Breaking
Marea reorganizare din educație, doar pe hârtie. Ce s-a întâmplat cu 40 de unități școlare din Prahova
Marea reorganizare din educație nu are, până în prezent, efectele scontate. Mai mult, ceea ce se dorea o securizare a banilor de la buget – într-un domeniu subfinanțat de ani întregi – s-a transportamt într-un mare haos, chiar la început de an școlar. Cât de reală este însă reorganizarea din educație? Caz concret, județul Prahova, acolo unde patruzeci de unităţi şcolare au făcut obiectul reorganizării decise de Ministerul de resort, scopul fiind acela de a reduce cheltuielile bugetare.
Numai că, socoteala din târg nu se potrivește cu cea de la școală. În timp ce peste 20 de şcoli pierd personalitatea juridică, niciunul dintre directorii şcolilor care au pierdut personalitatea juridică nu își pierde funcția, fiind numiţi prin detaşare în interesul învăţământului în funcţia de director adjunct.
Reamintim că peste 30.000 de cadre didactice din toată țara vor protesta, luni, 8 septembrie, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, față de Legea Bolojan și prevederile acesteia privind educația.
Marea reorganizare din educație, doar pe hârtie
În anul şcolar 2024-2025, la nivelul judeţului Prahova au funcţionat 202 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, din acest an şcolar numărul acestora reducându-se la 178.
„La nivelul judeţului Prahova au fost propuse spre reorganizare 40 de unităţi de învăţământ care nu se mai încadrează în prevederile art. 16 coroborate cu prevederile art. 23 alin. (13) lit. a) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările si completările ulterioare, pentru a funcţiona cu personalitate juridică. În acest proces îşi pierd personalitatea juridică si devin structuri arondate 24 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat”, informează Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, la solicitarea News.ro.
Directorii şcolilor care pierd personalitatea juridică şi devin structuri ale altor unităţi de învăţământ nu rămân însă fără posturi de conducere.
„Directorii unităţilor implicate în procesul de reorganizare, care au pierdut personalitatea juridică proprie, au fost numiţi prin detaşare în interesul învăţământului în funcţia de director adjunct”, se mai arată în documentul primit de la Inspectoratul Şcolar.
În urma reorganizării, unităţile de învăţământ care au pierdut personalitatea juridică proprie nu au fost desfiinţate, astfel încât elevii vor desfăşura cursurile în aceleaşi spaţii.
„Acest proces nu a generat situaţii în care elevii au nevoie de transport şcolar sau au de parcurs distanţe mai mari decât în anii anteriori”, subliniază IŞJ Prahova, potrivit sursei citate.
„Pur şi simplu, înseamnă că nu mai ai doi directori, ci ai un director, atât”
Daniel David, ministerul Educației, afirma că măsura prin care 507 unităţi de învăţământ şi-au pierdut personalitatea juridică, la nivel national, nu îi afectează nici pe elevii, nici pe angajaţii din sistem, aceasta având impact asupra numărului directorilor de şcoli.
”Faptul că şi-au pierdut personalitatea juridică nu înseamnă că ai mutat copiii din structura în care au fost, nu înseamnă că ai dat afară personalul administrativ sau profesorii. Pur şi simplu, înseamnă că nu mai ai doi directori, ci ai un director, atât. Şi voi proteja această structură nouă să nu fie modificată, fundamental, pe parcursul acestui an, vedem cum funcţionează pe parcursul acestui an, fiindcă toată lumea recunoaşte că această organizare s-a făcut pe repede înainte”, a declarat Daniel David.
Sursă foto: colaj Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Breaking
Victor Negrescu atrage atenția asupra riscurilor economice pentru România în lipsa unui buget european solid
România trebuie să susțină clar câteva priorități esențiale:
• Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.
• Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.
• O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.
• Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.
• Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.
• Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.
• Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.
În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate. România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a precizat Victor Negrescu.
Breaking
Valentin Stan: Presiunea Gărzilor Revoluționare din Iran ucide orice negociere pe care ar avea-o Iranul cu SUA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum presiunea Gărzilor Revoluționare ucide orice negociere dintre Iran și SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Valentin Stan: Grupul gardienilor omoară orice inițiativă. Pentru că orice inițiativă negociată, pentru ei înseamnă sfârșitul. Demonstrația către poporul iranian că nu dețin puterea… Iar asta, pentru ei, cum spui tu, este sfârșitul. Ei nu vor pleca din istorie liniștiți. Nu vor merge la rigola istoriei liniștiți, pentru că sunt criminali, cu asta se ocupă. Omoară ca să trăiască.
Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum presiunea Gărzilor Revoluționare ucide orice negociere dintre Iran și SUA. Acesta a început prin a spune că oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece acum în Iran. Analistul susține că sunt două componente care dansează periculos cu viețile iranienilor. Pe de o parte sunt reprezentanții de la negocieri, care pot fi de bună-credință, și mai sunt gardienii care pun presiune. Stan afirmă că Gărzile Revoluționare ucid negocierile pentru că pacea ar fi sfârșitul lor. O posibilă terminare a războiului ar însemna pierderea puterii, iar asta ar finaliza gruparea Gărzilor Revoluției din Iran.
Oamenii trebuie să înțeleagă. Pentru că ai în Iran două componente care la momentul ăsta dansează un fel de foxtrot extrem, extrem de semnificativ, din care nu prea înțelegi ce iese ca deznodământ. Dacă vorbim de destinul Iranului rezultat din negocierile cu americanii. Ai, pe de o parte, oameni care negociază, poate cu bună-credință, nu știm, și ai presiunea din spate. Ai grupul gardienilor care omoară orice inițiativă. Pentru că orice inițiativă negociată, pentru ei înseamnă sfârșitul. Demonstrația către poporul iranian că nu dețin puterea… Iar asta, pentru ei, cum spui tu, este sfârșitul. Ei nu vor pleca din istorie liniștiți. Nu vor merge la rigola istoriei liniștiți, pentru că sunt criminali, cu asta se ocupă. Omoară ca să trăiască.
Breaking
Doi români au fost implicați într-un accident feroviar în Copenhaga. Oana Țoiu a făcut anunțul
Doi români au fost implicați într-un accident feroviar în Copenhaga. Anunțul a fost făcut de ministra de Externe Oana Țoiu, printr-o postare pe Facebook.
Cei doi cetățeni români sunt bine, în afara oricărui pericol, a precizat oficialul român.
„În accidentul feroviar care a avut loc joi dimineață, 23 aprilie, în Danemarca, între localitățile Hillerød și Kagerup, la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, au fost implicați și doi cetățeni români.
Sunt bine, în afara oricărui pericol.
Transmitem autorităților daneze mulțumiri pentru modul profesionist în care au ținut legătura cu noi și însănătoșiri grabnice celor răniți”, a transmis ministra de Externe Oana Țoiu, pe Facebook.
Știre în curs de actualizare!
-
Breakingacum o ziDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Breakingacum o ziPolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Actualitateacum o ziLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 3 zileCondițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
-
Actualitateacum 2 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului




