Președintele
Nicușor Dan ar trebui să numească în viitorul apropiat noi șefi
la SRI și SIE, iar câteva nume au fost deja vehiculate. Experții consultați de „Adevărul” se referă în analiza lor la
condițiile și criteriile care ar trebui să stea la baza numirii
șefilor de servicii, dar și la calitățile pe care ar trebui să le
aibă aceștia.

Serviciul
Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe
(SIE) ar urma să aibă o nouă conducere, iar președintele Nicușor
Dan va avea, conform Constituției României, ultimul cuvânt, chiar
dacă Parlamentul trebuie să accepte formal nominalizările sale.
Șeful statului i-ar fi informat deja pe premierul Ilie Bolojan și
Sorin Grindeanu în legătură cu intențiile sale în acest sens.
Evident, în presă au fost vehiculate mai multe nume, iar analiștii
politici au avut o temă importantă de dezbatere.

„Adevărul”
abordează această subiect de actualitate, una mai mult decât
importantă, și dintr-o altă perspectivă. Pentru aceasta, am
lansat o provocare pentru doi cunoscuți politologi, care, în
analiza lor, vorbesc despre calitățile absolut necesare pentru
viitorii șefi ai SRI și SIE și criteriile pe baza cărora ar
trebui să fie numiți.

Decorat
de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru
activitatea sa academică, politologul Sergiu Mișcoiu este profesor
la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea
Paris-Est Créteil și un apreciat analist de politică externă.

O decizie politică

În
opinia lui Sergiu Mișcoiu, întotdeauna numirea unor persoane de
asemenea rang este o decizie pur politică și ea poate să fie una
inspirată din perspectiva capacității de a face față funcției
persoanei alese sau poate să fie una care să ducă, în ciuda
CV-ului impresionant și experienței preexistente, la rezultate mai
degrebă ambigue sau chiar slabe.

„Aș
sublinia, în primul rând, faptul că avem de-a face cu o decizie
politică. Persoana respectivă trebuie să aibă încrederea șefului
statului și, dacă se poate, să existe un consens în jurul numirii
în cauză, să se bucure de încrederea și unei majorități
guvernamentale și, dacă e posibil, chiar a unei largi părți a
clasei politice. De asemenea, ar trebui să fie o persoană fără
pete majore pe dosarul preexistent, în special în ceea ce privește
loialitatea față de România, verticalitatea, respectarea legii,
regulilor și așa mai departe. Ar trebui să fie, fără îndoială,
un bun cunoscător al sistemului politic și al sistemului de decizie
din România, un bun manager, care să aibă capacitatea de a lucra
cu oamenii și de a ști să conducă instituții. Experiența în
conducerea unor instituții ar fi, totuși, importantă, chiar
vorbind de instituții la nivel local sau la nivelul eșalonului
2-3”, spune Mișcoiu.

Condiții, criterii și calități

Acestea
nu ar fi singurele criterii în discuție. Din start, un
șef de servicii secrete ar trebui să înțeleagă foarte bine rolul
pe care îl va avea și felul în care funcționează instituția. Dar nu e și suficient. Acesta trebuie să înțeleagă multe dimensiuni de lucru, contexte
complexe și care au nevoie de abordări serioase nu exerciții de
logică simplă. Nu în ultimul rând, ar trebui să aibă studii
care să-l recomande pentru acest post.

„Desigur,
trebuie să cunoască și să înțeleagă rolul și funcționarea
unui serviciu de informație. Eu, mai degrabă, dacă ar fi să aleg,
aș merge în direcția unor specialiști care și-au făcut lucrări
de masterat sau de doctorat pe tema serviciilor de informații și au
o anumită experiență în analiza funcționalității sistemului.
Aș pleca de acolo cumva, din zona aceasta mai degrabă intelectuală,
ruptă un pic de sistemul însuși, pentru că dacă dorim o
schimbare reală, aceasta trebuie să se facă cu cineva care vine
total din afara sistemului respectiv”, adaugă expertul.

În
plus, viitorii șefi ai SIE și SRI ar trebui, consideră expertul,
să vină cu viziuni profund reformiste la instituțiile respective.

„Este
limpede că acum încrederea nu e foarte mare, că aceste instituții
trebuie să fie cât se poate de bine manageriate, în același timp
trebuie să existe o asumare a unei viziuni reformiste care nu poate
să se întâmple din interiorul instituției respective. Deci eu aș
marșa către, mai degrabă, un specialist al analizei muncii de
informații, care să aibă, însă, și calități manageriale și
de socializare cu oamenii din sistem, ceea ce aici nu e foarte ușor
de găsit”, explică Sergiu Mișcoiu.

Cât de mult contează experiența diplomatică și un networking serios

În
special la SIE, viitorul director ar trebui să vină cu o experiență
în sistemul diplomatic, iar conexiunile externe bune l-ar ajuta
enorm.

„La
SIE cred că profilul ar trebui să fie a unei persoane care poate a
lucrat în sistemul diplomatic, deci înțelege cum funcționează în alte părți relația dintre servicii de informații și
guvern, președinți și alte instituții. De asemenea, ar fi bine
să fie cineva care are o experiență reală internațională. Cred
că, de exemplu, domnul Vlase nu corespundea sub nicio formă. Era un
compromis politic. Acum,
cineva ca domnul Lazurca nu cred că nu ar corespunde acestor
cerințe, pentru că înțelege sistemul și are o experiență de
interacțiune inclusiv cu acesta. Pe de altă parte, cred că un șef
de SIE nu face supravegherea activităților economice. Serviciul
României de Informații are acest rol, pentru că o bună parte din
activitatea sa e legată de identificarea unor potențiale amenințări
la securitatea națională generate de economia neagră”, mai spune
Mișcoiu.

O femeie în fruntea SRI sau SIE

În general, spionajul și lumea serviciilor secrete pare să fie o lume a bărbaților. Pare doar, pentru că în istorie au rămas multe nume de femei care au avut reușite cel puțin comparabile cu cele ale bărbaților. În acest moment, o femeie, Tulsi Gabbard, este directorul Serviciilor Naționale de Informații în Statele Unite ale Americii, chiar în mandatul lui Donald Trump. Fără o legătură neapărat cu acest detaliu, profesorul clujean consideră că ar fi de dorit ca
măcar unul dintre directorii serviciilor să fie femeie.

„Eu,
sincer, nu văd de ce nu am opta, pentru cel puțin una dintre cele
două instituții, pentru o femeie. Nu avem femei în funcții
publice, n-am mai făcut acest lucru, dar există și această
variantă și eu cred că ar trebui să fie luată foarte serios în
considerare dacă vrem o schimbare”, mai spune expertul.

Politologul
Andra Martinescu este cercetător la Universitatea Cambridge și
Senior Research Fellow la think-tankul britanic The Foreign Policy
Center. La finele anului trecut, Andra Martinescu a atras atenția cu
un studiu despre acțiunile subversive ale Rusiei în timpul
alegerilor prezidențiale din România, în 2024, dar și asupra
vulnerabilității structurilor de intelligence românești care ar
fi trebuit să prevină acest lucru.

Studiul
româncei, care a condus o echipă de cercetori români și
ucraineni, a fost diseminat de NATO și a ajuns și la Comisia
Europeană.

Cum se văd datele problemei de la Cambridge

În
opinia sa, viitorii șefi ai SRI și SIE ar trebui să întrunească
încă din start un criteriu pe care îl consideră esențial.

„În
primul rând, înainte de calități, dar în sens de competență,
consider că ar trebui ca viitorul șef de Servicii să nu poată fi
un personaj cu afilieri sau cu un anumit tip de expunere. Iar la
calități, să fie capabil să aibă o înțelegere profundă a
dinamicilor geopolitice măcar la nivel regional, a riscurilor reale
cu care ne confruntăm. Apoi, aș spune că esențial este ca un șef
de servicii de intelligence să fie un bun, un excelent negociator”,
punctează Andra Martinescu.

În
același timp, ea consideră că este foarte important ca viitorii
șefi ai SRI și SIE să aibă și unele conexiuni externe, iar la
modul ideal să poată să aibă uși deschise și la personalități
cu putere de decizie la nivel european sau cel puțin regional.

„Foarte
important, dar intră tot sub umbrela negocierii politice, asigură o
interfață cu factorul politic, raportează, însă cu celeritate și
asigură eficiența operatională, la nivel de costuri bugetare”,
adaugă experta.

Cât de mult contează studiile și experianța

Andra
Martinescu dă și cu un exemplu concret din Marea Britanie, țară
cu o tradiție democratică aparte, dar și cu un nivel de tradiție
și competență extraordinar la nivelul serviciilor intelligence.

„Cel
puțin în Marea Britanie, șefii de servicii intelligence au și o
pregătire academică extrem de riguroasă. Pe de altă parte, deși
nu este un criteriu obligatoriu ca șefii serviciilor să fi urmat
studii importante la marile universități britanice sau americane,
este mai degrabă o cutumă. De exemplu, printre ultimii sefi ai MI5
a fost Richard Dearlove, Master of Pembroke College, la Universitatea
Cambridge”, mai spune Andra Martinescu.

În
schimb, experta consideră că nu este necesar ca șeful SIE, spre
exemplu, să aibă neapărat cunoștințe importante în domeniul
economic. Mai mult, acest lucru poate duce chiar la conflicte de
interes, avertizează ea.

„Personal
nu văd de bun augur și nici etic ca serviciile secrete să creeze
oportunități de business, dar probabil că în România este
modelul reconfigurat după ‘90 cumva. Am citit anchete
jurnalistice, despre astfel de activități ale unor ofițeri de
servicii secrete din România. E o misiune care foarte ușor atrage
un cerc vicios și duce la un conflict de interese. Nu trebuie
permisă imixtiunea serviciilor în direcții comerciale și
economice decât pentru detectarea și contracararea unor potențiale
amenințări pentru România. În niciun caz pentru proliferarea unui
«imperiu business» tot al SIE”, subliniază Andra Martinescu.

Cine ar putea conduce SRI și SIE

SRI are doar un șef interimar, generalul Răzvan Ionașcu, după ce Eduard Hellvig a demisionat în urmă cu doi ani. Președinte Klaus Iohannis, iar mai apoi președintele interimar Ilie Bolojan nu au numit o nouă conducere la SRI. Sarcina îi va reveni președintelui Nicușor Dan. Până atunci, SRI este condus interimar de prim-adjunctul lui Hellvig, generalul Răzvan Ionescu.

De cealaltă parte, SIE este condus de șapte ani de generalul Gabriel Vlase. Acesta a fost numit încă din 2018 în fruntea Serviciului.

Președintele
Nicușor Dan pare să se fi hotărât în privința noilor șefi de
la Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații
Externe. În cadrul vizitei surpriză făcută de șeful statului la
Guvern, în presă au apărut informații că
președintele Nicușor Dan îi are în vedere pe avocatul Gabriel
Zbârcea pentru șefia SRI, iar pe diplomatul Marius Gabriel Lazurca
pentru șefia SIE.

Inițial, în spațiul public a fost vehiculat și numele fostului premier Dacian Cioloș, pentru șefia SRI, dar totul a rămas la stadiul de zvonuri. Numele lui Cioloș a fost primit cu rezerve de experți în securitate precum Hari Bucur Marcu. Mai recent, în discuția pentru SRI a fost rostit și numele profesorului de relații internaționale Valentin Naumescu, însă acesta susține că nu este interesat. Iar pentru conducerea SIE este vehiculat și fostul premier Mihai Tudose.