Fluturii de noapte din specia Autographa gamma („Buha gamma”, popular) au apărut în ultimele zile într-un număr uriaș în București.

Insectele sunt vizibile în parcuri, pe străzi, pe scările blocurilor, dar și în case.

Locuitorii sunt îngrijorați de acești fluturi de dimensiuni mari.

Aurelian Pintilescu, biolog la Compania Municipală Eco Igienizare, a explicat pentru Adevărul de unde provin aceste insecte.

„În categoria generală sunt fluturi. Mare parte sunt specii migratoare, vin din bazinul mediteranean, iar la noi este sezonul lor de împerechere. Din cauza asta îi vedem acum în număr mai mare”, spune biologul.

Când scăpăm de fluturii „Buha gamma”

Fenomenul nu este de lungă durată și adulții vor dispărea în aproximativ două săptămâni. Totuși, perioada exactă depinde de condițiile de mediu.

„Adulții o să dispară undeva în două săptămâni. Durata depinde și de temperatură, de vegetație și de umiditate. Sunt mai mulți factori care influențează evoluția lor”, explică Pintilescu.

„Nu este nimic de speriat. Nu reprezintă un pericol pentru populație. Pericol pentru populație reprezintă țânțarii și căpușele”, spune acesta.

„Noi nu intervenim direct împotriva lor și nici nu avem astfel de competențe. Activitatea noastră este axată pe combaterea vectorilor cu impact asupra sănătății populației: țânțari, căpușe, gândaci și rozătoare. În fond, insectele sunt pe Pământ de mult mai mult timp decât suntem noi. Cumva, noi trăim în lumea lor, nu ele în lumea noastră”, explică biologul.

Pentru bucureștenii care vor să se ferească de asemenea insecte cea mai simplă metodă este plasa de țânțari. De asemenea, ar ajuta și iluminatul puternic seara în zonele deschise.

Ce este „Buha gamma”

Buha gamma (Autographa gamma) este un fluture din familia Noctuidae, ușor de recunoscut datorită semnului argintiu în formă de literă grecească „gamma” de pe aripile anterioare. Specia are o anvergură a aripilor de aproximativ 3–4 centimetri, iar coloritul predominant este brun-cenușiu, în timp ce aripile posterioare sunt mai deschise la culoare.

Răspândită pe scară largă în Europa, Asia și Africa de Nord, buha gamma este o specie migratoare capabilă să parcurgă distanțe considerabile, fapt care explică aparițiile sale bruște în diverse regiuni. În funcție de condițiile climatice, poate dezvolta mai multe generații într-un singur sezon.

Fluturii adulți se hrănesc cu nectar și sunt activi atât pe timpul nopții, cât și la amurg, având un rol relativ discret în ecosistem. În schimb, stadiul larvar este cel care ridică probleme din punct de vedere agricol. Omizile sunt polifage și pot ataca o gamă largă de culturi, inclusiv varză, salată, spanac, fasole, soia, cartof și porumb, provocând pierderi semnificative în cazul unor infestări masive.

În mediul urban, prezența adulților este de regulă temporară și are mai degrabă un caracter vizual, fără impact asupra populației. Dinamica populațiilor este puternic influențată de factorii meteorologici, ceea ce duce la fluctuații de la un an la altul și la dispariția naturală a episoadelor de apariție în masă.

Fluture de noapte din specia buha gamma (Autographa gamma). FOTO: Autoritatea Fitosanitară / g4food.ro

Imperiul bizantin are o resursă inepuizabilă de comori. Grecia a redeschis oficial Palatul Despoților din Mystras, singurul complex palatin bizantin care s-a păstrat pe teritoriul țării. Anunțul încununează peste patru decenii de ample lucrări de restaurare și conservare la obiectivul înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii de la Atena, care a descris proiectul drept unul dintre cele mai importante demersuri de protejare a patrimoniului cultural din ultimii ani, tendință prezentă cu succes și în România.

Una dintre cele mai valoroase moșteniri culturale ale lumii bizantine

Situat pe versanții Muntelui Taygetos, în Peninsula Peloponez, situl medieval Mystras este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1989.

Tezaurul reprezintă una dintre cele mai valoroase moșteniri culturale ale lumii bizantine. Fondat la mijlocul secolului al XIII-lea, Mystras a evoluat dintr-o fortăreață francă într-un important centru politic, cultural și religios al Imperiului Bizantin. A devenit capitala Despotatului Moreei, un principat semi-autonom condus de fii sau frați ai împăraților bizantini.

În secolele XIV și XV, orașul a cunoscut o perioadă de înflorire marcată, devenind rapid un centru al artei, filosofiei și politicii. A fost  considerat de mulți istorici ultima mare capitală culturală a lumii bizantine înainte de căderea Constantinopolului, scrie Greek Reporter.

Un sanctuar al memoriei

La punctul cel mai înalt al orașului medieval se află Palatul Despoților. Somptuoasa construcție reflectă atât influențele conducătorilor franci, cât și pe cele ale marilor dinastii imperiale bizantine Kantakouzenos și Paleolog.

Complexul includea spații administrative, apartamente regale și fascinanta Sală a Tronului, oferind astăzi o imagine rară asupra organizării politice, ceremonialului și vieții cotidiene a aristocrației bizantine târzii.

Palatul este inclus în programul Ministerului Culturii pentru protejarea și valorificarea siturilor UNESCO din Grecia

Redeschiderea palatului vine după 42 de ani de lucrări de restaurare și conservare și face parte din programul Ministerului Culturii pentru protejarea și punerea în valoare a spledidelor situri UNESCO din Grecia. Proiectul a vizat 3 obiective principale: adaptarea monumentului la provocările schimbărilor climatice, îmbunătățirea accesibilității pentru toate categoriile de vizitatori și integrarea tehnologiilor digitale în experiența muzeală.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a inaugurat oficial monumentul în cadrul unei ceremonii. Au participat ministrul Culturii, Lina Mendoni, reprezentanți ai autorităților locale și numeroși invitați.

Cu această ocazie, Lina Mendoni a subliniat importanța simbolică a proiectului. Medoni a afirmat că redeschiderea palatului reprezintă „întoarcerea către societate a unui sanctuar al memoriei istorice și al identității naționale”. În egală măsură, este și reintegrarea unui monument de valoare universală în circuitul cultural și turistic al Greciei și Europei.

Expoziții fabuloase la Palatul Despoților

Spațiile interioare ale palatului găzduiesc acum o serie de expoziții permanente și temporare concepute pentru a oferi vizitatorilor o experiență interactivă și imersivă în universul Bizanțului târziu.

Expoziția permanentă, intitulată „Narațiuni Imperiale”, combină artefacte istorice cu tehnologii digitale moderne pentru a prezenta istoria familiilor imperiale care au condus Mystras și rolul orașului ca ultim refugiu al culturii, teologiei și intelectualității bizantine.

Printre expozițiile temporare este și „În seraiurile prințesei”. Aceasta explorează fascinația exercitată de Mystras asupra scriitorilor, artiștilor și intelectualilor europeni din secolul al XV-lea până la începutul secolului XX.

O altă expoziție specială, „Reflexii ale veșmintelor glorioase”, amenajată în impresionanta Sală a Tronului, pune în prim-plan vestimentația ca simbol al puterii și statutului social.

Veșminte confecționate de obștea monahală a Mănăstirii Pantanassa din Mystras

Astfel, vizitatorii pot admira costume istorice realizate manual, inspirate din frescele și reprezentările iconografice bizantine ale Curții Paleologilor. Piesele au fost confecționate de obștea monahală a Mănăstirii Pantanassa din Mystras, cu ajutorul specialiștilor din departamentul de costume al Operei Naționale a Greciei.

Palatul Despoților este al 30-lea muzeu inclus din 2019 în programul național de restaurare și valorificare a patrimoniului UNESCO. Este considerat unul dintre cele mai importante proiecte culturale de dată recentă din Grecia.