Timp de 2 zile, președintele Nicușor Dan s-a aflat într-o vizită în Franța, unde s-a întâlnit cu omologul său, Emmanuel Macron. Pe parcursul vizitei oficiale de la Paris, Nicuşor Dan a acordat un interviu pentru Franceinfo, unde a vorbit despre ce nu poate face România pentru Ucraina. 

În interviul acordat jurnaliștilor de la Franceinfo, preşedintele României a vorbit despre războiul din Ucraina și ce nu poate să facă România pentru Kiev.

Șeful statului consideră că Europa ar trebui să transmită mesajul „Rusiei că va ajuta Ucraina pe termen lung”, fiind important „ca Ucraina să reziste. Este o țară care are aceleași valori ca noi”.

Potrivit Franceinfo, Nicușor Dan nu este optimist în privința planului de pace negociat în ultima perioadă între Washington și Kiev. Mai mult, s-a declarat îngrijorat de consecințele pe care Europa ar trebui să le suporte în cazul în care Ucraina iese învinsă din război.

„Este bine că vorbim despre pace, dar nu sunt deloc optimist, nici măcar în acest moment, că Rusia dorește pacea sau măcar un armistițiu”, a spus el. Nicuşor Dan este îngrijorat de consecinţele pentru Europa şi România ale unei posibile înfrângeri a Ucrainei: „Vom deveni vecini cu Rusia, deci totul se va schimba”.

Nicușor Dan a reiterat atitudinea referitoare la trimiterea de trupe în Ucraina, refuzând să ia în calcul un astfel de scenariu,  pentru că țara noastră reprezintă, „la fel ca Polonia, una dintre rutele pentru tot ajutorul militar și civil” către Kiev.

„Acesta este unul dintre lucrurile pe care nu le putem face (să trimitem trupe în Ucraina – n.r.)”, a afirmat el, potrivit Franceinfo.

Nicușor Dan a mai fost întrebat dacă Rusia încearcă să poarte un război hibrid, iar răspunsul său a fost că nu are îndoieli în acest sens.

„Cred că a început acum 10 ani, imediat după Crimeea. Acum suntem la o capacitate de 20-30% pentru a combate această dezinformare”, a mai spus preşedintele Nicuşor Dan, pentru Franceinfo.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

CTP îl torpilează pe Nicușor Dan după explicațiile despre drone pentru Le Monde: Președintele nostru mă face să mă doară mintea

Ce melodie ne-a dedicat Palatul Elysee cu ocazia vizitei lui Nicușor Dan în Franța

Trump a plecat în Malaezia  cu gândul că a încheiat un război care a început de șapte decenii în urmă. Însă, Thailanda a lansat atacuri aeriene asupra Cambodgiei după ciocnirile la frontieră în care a ucis un soldat thailandez, marcând prăbușirea unui acord de pace mediat de Donald Trump între vecinii din sud-estul Asiei.

Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă de instigarea reluării izbucnirii violenței – cea mai gravă de la Războiul de cinci zile din iulie, soldat cu cel puțin 48 de victime și aproximativ 300.000 de strămutate. Președintele american Donald Trump a îndemnat Cambodgia și Thailanda să respecte acordul de încetare a focului mediat de acesta.

Războiul a fost reluat

Armata thailandeză a declarat luni că a ripostat după ce trupele cambodgiene au deschis focul în provincia Ubon Ratchathani, ucigând un soldat thailandez și rănind alți opt. Cambodgia a folosit, de asemenea, lansatoare de rachete BM21 pentru a lovi o comunitate civilă din provincia Buriram, a declarat armata.

Forțele Aeriene Regale Thailandeze au declarat că acțiunile cambodgiene „reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a Thailandei, a siguranței locuitorilor din zona de frontieră și a personalului thailandez care operează în regiune”.  Avioanele F-16 ale Thailandei au bombardat instalațiile militare.

Reacția Cambodgiei

Ministerul Apărării din Cambodgia a acuzat forțele vecinilor săi că au inițiat atacuri „brutale și inumane” asupra trupelor sale. Thailanda s-a angajat „în numeroase acțiuni provocatoare timp de mai multe zile… cu obiectivul de a instiga confruntări”, a precizat ministerul într-un comunicat.

Cambodgia nu a ripostat și a continuat să monitorizeze situația, a precizat acesta. Ministerul a respins, de asemenea, acuzațiile thailandeze conform cărora Cambodgia ar fi mutat arme grele și distructive de-a lungul frontierei.

Neth Pheaktra, ministrul informației din Cambodgia, a declarat într-o postare pe Facebook că patru civili au fost uciși și nouă răniți. Zeci de mii de oameni au fost strămutați, a spus el. Reluarea ostilităților a deraiat un armistițiu mediat de Trump pentru a pune capăt luptelor din iulie.

Cauza conflictului: un templu vechi de aproape 1.000 de ani

Potrivit Financial Times , unul dintre cauzele conflictului îl reprezintă  templul Preah Vihear din secolul al XI-lea, pe care Cambodgia îl revendică pe baza unei hărți din 1907 create în timpul dominației coloniale franceze. Curtea Internațională de Justiție a acordat jurisdicția templului Cambodgiei în 1962.

Însă, Thailanda a continuat să mențină o prezență militară în zonă. Cele două țări au convenit asupra unui armistițiu în iulie, după ce președintele SUA a amenințat că va opri negocierile privind tarifele americane la exporturile lor, de care se bazează ambele economii. În octombrie, au semnat un acord de pace în prezența lui Trump la Kuala Lumpur, la un summit al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est.

Cu toate acestea, tensiunile au continuat să se agraveze. Thailanda a anulat unilateral acordul în noiembrie, acuzând Cambodgia că a plasat noi mine terestre care au rănit mai mulți soldați thailandezi de-a lungul unei frontiere disputate. Cambodgia a respins acuzațiile Bangkokului, declarând că este angajată față de acordul de pace.

Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia/Wikipedia Commons

Autorul recomandă: Imagini inedite de la primirea lui Donald Trump în Malaezia. A semnat acordul de pace între Cambodgia și Thailanda. Trump participă la Summitul ASEAN

Răzvan Burleanu, președintele FRF, a oferit primele declarații vizavi de cazurile de fotbaliști-pariori din Superliga de fotbal.

Prosport a publicat mai multe informații potrivit cărora mai mulți jucători ai formației Metaloglobus ar fi pariat împotriva propriei echipe, iar un fost membru al staff-ului tehnic a recunoscut că a pariat sume de peste 30.000 pe eșecuri consecutive ale echipei din cartierul Pantelimon.

Prima reacție a președintului FRF, Răzvan Burleanu, în scandalul pariurilor din Superliga de fotbal: „Anchete în desfășurare”

Regulamentele în vigoare interzic jucătorilor, antrenorilor și tuturor oficialii cluburilor din fotbalul românesc să parieze.

„Îmi este dificil să vorbesc despre vreun club sau de vreo persoană, pentru că sunt anchete în desfășurare, dar pot să spun că astăzi Departamentul de integritate al Federației Române de Fotbal anchetează mai multe cluburi și mai multe persoane care au avut un impact negativ asupra integrității fotbalului românesc.

Ne dorim ca în perioada imediat următoarea să asistăm și la primele decizii ale comisiilor jurisdicționale. Avem o colaborare foarte bună cu toate instituțiile statului, care au venit în sprijinul nostru, astfel încât să putem face curățenie așa cum ne dorim când vorbim despre o mizeria care nu are ce căutam fotbalul românesc’, a declarat Burleanu.

Conducerea clubului Metaloglobus București a anunțat deja, într-un comunicat de presă, că va continua să creadă în nevinovăția jucătorilor săi și că îi susține necondiționat până la finalizarea anchetei interne și a celei demarate de Federația Română de Fotbal pentru implicarea în scandalul pariurilor sportive.

Regulamentul nu interzice „maseurului parior” să bage la pariuri! Doar jucătorilor și antrenorilor

Emilian Hulubei, președintele AFAN, face dezvăluiri interesante despre staff-ul tehnic al unei echipe de fotbal din Superliga: „Acoperire în contractul-cadru, Regulamentul clubului și în contractul angajatului”

„În contractul-cadru, negociat la nivel național împreună cu FRF, LPF și UEFA, este stipulat că nu au voie să joace la pariuri fotbaliștii și antrenorii. E vorba de contractul pe care îl semnează jucătorul și antrenorul. Dar nu este acoperită situația celorlalți membri din staff-ul echipei (n.r. – maseuri, preparatori, medicul echipei etc.)”, susține Emilian Hulubei.

Ce spune regulamentul FRF

Potrivit Regulamentului Disciplinar al FRF, articolul 60.5 – fapta persoanei care participă direct sau indirect la pariuri sau alte activități similare care privesc jocurile din competițiile organizate sub egida FIFA/UEFA/FRF/LPF/AJF sau care are un interes financiar direct sau indirect în astfel de activități se sancționează cumulativ cu:

a) interzicerea oricărei activități legate de fotbal pentru 2 ani
b) penalitate sportivă de 300.000 de lei