În județele Iasi, Dolj, Vaslui, Ilfov, București, Prahova, Hunedoara şi Timiș au loc miercuri, 5 noiembrie, 23 de percheziții, într-un dosar instrumentat de Diracţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi.

Este vorba de un dosar ce vizează săvârsirea de către 10 persoane a infracțiunii de trafic de influență, șantaj, dare de mită și folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Audierile vor avea loc la Iași.

Ştire în curs de actualizare

Competiția lovituri cu drone contra puncte pentru a cumpăra arme a devenit „virală” în rândul unităților militare ucrainene, iar aceasta va fi extinsă la operațiuni de recunoaștere, artilerie și logistică, în scopul de a crește eficiența atacurilor împotriva rușilor, a declarat pentru The Guardian prim-viceprim-ministrul ucrainean, Mihailo Fedorov.

Cifrele sistemului de bonusuri pentru armata dronelor sunt impresionate, potrivit oficialilor ucraineni: 18.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în septembrie. Iar numărul de unități de drone angajate în competiție a crescut simțitor ajungând la 400 de unități, față de 95 în august.

Lansat de peste un an, programul îi recompensează cei mai prolifici operatori de drone cu puncte ce pot valorificate pentru achiziții în magazinul online Brave 1, un fel de catalog Amazon pentru cumpărături de război. Acesta conține o ofertă generoasă: peste 100 de modele de drone , vehicule autonome și alte echipamente necesare operării de drone.

În vârful clasamentului se află unitățile Achille și Phoenix.

Dar competiția este și o unitate de măsură pentru gradul de automatizare a modului în care se poartă războiul.

„A devenit realmente popular printre unități”, spune Fedorov, explicând că forțele armate sunt angrenate într-o competiție intensă „pentru puncte, pentru a obține aceste drone, sisteme de război electronic și alte lucruri care să le ajute în război. Cu cât ucizi mai multă infanterie, cu atât mai multe drone obții pentru a ucide și mai multă infanterie. Acesta devine un fel de ciclu care se autoîntărește.”

O altă ordine a priorităților pe câmpul de luptă

De la lansarea programului, Kievul a dublat recompensele pentru uciderea infanteriei rusești de la șase la 12 puncte.

Asta și pentru că atacurile cu infanterie s-au intensificat.

După succesul programului, acum primesc puncte și unitățile de artilerie, dar și unităților de recunoaștere, pentru identificarea țintelor, în timp ce echipele de logistică primesc puncte pentru utilizarea cu succes a vehiculelor autonome în locul soldaților pentru reaprovizionarea frontului.

În paralel, armata ucraineană încurajează utilizarea dronelor controlate parțial de inteligența artificială, ce permite selectarea țintei și controlul traiectoriei unei drone pentru a mări precizia atacului.

Unitățile de recunoaștere primesc puncte în cadrul a ceea ce ei numesc „targetare Uber” – prin care acestea marchează pe o hartă locația țintelor de lovit pentru unitățile de drone.

Această recalibrare a programului vine pe fondul avertismentelor privind o dependență de războiul cu drone care ar fi riscantă pentru țările din NATO în condițiile în care apărarea rusească împotriva atacurilor cu vehicule fără pilot a devenit formidabilă. În acest sens, experții de la centrul de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) au pledat pentru o refocusare asupra artileriei și aeronavelor convenționale.

Sistemul bazat pe punctaj presupune vânarea soldaților, dar și a operatorilor de drone.

Uciderea unui operator de drone inamice aduce acum 25 de puncte, iar utilizarea unei drone pentru capturarea unui soldat rus valorează 120 de puncte.

Sistemul pune un preț pe viețile umane, dar ucrainenii gândesc în termeni lipsiți de emoție.

„Suntem în război de patru ani și este greu”, a spus el. „Căutăm pur și simplu modalități de a fi mai eficienți. Privim asta ca parte a muncii noastre de zi cu zi. Nu este decât puțină spre deloc gândire emoțională. Este doar o muncă tehnică. Pentru că, dacă nu oprești inamicul, îți va ucide militarii, iar după ce aceștia vor muri, va veni într-un oraș și îl va cuceri, va distruge și va ucide civili.”

Operatorii de drone ucraineni sunt staționați uneori la doar 250 de metri de linia frontului, iar alteori la circa trei km.

Achille este unul dintre cele mai de succes 10 regimente de drone și operează în regiunea Harkov și în regiunea Donețk. Comandantul, Iuri Fedorenko, a explicat secretul celor mai buni piloți de drone.

„Oamenii disciplinați sunt cei mai buni piloți”, a spus el. „Desigur, dacă ești mai tânăr, poți sta treaz mai mult timp și n-ai nevoie de mult timp pentru a-ți recăpăta puterile. Dar disciplina te poate face unul dintre cei mai buni”.

Cât despre ideea de a transforma războiul într-un joc video bazat pe competiție contra puncte, jocul se oprește când vin ordinele de a distruge o țintă imediat, un obiectiv mai important pe termen scurt.

„Trebuie să îndeplinim sarcina, înainte de toate, pentru că acesta este război”, a spus el. Asta trebuie să facem, nu să urmărim țintele cotate superior.”

Avantajele competiției

„Întreaga unitate este în competiție. Operatorii de drone concurează între ei. Grupuri de operatori de drone concurează cu alte grupuri. Chiar și cei mai înalți comandanți concurează între ei”, spune alt comandant de drone, Andri Poltoratski.

El a caracterizat-o mai degrabă ca pe o competiție sănătoasă decât ca pe o distracție și a subliniat că, de îndată ce rușii lansează o ofensivă, „competiția încetează și toată lumea… lucrează împreună” pentru obiectivul care protejează cel mai bine viețile ucrainene, indiferent de punctele oferite.

Nu în ultimul rând, programul de puncte a furnizat Ucrainei informații considerabile, astfel încât să ajungă la o mai bună „înțelegere a matematicii războiului”, a spus Fedorov.

„Datorită punctelor, începem să înțelegem mai multe despre ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, a spus el. „Pentru a obține puncte, [unitățile de drone] trebuie să încarce înregistrări video de confirmare. Astfel, vedem ce ținte sunt lovite, unde sunt lovite în raport cu linia de contact, ce drone și alte mijloace sunt folosite.”

„Așadar, observăm ce este mai eficient și ce este mai puțin eficient. Toată lumea vede clasamentul, așa că unitățile încep să ia legătura pentru a învăța unii de la alții. Liderii încep să predea și să deschidă calea pentru cei care încă sunt în creștere și dezvoltare… inovația începe de jos în sus.”

Guvernul condus de Alexandru Munteanu se întrunește miercuri, 5 noiembrie, în prima ședință, iar printre proiectele de pe agendă sunt denunțarea acordului cu Executivul Rusiei privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova a inițiat proiectul de denunțare, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), iar motivele care stau la baza acestei decizii sunt legate de faptul că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului sporit de dezinformare ,,acord poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă. Având în vedere că Republica Moldova nu beneficiază de un Centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu există un mecanism echitabil pentru promovarea informațiilor despre Republica Moldova, ceea ce subminează echilibrul și scopul inițial al acordului”. 

Conform proiectului de lege, MAE moldovean va anunța autoritățile ruse despre denunțarea acestui acord, iar prezenta lege va intra ,,în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Prevederile acordului 

Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova în data de 30 octombrie 1998, dar a intrat în vigoare în data de 4 iulie 2001.

Acesta prevedea ,,înființarea și funcționarea centrelor culturale ale Republicii Moldova și Federației Ruse pe teritoriile ambelor state, în baza principiului reciprocității. Scopul principal al tratatului este promovarea relațiilor culturale, umanitare, tehnicoștiințifice și informaționale dintre cele două țări. Acesta urmărește să faciliteze schimburile culturale, să sprijine dezvoltarea relațiilor interpersonale și să contribuie la creșterea vizibilității valorilor culturale și științifice ale ambelor părți”.

În luna februarie a acestui an, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au anunțat că Centrul Cultural Rus de la Chișinău va fi închis.

Decizia i-a fost comunicată ambasadorului rus desemnat, Oleg Ozerov, convocat la sediul MAE după ce mai multe drone rusești au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.