUD/S Navy Seal training: dacă nu te omoară, te face mai puternic. Prieteniile din facultățile românești rămân pe viață, asta e sigur.”
Între inimă și rațiune
Aurora Oprea rezumă dilema părinților: „Părinții trebuie să cântărească și nu doar cu inima, ca fiecare părinte dorind ceea ce e mai bun pentru copilul său, ci un ansamblu de valori, aspecte, pe care le doresc dar să fie palpabile și realizabile.”
În final, diferența dintre stat și privat ține de resursele fiecărei familii și de așteptările pe care părinții le au de la educație. Pentru unii, școala privată este răspunsul la lipsurile sistemului public. Pentru alții, școala de stat rămâne un teren al performanței autentice.
Actualitate
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
Un șofer Bolt din București a stârnit recent o dezbatere amplă pe Reddit după ce le-a mărturisit utilizatorilor că, deși încearcă să ofere o experiență cât mai plăcută pasagerilor, primește bacșiș la doar una din zece curse. Postarea sa a adunat sute de comentarii și a scos la iveală o schimbare interesantă: mulți români spun că au redus sau chiar au renunțat complet să mai ofere bacșiș în ultimii ani, în special pe fondul scumpirilor.
Șoferul povestește că lucrează part-time pe platformă de aproximativ două luni și susține că încearcă să respecte toate lucrurile pe care un client le-ar putea aprecia: mașina este curată, aerul condiționat funcționează, muzica este discretă, iar conversația este limitată la strictul necesar.
„Primești tips o dată la zece curse. Eu, până să mă apuc de Bolt și eram simplu pasager, lăsam tips la fiecare cursă, cam 5-10 lei. Am crezut că toată lumea procedează la fel”, a scris acesta.
Răspunsurile primite sugerează însă că obiceiurile de consum s-au schimbat considerabil. Mulți dintre participanții la discuție spun că obișnuiau să lase bacșiș aproape la fiecare cursă, însă au renunțat treptat pe măsură ce costurile de trai au crescut.
„Eu lăsam mereu, și la curier, și la ride-sharing, și la comenzi. Nu mai las de un an și ceva. Nu mai pot în condițiile în care toate prețurile au crescut în ultimul hal”, scrie unul dintre utilizatori.
Un altul afirmă că situația nu are legătură cu șoferii, ci cu prețurile actuale ale curselor: „Pe timpul când economia era într-o stare mai ok și la fel și cursele erau mai ieftine, da, de obicei mereu lăsam măcar 5 lei. În ultimul an și ceva nu prea am mai lăsat însă. (…) După 40 de lei cursa nu prea îți mai vine să lași încă 5-10 lei, că se adună.”
Tema scumpirilor apare constant în comentarii. Un utilizator povestește că o cursă care costa în urmă cu un an între 12 și 16 lei ajunge acum frecvent la peste 20 de lei, în timp ce altul spune că, tocmai de aceea, a început să evite tot mai des serviciile de ride-sharing și că preferă transportul public.
„Nu las pentru că și eu am un job”
O altă categorie de răspunsuri vine din partea celor care susțin că nu au fost adepții bacșișului nici înainte. „Nu, scuze, nu las tips. Nu că ar face șoferul ceva sau că nu ar face, dar pur și simplu nu las”, punctează un alt utilizator.
Alții merg mai departe și subliniază că bacșișul ar trebui rezervat exclusiv serviciilor care depășesc așteptările normale. „Nu înțeleg ideea de bacșiș. Tips este pentru un serviciu extraordinar. Nu că m-ai dus din punctul A în punctul B contra costului afișat în aplicație”, consideră un participant la discuție.
Aceeași idee apare și în alte comentarii: „Mie nu îmi dă nimeni tips la muncă peste salariu.”
Se pare că pentru mulți utilizatori, simplul fapt că mașina este curată, aerul condiționat funcționează și șoferul conduce civilizat reprezintă standardul minim al serviciului, nu un motiv suplimentar pentru recompensă.
Platformele digitale, noul angajator al românilor: Uber, Glovo, Bolt și Wolt câștigă teren
Când sunt dispuși oamenii să lase bacșiș
Totuși, bacșișul nu a dispărut complet. Sunt și internauți care spun că oferă în continuare bani în plus atunci când șoferul face un efort suplimentar sau oferă o experiență deosebită.
Printre situațiile menționate se numără ajutorul la bagaje, acceptarea unor opriri neprevăzute, cursele acceptate în zone dificile sau la ore târzii și comportamentul excepțional în situații complicate.
De pildă, un utilizator povestește că a lăsat 50 de lei unui șofer care a acceptat o cursă dezavantajoasă pentru el și și-a păstrat calmul pe tot parcursul drumului. „Se dă tips, dar pentru cei care chiar merită, nu pentru oricine prestează un serviciu la care s-a înhămat de bunăvoie și pentru care este deja plătit conform muncii prestate”, mărturisește acesta.
Ce spun datele Bolt
Consultați de „Adevărul”, reprezentanții Bolt au declarat că Bucureștiul rămâne orașul în care pasagerii oferă cel mai des și cele mai consistente bacșișuri.
„Dacă ne uităm pe parcursul lunii mai, observăm că orașele în care se acordă cel mai consistent bacșiș sunt: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Brașov”, au transmis aceștia.
Conform datelor furnizate, suma medie a bacșișului în București depășește 6 lei. Cluj-Napoca urmează cu aproximativ 4,77 lei, iar în Timișoara media este de 4,80 lei.
Compania precizează că aplicația afișează un mesaj prin care utilizatorii sunt încurajați să lase bacșiș dacă au fost mulțumiți de experiență.
Reprezentanții Bolt susțin, însă, că și șoferii observă schimbări în comportamentul clienților: „Sunt șoferi parteneri care spun că frecvența cu care pasagerii lasă bacșiș s-a modificat și ca urmare a situației economice, dar și unii care spun că aceștia ofereau un tips mai consistent când plăteau cash.”
„Pe numerar primeam foarte des ciubuc”
Percepția este confirmată și de un șofer partener Bolt din Timișoara, care a declarat pentru „Adevărul” că diferența dintre cursele plătite cash și cele plătite cu cardul este vizibilă.
„Simt o diferență pentru că în ultimul an am făcut doar curse card și aici nu prea lasă lumea tips de obicei, dar când lasă, lasă pentru că apreciază stilul de condus sau că e mașina curată, din câte am observat. Înainte, pe numerar, primeam foarte des ciubuc,” a spus el.
Potrivit acestuia, clienții continuă să recompenseze serviciile care ies în evidență. „În general, oamenii lasă atunci când întâlnesc șoferi atenți. O spun din experiență, am avut și flotă în anii trecuți și observam încasările”, a adăugat șoferul.
Dacă există un numitor comun al sutelor de comentarii de pe Reddit, acesta pare să fie că bacșișul nu a dispărut, dar este acordat mai selectiv. Mulți utilizatori spun că îl rezervă pentru situațiile în care șoferul depășește așteptările obișnuite ale serviciului, în timp ce alții recunosc că scumpirea curselor și presiunea asupra bugetului personal i-au făcut să renunțe complet la acest obicei.
Actualitate
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
Ministrul de Externe Oana Țoiu a reacționat, luni, după ce Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, în care ținta principală a fost Kievul.
Oana Țoiu FOTO Profimedia
„Noaptea trecută, Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, principalul obiectiv fiind Kievul. Mai multe persoane, atât civili, cât și membri ai echipelor de intervenție, au fost ucise în urma atacului. Am avut o discuție telefonică cu omologul meu ucrainean, @andrii_sybiha, care m-a informat despre situația de pe teren. Transmit condoleanțe familiilor și celor apropiați”, a afirmat Oana Țoiu într-un mesaj transmis pe platforma X.
Ea a subliniat faptul că distrugerile au afectat nu doar clădiri rezidențiale, ci și „mai multe obiective de patrimoniu cultural – Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pechersk din Kiev, acoperișul Muzeului de Artă Arsenal și Studioul de Film Aleksandr Dovjenko”.
„Acest atac deosebit de cinic și brutal asupra unei mănăstiri protejate de UNESCO și a unui loc sacru al creștinismului ortodox arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia ar fi apărătoarea valorilor tradiționale, creștine. Istoria ne-a arătat că viața umană și valorile universale au puțină importanță pentru Rusia imperialistă”, a adăugat Oana Țoiu.
Sursa X / Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський @ZelenskyyUa
Ministrul de Externe a afirmat totodată că astfel de acte de violență „nu reprezintă doar încălcări flagrante ale dreptului internațional, ci și un semn al disperării Rusiei în cadrul unui război de agresiune prost conceput și sortit eșecului”.
„Luna aceasta a fost marcată de cele mai sângeroase bombardamente asupra civililor ucraineni de la începutul războiului declanșat de Rusia. Eșuând pe plan militar, Rusia ucide civili și distruge patrimoniul”, a adăugat Oana Țoiu.
Ea a informat că, în cadrul discuției cu omologul său ucrainean, Andrii Sybih, a fost abordat și adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE a început deja să îl pregătească.
„Obiectivul este adoptarea acestuia în cadrul Consiliului Afaceri Externe din iulie. Consolidarea cadrului de sancțiuni este extrem de relevantă în contextul actual. Este singurul răspuns posibil în fața escaladării revoltătoare a Rusiei, prin atacuri de amploare asupra civililor și infrastructurii din Ucraina, precum și a incidentelor de securitate recente din statele membre, inclusiv România. Având în vedere refuzul Rusiei de a se angaja în negocieri de pace semnificative, în ciuda eforturilor susținute ale SUA și UE, este necesară o solidaritate deplină cu partea agresată”, a precizat Oana Țoiu.
Reacția vine după ce Rusia a lansat în noaptea de 14 spre 15 iunie unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, folosind sute de drone și zeci de rachete împotriva Ucrainei. Capitala Kiev a fost principala țintă, însă lovituri au fost raportate și în Harkov, Sumî și regiunea Kiev.
Cel puțin nouă persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva zeci au fost rănite. Printre victime se numără și cinci salvatori ucraineni uciși în timp ce interveneau la stingerea unui incendiu provocat de un atac anterior.
Ulterior, Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lovit mănăstirea Pecerska Lavra din Kiev în timpul atacului aerian lansat asupra capitalei ucrainene. Complexul monastic, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, a fost afectat de un incendiu izbucnit în timpul celui mai amplu atac rusesc asupra Kievului din ultimele două săptămâni.
În
perioada 14-23 iunie, compania Lilly România aduce în Palas Iași Caravana
medicală „Obezitatea este o boală”, un program de evaluare gratuită dedicat
publicului larg. Inițiativa își propune să crească nivelul de informare privind
obezitatea și impactul acesteia asupra sănătății, prin acces facil la evaluare
și consiliere de specialitate.
Ce
este obezitatea?
Obezitatea
este, conform ghidurilor medicale internaționale, o boală cronică, progresivă
și complexă, tot mai frecventă în România, asociată cu peste 200 de complicații
cronice: de la diabet zaharat și hipertensiune arterială până la tulburări
metabolice și impact emoțional semnificativ.
Un
studiu recent realizat de Ipsos, una dintre cele mai importante companii de
cercetare de piață din lume, dezvăluie că 79% dintre românii care trăiesc cu
obezitate consideră că afecțiunea lor „se poate preveni prin alegeri personale”
– cea mai mare cifră din toate țările studiate și cu mult peste media globală
de 66%. Această cifră subliniază nevoia de a înțelege că, dincolo de stilul de
viață, există o rezistență biologică ce face procesul de slăbire dificil fără
ajutor specializat.
Cum
știu dacă am obezitate? Rolul IMC și al evaluării medicale
Deși
Indicele de Masă Corporală (IMC) este utilizat frecvent pentru clasificarea
obezității,
acest indicator nu spune întreaga poveste. Medicul poate lua în considerare
raportul talie–înălțime, impactul asupra sănătății, calitatea vieții, prezența complicațiilor
și altele. Interesant este faptul că doar 20% dintre românii care trăiesc cu
obezitate se declară îngrijorați de starea lor de sănătate din prezent (sub
media globală), însă procentul celor care se tem pentru sănătatea lor pe termen
lung este aproape dublu. Această preocupare pentru viitor vine din faptul că
românii sunt mult mai conștienți de afecțiunile asociate: cele mai cunoscute
fiind diabetul de tip 2 (66%) și problemele cardiovasculare (64%). Evaluarea
medicală la momentul potrivit poate preveni aceste complicații.
De
ce este esențial consultul medical?
Pentru
că scăderea în greutate nu este un efort individual, ci unul ce necesită
expertiză medicală. Fiindcă tratamentele, fie că vorbim de modificări ale
stilului de viață, medicație sau intervenții chirurgicale, trebuie
personalizate. Doar un medic poate recomanda soluția potrivită. Aici
poți găsi un medic specialist din zona ta.
Discuția
cu un medic este cu atât mai importantă cu cât, potrivit studiului Ipsos, doar
20% dintre respondenții care trăiesc cu obezitate în România se declară
îngrijorați de starea lor de sănătate din prezent, cu mai mult de 20 de puncte
procentuale sub media globală.
Vrei
să faci primul pas? Îl poți face gratuit, în mall
Pentru
a susține publicul în adoptarea unor decizii informate privind sănătatea,
Caravana medicală „Obezitatea este o boală”
va fi prezentă în Palas Iași – unde va amenaja un spațiu dedicat evaluării
statusului ponderal.
Ce
te așteaptă în spațiul dedicat pentru evaluare?
· spațiu
propriu și prietenos, creat pentru confortul tău
· analiza
a compoziției corporale cu ajutorul cântarului profesional
· discuție
individuală cu un nutriționist
· recomandări
personalizate pentru un stil de viață sănătos
· broșuri
și materiale informative utile
De
ce să participi?
Pentru
mulți oameni, un astfel de eveniment reprezintă primul pas spre înțelegerea
reală a propriei stări de sănătate. Dialogul cu un specialist te poate ajuta să
clarifici ceea ce simți, să îți validezi eforturile depuse și să primești
îndrumări sigure, bazate pe dovezi științifice, adaptate nevoilor tale.
Caravana
medicală „Obezitatea este o boală” este mai mult decât un eveniment de
informare — este o invitație la conștientizare, prevenție și grijă față de
propria sănătate. Prin accesul la evaluări gratuite și la specialiști, fiecare
pas făcut contează. Implică-te, informează-te și oferă-ți șansa unui început
mai sănătos.
-
Breakingacum 3 zileOvidiu Lipan Țăndărică: „Trupa Phoenix și-a ratat marea șansă în Germania. Nicu nu a vrut să accepte propunerile pe care le primeam”
-
Breakingacum 2 zileAmenzi de peste 6000 de lei la marșul Pride din Capitală. Unii participanți ar fi avut asupra lor „obiecte periculoase”
-
Breakingacum 2 zileTrump organizează lupte MMA pe peluza Casei Albe. Cât costă show-ul
-
Actualitateacum 3 zile
Un sat din Prahova a rămas izolat după ce viitura a luat un pod. 158 de oameni nu mai pot ajunge acasă
-
Breakingacum 2 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Actualitateacum 2 zile
De ce mulți americani plecați din SUA au renunțat la cetățenie: „Nu m-am simțit niciodată foarte patriotă”
-
Actualitateacum 2 zile
Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic, la „te aplaudăm că ai încercat”
-
Actualitateacum 3 zile
Cuplu condamnat după ce și-a lăsat copiii singuri într-un hotel pentru a merge la petreceri