Breaking
Impactul SGR în economia României a atins 1,49 miliarde de lei prin contribuții directe, indirecte și induse, în 2024
București, 4 decembrie 2025 – Impactul economic generat de Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO, arată un efect semnificativ asupra economiei României în anul 2024, însumând, în termeni absoluți, prin contribuții directe, indirecte și induse, aproximativ 1,49 miliarde lei, potrivit unei analize realizate de Academia de Studii Economice (ASE).
Valoarea totală substanțială a impactului economic evidențiază rolul RetuRO de catalizator în economia circulară din România, prin sistemul care nu doar că gestionează fluxul de ambalaje returnabile, ci generează și efecte economice pozitive ample, extinse pe lanțul valoric – producători, comercianți cu amănuntul, reciclatori, autorități locale – și resimțite în întreaga economie.
Investițiile RetuRO au un important efect multiplicator economic în sectoare conexe, precum logistica, infrastructura, reciclarea, tehnologia. Studiul a demonstrat că economia circulară este și ar trebui să fie încadrată ca o oportunitate de investiție, nu doar ca o obligație de mediu, iar sistemele durabile pot crea valoare, locuri de muncă și reziliență a lanțului de aprovizionare.
„Studiul impactului socio-economic generat de Sistemul de Garanție-Returnare oferă o imagine clară și documentată a modului în care sistemul remodelează economia, comunitățile locale și comportamentele. În calitate de administrator al celei mai mari inițiative de economie circulară din România, am considerat că este responsabilitatea noastră să avem o evaluare a impactului sistemului din partea unei echipe independente de cercetători, printr-o metodologie riguroasă. În primul rând, pentru că transparența este motorul încrederii. O evaluare independentă contribuie la consolidarea încrederii românilor care participă la sistem. În al doilea rând, sistemul a fost construit pentru a oferi beneficii concrete și măsurabile pentru România. Înțelegerea acestor beneficii este esențială. Și în al treilea rând, pentru că, prin documentarea efectelor sociale și economice ale Sistemului de Garanție-Returnare, RetuRO se poziționează ca un partener de încredere și semnificativ la nivel european cu privire la economia circulară, inovație și gestionarea responsabilă a resurselor. Trasabilitatea, transparența și responsabilitatea sunt piloni esențiali ai SGR și valori care ne ghidează modul de operare. Studiul de impact socio-economic este o reflectare a principiilor noastre fundamentale”, a declarat Gemma Webb, CEO RetuRO.
Contribuția directă, de 677,8 milioane lei, reprezintă valoarea adăugată generată în mod nemijlocit de activitatea sistemului. Aceasta include efectele asociate operațiunilor curente: personal angajat, cheltuieli operaționale, investiții în infrastructură, centre de numărare și logistică, precum și servicii achiziționate de companie. Contribuția directă evidențiază faptul că RetuRO este, în sine, un actor economic relevant în economia circulară.
Contribuția indirectă, de 482,42 milioane lei, surprinde impactul asupra lanțului de furnizare. Cheltuielile pentru achiziții de bunuri și servicii stimulează activitatea economică a companiilor din amonte – transportatori, furnizori de echipamente, firme de mentenanță, servicii IT, logistică. Prin multiplicatorii aferenți, fondurile cheltuite de sistem generează activitate suplimentară în industrii conexe.
Contribuția indusă, de 331,26 milioane lei, reflectă efectele produse în economie de veniturile salariale generate direct și indirect. Angajații RetuRO și cei din firmele furnizoare își cheltuiesc veniturile în economie, prin consum de bunuri, servicii și taxe, generând cerere suplimentară în sectoare precum comerț, servicii, energie sau transport. Componenta indusă arată rolul SGR ca generator de activitate economică prin stimularea consumului gospodăriilor.
Impactul asupra PIB crește pe măsură ce sistemul se maturizează
La finele lui 2024, contribuția totală a SGR la PIB ajunge la 0,085%, odată cu operaționalizarea completă a sistemului.
Astfel, ponderea vânzărilor de materiale SGR în impactul total semnalează maturizarea fluxurilor de reciclare, iar efectele directe se amplifică, datorită creșterii veniturilor comerciale – materiale, consumabile, deșeuri secundare. Impactul economic al SGR nu este static, ci crește odată cu volumele colectate, eficiența logistică, investițiile în infrastructură și dezvoltarea capacităților de reciclare.
Contribuția totală a RetuRO la PIB este perfect coerentă cu structura economică a sectorului pe care îl deservește. Astfel, valoarea de 0,085% din PIB reprezintă un nivel aliniat structurii economice a industriei de referință, confirmând eficiența economică a sistemului SGR în raport cu piața pe care operează.
Pentru comparație, sectorul băuturilor răcoritoare, unul dintre principalii generatori de fluxuri de ambalaje, are o contribuție directă de aproximativ 0,48% din PIB, conform evoluției codului CAEN 1107 în perioada 2017–2020, în timp ce, conform raportului Oxford Economics, sectorul berii a avut, la nivelul anului 2023, o contribuție directă de 0,9% din PIB.
Nivelul de până în prezent al investițiilor realizate în sistem are un multiplicator economic ridicat, de 0,57 lei VAB (Valoare adăugată brută) pentru fiecare leu investit.
Sistemul generează un capital comportamental pozitiv, stabil
SGR are efecte societale profunde, remodelând obiceiurile și construind o cultură a responsabilității și o mentalitate cu preocupare pentru mediu. Sistemul a reușit să genereze un capital comportamental stabil, susținut de un set coerent de beneficii – financiare, psihologice și identitare.
În timp ce tinerii sunt ghidați de o motivație duală – recuperarea garanției (94%) și grija pentru mediu (93%), familiile cu copii valorizează SGR preponderent ca pe un instrument educațional și moral – exemplu pozitiv (97%), lecție de responsabilitate (94%).
SGR consolidează și legăturile familiale, iar 76% dintre părinți se simt „o echipă” la returnare, în timp ce seniorii manifestă o disciplină comportamentală ridicată, simțindu-se utili și implicați în comunitate (88%). Sistemul are un rol tot mai important și în incluziunea economică a grupurilor vulnerabile, oferindu-le o activitate economică legală și constantă.
Participarea la SGR generează schimbări pozitive extinse, incluzând reducerea deșeurilor menajere și o planificare mai bună a cumpărăturilor, dovedind transferul atitudinilor sustenabile în viața cotidiană.
Beneficii substanțiale pentru mediu
În intervalul ianuarie – august 2025, emisiile de CO2 reduse ca urmare a reciclării sticlei prin SGR ajung la aproape 110 milioane de kg. Doar pentru acest material, între 1,1 și 2,7 milioane de copaci plantați ar fi necesari pentru a absorbi aceeași cantitate de CO2.
În același interval, emisiile de CO2 reduse ca urmare a reciclării ambalajelor metalice prin SGR sunt de aproape 6 milioane de kg. De asemenea, prin tratarea plasticului, emisiile de CO2 reduse depășesc 194 de milioane de kg.
Avantaje pentru autoritățile locale
Autoritățile locale beneficiază de eliberarea bugetelor pentru prioritățile comunității și promovarea obiectivelor naționale de circularitate, prin costuri evitate ale salubrității publice de aproximativ 400 milioane lei și venituri fiscale suplimentare de circa 23 milioane lei.
Astfel, implementarea sistemului SGR eliberează resurse pentru bugetele locale, reduce presiunea asupra infrastructurii publice de deșeuri și contribuie la obiectivele naționale de circularitate.
Metodologia studiului
Pentru evaluarea impactului economic al activităților asociate sistemului de garanție-returnare operat de RetuRO, analiza executată de echipa de experți ai Academiei de Studii Economice a fost realizată pe baza sectoarelor relevante din clasificarea CPA, care reflectă atât partea de producție a ambalajelor, cât și activitățile logistice, administrative și tehnologice asociate funcționării sistemului.
Analiza contribuției tuturor acestor diviziuni ce reprezintă domeniul de activitate al RetuRO în total economie a fost realizată cu ajutorul analizei input-output ce are la bază modelul Leontief, care, pe baza relațiilor intersectoriale în cadrul economiei, descrie modul în care un output dintr-un anumit sector poate deveni input într-un alt sector.
Analiza input-output furnizează o serie de multiplicatori specifici industriei vizate, care prezintă, la nivel dezagregat, modul în care creșterea cererii finale în industria supusă investigației va afecta economia românească. Un avantaj semnificativ al utilizării metodologiei input-output este că multiplicatorii rezultați încorporează nu numai efectele directe, ci și efectele indirecte și induse asupra economiei
Analiza beneficiilor comportamentale pentru familiile cu copii a fost realizată pe baza unui studiu al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS) pe un eșantion de 500 de respondenți – familii care au copii până la 18 ani. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 2–19 septembrie 2025, prin interviuri față în față. Marja maximă de eroare este de ±4,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate.
Pentru mai multe detalii, studiul este disponibil la adresa următoare: https://returosgr.ro/noutati.
RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. (www.returosgr.ro) este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).
RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Economieacum 2 zileCe este futures trading și cum poate Xcelerate Trade să te ajute să înțelegi această piață?
-
Actualitateacum 2 zile„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026
-
Comunicateacum 2 zileSe lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
-
Comunicateacum 2 zileCinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Tehnologieacum 20 de oreInamicul invizibil al laptopurilor de pe litoral. Ce nu-ți spune nimeni despre aerul de mare
-
Anunturiacum 18 oreCe fac diferit românii care reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună
-
Lifeacum 16 oreMutare apartament în București. Partea logistică pe care nimeni nu ți-o explică până nu e prea târziu
-
Anunturiacum 8 ore
Oancea Valeriu anunta obtinerea autorizatiei de construire nr. 52/22.07.2026 si inceperea lucrarilor de construire





