Actualitate
Cum a eșuat o misiune secretă a trupelor speciale SEAL Team 6, aprobată de Trump, în Coreea de Nord
O operațiune de mare risc, aprobată direct de președintele Donald Trump în 2019, a vizat obținerea unui avantaj strategic în timpul negocierilor nucleare cu Phenianul. Misiunea s-a încheiat cu moartea unor civili nord-coreeni neînarmați.
Membri SEAL Team 6/FOTO:X
Într-o noapte rece din primele luni ale anului 2019, o echipă de elită a Forțelor Navale americane, SEAL Team 6, a ieșit din apele întunecate ale mării și a pășit pe o coastă stâncoasă din Coreea de Nord. Era începutul unei misiuni extrem de sensibile, planificate cu meticulozitate, menită să ofere Statelor Unite acces la comunicațiile liderului nord-coreean Kim Jong-un.
Scopul: instalarea unui dispozitiv electronic capabil să intercepteze schimburile de mesaje ale regimului de la Phenian, într-un moment în care președintele Trump se afla în plin dialog diplomatic cu liderul nord-coreean.
Operațiunea, considerată crucială pentru serviciile americane de informații, presupunea infiltrarea unor trupe pe teritoriul unui adversar înarmat nuclear – un risc enorm, ce putea declanșa o criză internațională majoră în cazul în care ar fi fost descoperit.
Pentru această misiune, a fost selectată Red Squadron, o unitate din cadrul SEAL Team 6 cunoscută pentru raidul ce l-a eliminat pe Osama bin Laden. Militarii s-au antrenat luni la rând. Înarmați cu echipament greu de detectat și îmbrăcați în costume de scafandru, au debarcat pe o plajă care părea pustie. Însă misiunea s-a desfășurat contrar planului, scrie The New York Times.
O ambarcațiune nord-coreeană a apărut pe neașteptate. Luminile sale au scanat suprafața apei. Temându-se că au fost reperați, membrii echipei SEAL au deschis focul. Toți ocupanții bărcii nord-coreene au fost uciși în câteva secunde. În absența unei confirmări că nu au fost detectați, SEAL-ii au decis să abandoneze misiunea. Dispozitivul de interceptare nu a fost instalat.
Secrete și riscuri
Detaliile operațiunii nu au fost niciodată recunoscute public de guvernele american sau nord-coreean. Informațiile prezentate în reportajul NYT au fost obținute în urma interviurilor cu peste 20 de persoane – funcționari civili, membri ai administrației Trump și personal militar actual și fost – care au vorbit sub protecția anonimatului, din cauza caracterului clasificat al misiunii.
Unii dintre aceștia au decis să vorbească tocmai din îngrijorarea că eșecurile din operațiunile speciale rămân adesea ascunse, în timp ce doar succesele – precum raidul asupra lui bin Laden – sunt cunoscute publicului. Ei avertizează că o astfel de imagine incompletă poate conduce la subestimarea riscurilor reale asumate de forțele americane.
Obiectiv strategic
Lansarea misiunii a avut loc în contextul în care administrația Trump încerca să obțină un progres decisiv în negocierile nucleare cu Coreea de Nord. Serviciile de informații americane avertizaseră că, în lipsa unor surse umane sau a accesului la comunicații, înțelegerea intențiilor liderului nord-coreean rămânea un „punct orb” strategic.
Dispozitivul conceput pentru a intercepta comunicațiile lui Kim Jong-un oferea o oportunitate rară, dar presupunea o infiltrare deosebit de riscantă pe teritoriul inamic.
Planul a implicat desfășurarea unei submarine nucleare americane în largul coastei nord-coreene. Din aceasta au fost lansate două mini-submarine transportând aproximativ opt membri ai echipei SEAL. Misiunea presupunea înotul în ape reci timp de aproape două ore, instalarea rapidă a dispozitivului și o retragere nedetectată.
Dar operațiunea s-a confruntat cu limitări semnificative. Drona care ar fi trebuit să asigure supravegherea aeriană nu a putut fi utilizată – riscul de detectare fiind prea mare. Forțele americane au fost nevoite să se bazeze pe imagini satelitare, livrate cu întârziere și fără capacitate de actualizare în timp real. Într-un astfel de scenariu, orice schimbare neașteptată pe teren putea pune misiunea în pericol.
Misiunea a eșuat
În timpul desfășurării operațiunii, una dintre cele două mini-submarine a greșit poziția de ancorare, determinând o reconfigurare grăbită și posibil greșită a echipamentului. Membrii echipei au atins țărmul fără a ști că în zonă se afla o mică ambarcațiune cu localnici – cel mai probabil pescari sau scafandri de scoici.
În lipsa comunicațiilor directe și a unei imagini clare asupra situației, liderul echipei aflate la țărm a luat decizia de a deschide focul. Toți cei aflați în barcă au fost uciși. Ulterior, membrii SEAL au tras corpurile în apă și, potrivit unor surse, ar fi recurs la o metodă pentru a le împiedica să iasă la suprafață.
Conștienți că au fost compromiși, militarii au emis un semnal de urgență. Submarinul nuclear s-a apropiat periculos de mult de țărm pentru a-i recupera. Toți membrii echipei au fost evacuați cu succes.
Imediat după incident, serviciile de informații americane au observat o activitate militară intensă în zonă. Totuși, Phenianul nu a făcut nicio declarație publică, iar oficialii americani nu știu nici astăzi dacă autoritățile nord-coreene au reușit să înțeleagă ce s-a întâmplat.
Consecințe Politice
Summitul planificat între președintele Trump și Kim Jong-un, desfășurat în Vietnam la sfârșitul lunii februarie 2019, a avut loc conform calendarului, dar s-a încheiat fără niciun acord. În următoarele luni, Coreea de Nord a reluat testele cu rachete.
Operațiunea a atras, ulterior, o serie de evaluări interne la nivelul armatei. Potrivit unor surse oficiale, deși uciderea civililor a fost justificată conform regulilor de angajare, misiunea a fost afectată de o serie de factori imprevizibili și erori tactice minore.
Congresul american nu a fost informat cu privire la operațiune, nici înainte, nici după. Analiștii juridici afirmă că această omisiune ar putea reprezenta o încălcare a legii, dat fiind caracterul sensibil și riscurile geopolitice ale misiunii.
Bilanț și Îngrijorări
Deși misiunea a fost abandonată, unii dintre cei implicați au fost ulterior promovați. Cu toate acestea, cazul a reaprins îngrijorările cu privire la tendința unor unități de elită de a concepe operațiuni extrem de îndrăznețe, dar vulnerabile în execuție.
Administrația Obama restrânsese astfel de misiuni în ultimii ani ai mandatului, impunând un proces decizional mai riguros. Aceste măsuri au fost inversate de administrația Trump, care a permis o flexibilitate mai mare pentru acțiuni secrete de amploare.
Când președintele Joe Biden a preluat mandatul, operațiunea a fost reevaluată. Secretarul apărării, Lloyd Austin, a comandat o investigație independentă. În 2021, concluziile anchetei au fost prezentate în mod confidențial unor membri cheie ai Congresului. Detaliile raportului rămân clasificate.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
Actualitate
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului, în urma unui conflict cu o persoană localitate. Victima a decedat, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru omor.
Crimă în Giurgiu FOTO: Breaking News Giurgiu
Crima s-a petrecut, sâmbătă, în fosta şcoală din satul Bălănoaia, din comuna Frăteşti, judeţul Giurgiu, unde locuiau de ceva timp trei bărbați.
Potrivit martorilor, bărbatul de 56 de ani ar fi avut o discuţie contradictorie cu prietenul său şi s-ar fi enervat pe acesta pentru că ar fi țipat la el. Într-o clipă de furie, agresorul a pus mâna pe un cuțit şi a început să lovească victima în repetate rânduri, până şi-a dat ultima suflare.
Martor la incident, un alt bărbat a sunat la 112 şi i-a alertat pe polițişti. La fața locului au ajuns şi două echipaje de ambulanță de la SAJ Giurgiu. În ciuda eforturilor cadrelor medicale, victima a fost declarată decedată, potrivit Breaking News Giurgiu.
Autorul a fost găsit la fața locului şi a mărturisit imediat ce a făcut. Bărbatul a fost încătuşat şi va fi dus la audieri. Criminaliştii şi polițiştii urmează să efectueze cercetarea la fața locului pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Trupul bărbatului va fi preluat de legişti pentru efectuarea necropsiei şi stabilirea cauzelor morţii.
-
Actualitateacum 3 zile
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
-
Breakingacum 3 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 2 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum 13 oreTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum o ziSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Actualitateacum 3 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Actualitateacum 2 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA





