Sanatate
Când se face testul de calprotectină, elastaza pancreatică și alte analize digestive
Sistemul digestiv este unul dintre cele mai sensibile și complexe sisteme din corpul uman. Atunci când funcționează bine, nici nu-l “simțim”. Însă când apar dezechilibre, simptomele pot varia de la disconfort ușor până la afecțiuni cronice. Digestia nu înseamnă doar „ce mâncăm”, ci și cum reușește organismul nostru să descompună, absoarbă și proceseze corect nutrienții din alimente.
Dacă simptomele sunt persistente (balonare, disconfort abdominal, tranzit neregulat, scădere în greutate sau oboseală cronică) este esențial să investigăm cauzele, nu doar să tratăm efectele. De aceea, în acest articol vom discuta despre ce analize pot fi utile pentru evaluarea sistemului digestiv, când sunt recomandate și ce semnificație au rezultatele lor.
Elastaza pancreatică fecală
Pancreasul are un rol esențial în digestie prin secreția de enzime care descompun grăsimile, carbohidrații și proteinele. Atunci când această funcție este afectată, digestia devine incompletă. Vorbim despre insuficiență pancreatică exocrină (IPE), care poate cauza scaune grase, balonare, diaree sau deficiențe nutriționale.
Testul de elastază pancreatică (FE-1) este o analiză de scaun neinvazivă, considerată standard în depistarea EPI. Valorile peste 200 µg/g fecale sunt normale. Între 100–200 µg/g indică insuficiență moderată, iar sub 100 µg/g, discutăm despre insuficiență severă.
Menționez că rezultate fals scăzute pot apărea în scaune diareice apoase. În astfel de cazuri, se recomandă repetarea testului într-o perioadă de tranzit normal.
Calprotectina fecală
Calprotectina este o proteină eliberată de neutrofilele activate în prezența inflamației intestinale. Este extrem de utilă în diferențierea între bolile inflamatorii intestinale (IBD) și afecțiunile funcționale, precum colonul iritabil (IBS), fără a apela imediat la colonoscopie.
Un rezultat sub 50 µg/g este considerat normal. Între 50–200 µg/g se recomandă monitorizare, iar peste 200 µg/g indică inflamație activă, necesitând investigații suplimentare.
Calprotectina poate fi crescută tranzitoriu în urma administrării de AINS (ibuprofen, aspirină). Dacă există suspiciuni, testul se repetă după 6–8 săptămâni.
Teste pentru disbioză și SIBO
Disbioza se referă la dezechilibrele între bacteriile „prietenoase” și cele potențial dăunătoare din intestin. SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth) este o condiție în care bacterii din colon migrează și se înmulțesc excesiv în intestinul subțire, afectând digestia și provocând fermentație anormală.
Testele respiratorii pentru SIBO măsoară hidrogenul (H₂) și metanul (CH₄) din aerul expirat, după ingestia de lactuloză sau glucoză. O creștere de ≥ 20 ppm H₂ față de valoarea inițială, în primele 90 de minute, este considerată sugestivă pentru SIBO. O valoare de CH₄ ≥ 10 ppm în orice moment indică suprapopulare cu bacterii metanogene (IMO).
Alegerea lactuloză vs glucoză se face în funcție de simptomatologie și anatomie intestinală. Testele trebuie interpretate în context clinic, deoarece există posibilitate de fals pozitive sau negative.
Teste pentru deficiențe nutriționale
Absorbția eficientă a nutrienților este esențială pentru sănătatea întregului organism. Afecțiunile digestive precum IPE, boala celiacă, disbioza sau SIBO pot compromite absorbția vitaminelor și mineralelor, chiar dacă aportul alimentar este aparent adecvat.
Se recomandă testarea vitaminelor B12, D, acid folic, fierului (inclusiv feritină), zincului, magneziului și, în unele cazuri, vitaminelor liposolubile (A, E, K). Aceste analize oferă indicii prețioase în cazuri de oboseală cronică, paloare, crampe musculare, deficite cognitive sau tulburări menstruale.
Menționez faptul că deficiențele pot exista fără anemie evidentă sau cu analize „în limite”, motiv pentru care interpretarea clinică integrată este esențială.
Concluzie
Dacă te confrunți cu balonare frecventă, disconfort abdominal, tulburări de tranzit sau oboseală inexplicabilă, analizele digestive pot face diferența între presupuneri și răspunsuri clare. Nu este nevoie să faci toate testele, ci doar pe cele relevante pentru cazul tău. De aceea, primul pas corect este o consultație medicală gastroenterologică și nutrițională, care să ghideze alegerea investigațiilor potrivite.
Sanatate
Ziua Porților Deschise la Spitalul Digenio: De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani
Spitalul Digenio anunță organizarea evenimentului Ziua Porților Deschise, care va avea loc vineri, 13 februarie, începând cu ora 14:00, la sediul spitalului.
Evenimentul marchează 30 de ani de la realizarea primei endoscopii digestive într-un spital privat din Transilvania, un moment de pionierat care a contribuit decisiv la dezvoltarea medicinei private și la modernizarea practicilor de diagnostic și tratament în regiune.
Fondatorul Spitalului Digenio, Prof. univ. dr. Marcel Tanțău, este unul dintre cei mai apreciați și respectați specialiști în domeniul gastroenterologiei, recunoscut pentru contribuțiile sale în endoscopia avansată, educația medicală și dezvoltarea practicilor moderne în mediul medical privat.
Parcursul profesional și instituțional al Spitalului Digenio este sintetizat simbolic în titlul evenimentului:
„De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani”.
Pornit ca un proiect medical de pionierat, Digenio a cunoscut o evoluție constantă, bazată pe investiții continue în infrastructură, tehnologie medicală și resursă umană. Astăzi, Spitalul Digenio funcționează ca o instituție medicală modernă, cu dotări de ultimă generație și o echipă medicală multidisciplinară, recunoscută pentru performanță și profesionalism.
De-a lungul celor trei decenii de activitate, spitalul a avut un rol esențial în dezvoltarea endoscopiei și gastroenterologiei în sistemul privat, în formarea profesională a medicilor și în creșterea accesului pacienților la servicii medicale de înaltă calitate, la standarde europene.
În cadrul evenimentului va avea loc o conferință de presă, începând cu ora 13:30, dedicată prezentării parcursului Spitalului Digenio, a contextului medical în care a fost realizată prima endoscopie digestivă într-un spital privat din Transilvania, precum și a direcțiilor de dezvoltare viitoare.
Evenimentul se desfășoară în prezența Prof. univ. dr. Marcel Tanțău și a Prof. univ. dr. Alina Tanțău, ale căror contribuții profesionale și academice au marcat evoluția spitalului și a medicinei private din regiune.
Publicul, reprezentanții instituțiilor, ai mediului medical și mass-media sunt invitați să viziteze spitalul, să cunoască echipa medicală și să descopere infrastructura, tehnologia și serviciile medicale care definesc astăzi Spitalul Digenio.
Evenimentul reprezintă un moment de recunoaștere a pionieratului medicinei private din Transilvania și o oportunitate de dialog între profesioniști, autorități și comunitate, în jurul valorilor de excelență, continuitate și dezvoltare medicală.
Sanatate
Flora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
„Flora intestinală distrusă” este un termen popular şi din ce în ce mai frecvent în motoarele de căutare și pe Social Media. Medical, vorbim mai corect despre disbioză, care este o modificare a diversității și funcției microbiotei intestinale, influențată de dietă, medicamente (în special antibiotice), infecții, inflamație, stres și factori de stil de viață.
De ce este important să cunoști statusul florei tale intestinale? Pentru că intestinul nu este un simplu „un tub digestiv”, cum tindem să minimalizăm. La nivel intestinal se află o proporție foarte mare din celulele sistemului imunitar (în literatura de specialitate este frecvent menționat intervalul 70–80%), iar microbiota are un rol activ în educarea și modularea imunității. În plus, tulburările funcționale digestive sunt comune la nivel populațional. Spre exemplu, într-un studiu pe baza criteriilor Rome IV, prevalența tulburărilor funcționale intestinale a fost raportată la ~17%.
De ce „se dereglează” rapid microbiomul și ce ne arată studiile despre dietă, antibiotice și schimbările bruște
Un punct important (și adesea ignorat în social media) este viteza cu care microbiota răspunde la schimbări. Un studiu clasic publicat în Nature a arătat că o modificare alimentară majoră (dietă exclusiv animală vs exclusiv vegetală) poate schimba structura comunității microbiene în câteva zile. În literatura de sinteză se discută inclusiv despre modificări foarte rapide ale activității metabolice microbiene, uneori observabile în aproximativ 24 de ore, în funcție de substratul alimentar și de context.
Un alt aspect este impactul antibioticelor. În cazul în care vă întrebați, pot produce modificări ale microbiotei care persistă săptămâni până la luni după un tratament, iar recuperarea poate fi incompletă pentru anumite specii la unele persoane, mai ales după cure repetate sau antibiotice cu spectru larg. Asta explică de ce un pacient poate spune „de atunci nu mai sunt ca înainte” după o infecție tratată antibiotic, acesta este răspunsul.
Mi-aș dori totuși să clarific faptul că disbioza nu înseamnă automat „boală gravă”, dar poate fi un teren care întreține simptome și sensibilități digestive, mai ales când se combină cu stres, somn deficitar, dietă săracă în fibre, sedentarism sau inflamație de fond.
„Flora intestinală distrusă”: care sunt cele mai frecvente simptome
Aici e partea care creează multă confuzie: simptomele disbiozei sunt frecvent nespecifice. Nu există un „set unic” care confirmă diagnosticul doar din poveste. Cel mai des, pacienții descriu:
Balonare, gaze, disconfort postprandial, alternanță constipație-diaree sau scaune neformate, senzația de digestie „lentă”, intoleranțe alimentare care apar „din senin”. La unele persoane apare hipersensibilitate viscerală: intestinul reacționează exagerat la stimuli normali, iar pragul de toleranță scade.
Pe lângă ce se întâmplă la nivelul sistemului digestiv, pot exista manifestări extraintestinale: oboseală, fluctuații de energie, somn mai slab, „ceață mentală”. Aici trebuie păstrată prudența, întrucât aceste simptome pot avea multiple cauze (deficit de fier/B12, disfuncții tiroidiene, anxietate, tulburări de somn, inflamație), deci nu e corect să le punem automat pe seama microbiomului fără o evaluare minimă.
Așadar, disbioza este adesea o piesă dintr-un puzzle, nu întregul puzzle. De aceea, un articol bun trebuie să includă și partea de diferențiere: când e doar o tulburare funcțională și când există semne că trebuie căutată o cauză organică.
Când vorbim de „disbioză” și când trebuie excluse alte diagnostice
Este important de subliniat că „flora intestinală distrusă” nu este un diagnostic în sine, ci descrie un mecanism funcțional. De aceea, în practică, nu orice balonare, disconfort digestiv sau tranzit neregulat înseamnă automat disbioză.
Disbioza este mai probabil mecanismul dominant atunci când simptomatologia apare în contextul unui factor declanșator cunoscut, precum un tratament antibiotic recent, o infecție digestivă acută, o perioadă de stres intens, privare de somn sau o schimbare alimentară majoră. În aceste situații, tabloul clinic este de obicei funcțional: balonare postprandială, gaze, disconfort abdominal difuz, alternanță constipație–diaree, intoleranțe alimentare apărute recent și o variabilitate importantă a simptomelor în funcție de dietă și context emoțional. În aceste cazuri, mucoasa intestinală este structural intactă, dar mediul microbian și funcția digestivă sunt dereglate.
În schimb, este mai probabil să existe o altă patologie de fond atunci când apar semne de alarmă precum scăderea ponderală involuntară, anemia, rectoragiile, scaunele negre, diareea nocturnă, febra sau durerea abdominală progresivă, ori când simptomatologia este constantă, severă și independentă de alimentație. În aceste situații, este obligatorie excluderea unor afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, boala celiacă, neoplasmul colorectal, infecțiile persistente sau tulburările endocrine, înainte de a atribui simptomele unui dezechilibru al microbiotei.
Există, de asemenea, un număr mare de situații în care disbioza nu este cauza primară, ci apare secundar unei alte afecțiuni. De exemplu, în boala celiacă netratată, inflamația mucoasei modifică mediul intestinal și duce la disbioză; în hipotiroidism, tranzitul intestinal lent favorizează modificări ale florei; în SIBO, dezechilibrul bacterian este localizat predominant în intestinul subțire; iar în stresul cronic, dereglarea axei intestin–creier modifică motilitatea și secrețiile digestive, cu impact secundar asupra microbiomului. În aceste situații, reechilibrarea florei este necesară, dar insuficientă dacă nu este tratată și cauza de fond.
Din perspectivă clinică, abordarea corectă nu este să „etichetăm” simptomele ca disbioză, ci să înțelegem dacă disbioza este mecanismul principal, un factor agravant sau doar un epifenomen. Această diferențiere este esențială pentru ca intervenția să fie eficientă și durabilă.
Concluzie
Dezechilibrul florei intestinale este o expresie a modului în care intestinul reacționează la dietă, stres, inflamație, medicație și contextul general al organismului. De aceea, simptomele atribuite frecvent „florei distruse” nu pot fi interpretate izolat și nu ar trebui tratate prin soluții universale sau intervenții empirice.
Pentru unii pacienți, disbioza este mecanismul central al simptomelor și răspunde bine la ajustări nutriționale, corectarea stilului de viață și, atunci când este cazul, intervenții microbiotice țintite. Pentru alții, disbioza este secundară unei alte afecțiuni (inflamatorii, endocrine, autoimune sau funcționale) care trebuie identificate și tratate pentru ca echilibrul digestiv să se poată reface durabil.
Abordarea corectă este, așadar, una integrativă și personalizată. Scopul nu este să urmărim doar „să reparăm flora”, ci să înțelegem contextul în care aceasta s-a dezechilibrat. Este singura alternativă prin care simptomele digestive pot fi ameliorate real, iar intestinul își poate recăpăta rolul său esențial în reglarea metabolismului, imunității și stării generale de bine.
Sanatate
Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) – Prevenire și tratament
Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) sunt o realitate frecvent ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de persoane anual. În ultimii ani, numărul cazurilor depistate a crescut, în special în rândul tinerilor activi sexual. Deși majoritatea ITS-urilor pot fi tratate cu ușurință atunci când sunt descoperite din timp, lipsa simptomelor sau teama de a merge la medic fac ca multe dintre aceste infecții să fie diagnosticate târziu, ducând la complicații precum infertilitate, dureri pelvine cronice sau probleme în sarcină.
A vorbi deschis despre sănătatea sexuală nu este o rușine, ci un act de responsabilitate față de noi înșine și față de partenerii noștri. Cu informația potrivită și cu controale regulate, ITS-urile pot fi prevenite, depistate și tratate eficient.
Screeningul regulat – Când și de ce este necesar
Un screening regulat pentru ITS este esențial, mai ales pentru persoanele active sexual. Chiar dacă nu există simptome evidente, unele infecții pot fi prezente în organism timp îndelungat. Recomandările generale includ testarea:
- Anual, pentru persoanele active sexual;
- La schimbarea partenerului;
- Înainte de a renunța la prezervativ într-o relație stabilă;
- În sarcină;
- În cazul unor simptome precum secreții neobișnuite, durere pelvină sau usturime la urinare.
Testele sunt rapide, nedureroase și pot include prelevări locale sau analize de sânge. Ignorarea unui screening poate însemna lăsarea unei infecții netratate, care, în timp, poate duce la probleme grave, inclusiv infertilitate, sarcină extrauterină sau risc crescut de transmitere la partener.
Așadar, testarea regulată nu este un moft, ci o parte importantă a sănătății reproductive.
Simptomele „tăcute” ale Chlamydia și Gonoreea
Chlamydia și Gonoreea sunt două dintre ITS-urile cu cea mai mare răspândire la nivel mondial. Deși pot fi ușor tratate cu antibiotice, acestea au un aspect periculos: în peste 70% din cazuri, nu au simptome evidente. De aici și supranumele de „infecții silențioase”.
Cum se manifestă când dau semne?
Unele persoane pot experimenta:
- Secreții vaginale anormale;
- Dureri sau arsuri la urinare;
- Sângerări între menstruații;
- Durere pelvină, mai ales în timpul actului sexual.
În lipsa tratamentului, infecțiile pot provoca boală inflamatorie pelvină, o afecțiune ce poate afecta definitiv trompele uterine. Astfel, femeile pot ajunge să se confrunte cu dificultăți în obținerea unei sarcini sau cu sarcini extrauterine, care sunt periculoase și necesită intervenție rapidă.
De aceea, chiar dacă nu observi simptome, testarea periodică este cel mai bun mod de a te proteja.
Prevenția – Rolul prezervativului și al educației
Cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne prezervativul. Atunci când este folosit corect, acesta oferă protecție împotriva majorității ITS-urilor, inclusiv HIV. În plus, este accesibil, ușor de utilizat și nu are efecte adverse.
Totuși, prezervativul singur nu este suficient. Educația sexuală corectă joacă un rol major în reducerea infecțiilor. A cunoaște riscurile, simptomele, metodele de transmitere și modalități de prevenție îi ajută pe tineri și pe adulți să ia decizii informate și sănătoase.
Este important să:
- Discuți deschis cu partenerul despre sănătatea sexuală;
- Eviți contactul sexual neprotejat;
- Mergi la medic atunci când apar simptome sau suspiciuni;
- Nu te automedichezi (tratamentul greșit poate masca simptomele și complica infecția).
- Prevenția nu înseamnă frică, ci grijă față de propria sănătate.
Concluzie – Alege o evaluare corectă și un medic specialist
Infecțiile cu transmitere sexuală pot fi prevenite, depistate și tratate eficient, atâta timp cât nu sunt ignorate. Screeningul regulat, educația și utilizarea prezervativului sunt cei mai importanți pași în protejarea sănătății reproductive.
Dacă ai simptome, ai avut risc de expunere sau pur și simplu vrei să verifici că totul este în regulă, este important să te adresezi unui specialist cu experiență. Doamna doctor Cosmina Brümmer Le Roux, medic ginecolog cu expertiză în diagnosticul și tratamentul ITS-urilor, oferă o abordare profesionistă, discretă și bazată pe cele mai actuale metode medicale.
-
Actualitateacum 3 zileȘoferul din Iași care a ucis un bărbat pe trecerea de pietoni în 2021 nu scapă de pușcărie. ICCJ menține pedeapsa de 5 ani cu executare
-
Actualitateacum 2 zileCum a devenit zodiacul un instrument de autocunoaștere pentru Generația Z
-
Actualitateacum 3 zileDans la bară marca Serena Williams. Mișcări fără rețineri din partea americancei, în clipul care a încins internetul
-
Actualitateacum 2 zilePovestea bolșevicului considerat responsabil de moartea a milioane de oameni și care a semnat răpirea Basarabiei
-
Actualitateacum 2 zileDovezi tot mai numeroase că Epstein a fost ucis: un misterios fulger portocaliu și medicul care spune că a fost strangulat
-
Actualitateacum o ziCristi Chivu a rupt blestemul! Victorie mare cu Juventus: primul derby câștigat în cariera sa de antrenor
-
Actualitateacum 2 zileProgram catastrofal la JO 2026. Marele favorit la aurul olimpic a cedat complet sub presiune. Ratare istorică pentru american
-
Actualitateacum 2 zileRadu Miruță anunţă un acord bilateral cu Tokyo, după întâlnirea cu omologul său japonez, la Munchen




