Actualitate
Medic la stat sau la privat? Unde suferă spitalele și de ce migrează medicii. Ministrul Sănătății explică, la Healthcare Forum 2026, care sunt soluțiile
Criza de medici din spitalele de stat din afara centrelor universitare este o temă care doare de ani buni. Un nou sistem de plată a gărzilor și norme mai clare privind activitatea și la stat și la privat sunt doar două dintre măsurile enunțate în ultima perioadă.
Plata medicilor în funcție de indicatorii spitalului ar putea fi implementată FOTO: Shutterstock
Ministrul Sănătății, invitat la „Healthcare Forum 2026: Adevărul despre Sănătatea României”, eveniment care se va desfășura în 24 martie 2026, la Crowne Plaza Bucharest, va vorbi despre soluții.
Dezbaterea – la care vor lua parte decidenți din sănătate, manageri ai marilor institute medicale (Fundeni, Matei Balș, Grigore Alexandrescu),reprezentanți ai structurilor profesionale, medici, factori importanți din industria de sănătate, experți în digitalizare, reprezentanți ai pacienților – va acoperi teme precum: blocajele majore ale sistemului sanitar, accesul limitat la servicii medicale, diferențele care separă România de statele cu sisteme sanitare performante, dezvoltarea spitalelor, atragerea și motivarea medicilor etc.
Sistem nou de gărzi și interzicerea practicii în privat pentru medicii care cer scutire de gardă
Spitalele orășenești, cele municipale, dar mai ales spitalele județene se confruntă cu o criză acută de medici. Rezultatul: fie imposibilitatea de a organiza linii de gardă, fie greutatea de a le acoperi întreaga lună, iar acolo unde lucrurile s-au înrăutățit dramatic chiar închiderea anumitor secții.
Motivele care îi fac pe tinerii specialiști să evite spitalele de provincie sunt diverse. Unii preferă spitalele din centrele universitare, alții aleg să activeze în mediul privat, deseori speriați de volumul mare de muncă și de complexitatea cazurilor care trebuie tratate la stat. Peste toate, România încă se confruntă cu exodul medicilor, iar cei care se gândesc să plece, la fel ca și cei deja plecați, vorbesc despre un cumul de factori care le-a influențat decizia, pornind de la nivelul salariilor, plata gărzilor, dotarea spitalelor și posibilitățile de perfecționare și până la modul în care se face accesul în sistem.
Pe de altă parte, posibilitățile de intervenție sunt limitate de contextul financiar actual. Chiar și așa, anumite măsuri enunțate deja de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ar putea atenua aceste probleme.
Plata gărzilor este subiectul care astăzi nemulțumește enorm corpul medical. Pentru gărzile care nu intră în obligația din contractul de muncă medicii primesc sume raportate la salariul din 2017-2018, raportarea la salariul în plată fiind principala revendicare de fiecare dată când structurile sindicale își prezintă nemulțumirile. Când se va întâmpla asta e greu de spus, în schimb ministrul Sănătății a anunțat reclasificarea gărzilor în trei categorii: gardă la domiciliu (care există și astăzi), gardă de monitorizare și gardă de urgență.
„Nu este echitabil ca o gardă să fie plătită la fel la Spitalul de Urgențe din București, de exemplu, unde poate un medic vede noaptea 30-40 de pacienți, cu o gardă la un spital orășenesc, unde de cele mai multe ori nu vede niciun pacient”, a declarat, recent, ministrul.
O altă discuție este cea privind implementarea unui tarif fix, calculat în funcție de rangul spitalului, de specialitate și de anumiți indicatori de performanță. „Nu exclud, deși tot de către corpul medical a fost respinsă această idee, ca în anumite spitale să se realizeze gărzi de 12 ore”, a mai spus ministrul, precizând că schimbările vor fi implementate treptat.
Modificarea sistemului de gărzi ar urma să vină la pachet cu o altă măsură, care-i vizează pe medicii care cer, la spitalul de stat, scutiri de gardă, invocând probleme de sănătate, pentru ca după programul de la stat să-și continue activitatea în mediul privat.
„Nu poți să ai lombosciatică doar la spitalul public și, cu aceeași scutire medicală, să faci gărzi la spitalul sau la cabinetul tău privat”, a spus oficialul, tema devenind publică după ce conducerea Spitalului Județean Constanța a semnalat că se confruntă cu un adevărat fenomen al scutirilor de gardă, mult peste jumătate dintre medici solicitând acest lucru.
Ministrul a mers mai departe și a anunțat că medicilor care cer scutiri de gardă în spitalul de stat și în schimb activează în timpul liber în mediul privat li se va putea interzice dreptul de a practica în privat. „Mă refer la cei care pleacă la ora 11:00 de la spitalul public la cabinetul privat și de cele mai multe ori împreună cu pacientul. Dacă nu încetăm cu acest fenomen care ne costă multe sute de milioane de lei pe an, sistemul de sănătate nu are cum să se facă bine. Eu am fost cel care a fost împotriva conceptului ca medicul să aleagă între public şi privat. Nu este normal. Medicul, după programul de la public, are dreptul să facă ce vrea cu profesia lui. Dar nu este corect ca în timpul programului de la public să activeze în programul de la privat”, a spus ministrul, citat de Agerpres.
Spitalul Slatina dezvoltă cardiologie intervențională dar nu poate asigura gărzile toată luna
Unul dintre spitalele care se confruntă cu o criză de medici este Spitalul Județean de Urgență Slatina, care de la începutul anului trecut nu mai poate acoperi garda de la Cardiologie pentru fiecare zi a lunii. De câteva luni, la unitatea sanitară au început să se facă și proceduri de cardiologie intervențională, fiind pus în funcțiune un angiograf achiziționat cu fonduri de la Ministerul Sănătății. Pentru astfel de proceduri (coronarografii și coronarografii cu montare de stent) la acest moment este necesară programarea, medicul care le efectuează fiind un colaborator al SJU Slatina. Secția Cardiologie are la acest moment cinci medici, ultimul venit, chiar la începutul acestei luni, fiind în curs de specializare pentru cardiologie intervențională. Faptul că, nici măcar cu ajutorul rezidenților cooptați pentru gărzi, nu se poate acoperi cu gărzi luna întreagă face dificilă inclusiv programarea unor astfel de proceduri. Pentru a funcționa optim, astfel încât să nu resimtă nici celelalte secții deficitul de cardiologi, secția Cardiologie ar avea nevoie de cel puțin 10 medici, a precizat directorul medical al SJU Slatina, medicul Florin Popa.
„Ne trebuie medici cardiologi pe compartimentul de Cardiologie intervențională, ne trebuie medici cardiologi pe compartimentul Terapiei intensivă cardiologie (USTAC), ne trebuiau medici cardiologi pe secție. Deci vorbim de trei lucruri distincte și ca să fii competitiv, să poți să faci performanță medicală, îți trebuie destul de mulți medici”, a explicat dr. Popa.
„Nu se duce nimeni cu infarct la privat”
Nu demult, conducerea spitalului a purtat o discuție cu un medic cardiolog specializat în aritmologie, cu ajutorul căruia serviciile din cadrul compartimentului Cardiologie intervențională ar fi putut fi extinse. În cele din urmă, medicul a ales mediul privat. Acesta este un scenariu cu care spitalele din provincie se confruntă adesea, la fel cum tot ele își fac concurență în atragerea medicilor rezidenți.
„Dacă ne referim la medicii rezidenți, cea mai mare concurență, bineînțeles, este între spitalele publice. Acum sunt aceste stimulente la modă, nu mai ocolim discuția, doar am văzut și declarația managerului de la Ploiești. La medicii rezidenți, la momentul actual, în sistemul public este o competiție intensă care oferă cele mai mari stimulente, pentru că medicul rezident nu are voie să facă partea de privat și atunci ei ca și sursă de venit suplimentară au aceste stimulante. Iar când ne referim la medicii specialiști, evident că privatul, pentru că la privat deja vorbim de cazuri ușoare. Nu se duce nimeni cu infarct la privat. Nu se duce nimeni cu o aritmie care îi pune viața în pericol la privat. Toată lumea vine la spital. La privat merg pentru o hipertensiune, pentru un dismetabolism lipidic, să zic așa, pentru probleme ușurele. Și, bineînțeles, sunt acele mari clinici private, dar nu e cazul la Slatina, unde au acum și angiograf, au și partea de imagistică medicală și anume angio-CT și RMN cardiac, dar sunt destul de rare”, a explicat dr. Popa.
Pe medicii rezidenți este la acest moment bătaie mare între spitale, iar medicii specialiști sunt vânați de clinicile din mediul privat. Ce oferă privatul? „Un volum de muncă mult mai ușor și pe venituri, nu de puține ori, mult mai mari”, a precizat directorul medical al celui mai mare spital din județul Olt.
În județul Olt nu este nicio sală de operații acreditată pentru intervenții chirurgicale complexe, prin urmare medicii cu specialitatea ATI din spital nu au migrat către privat. „Este o lipsă, din punctul meu de vedere, pentru că trebuie dezvoltată și partea aceasta puțin. Cunosc oameni destul de mulți care vor fie să nască la privat, fie să scoată un colecist la privat… Actualmente probabil sunt unul, doi medici care dau niște mici anestezii pentru o colonoscopie, pentru endoscopie, pentru un pacient care e mai sensibil și îi susții puțin intravenos anestezia locală dar pe partea aceasta e destul de slab dezvoltat județul”, a mai spus dr. Popa.
În privința serviciilor de cardiologie, în schimb, spitalul județean a pierdut definitiv mai mulți medici care au ales să activeze exclusiv în cadrul cabinetelor private.
O altă specialitate care atrage mulți medici în mediul privat este oftalmologia.
„Artificii” care corectează dezechilibrele
Pentru a-i motiva pe medici să efectueze mai multe gărzi în cadrul spitalului de stat, la SJU Slatina s-a implementat un sistem care îi recompensează pe cei care nu se limitează la garda obligatorie. Prioritară a fost Cardiologia, pentru că de această specialitate depind foarte mult și alte secții, a explicat medicul.
„Am mai zis-o, cumva trebuie să fim echitabili în momentul când oferim aceste stimulante. Colegii din spital au înțeles că trebuie să facem ceva să aducem cardiologi, pentru că în lipsa cardiologilor nu doar pacienții suferă, ci și restul colegilor. Pentru că ai nevoie de consulturi în permanență, de evaluare cardiologică în permanență. Pacienții care sunt internați în chirurgie plastică, de exemplu, vin cu o patologie de acasă, printre altele și patologie cardiacă. Și tu nu știi, ca și plastician, să o tratezi. Atunci e normal să apelezi la colegul cardiolog să te ajute. (…) Te trezești că îți apare un pacient în Urgență, tăiat de flex, are INR-ul 5 și tu trebuie să intervii repede. (…) Teoretic, tot știm să ne uităm într-un prospect, toți știm să calculăm niște doze, dar sunt lucruri câteodată de finețe, iar dacă nu ai specialistul s-ar putea să faci o gafă și nu e cazul să facem gafe. Adică toți colegii au înțeles că trebuie să facem orice să aducem cardiologi. S-a înțeles nevoia”, a completat directorul medical.
Medicii rezidenți primesc sumele cele mai mari drept stimulent, pentru că ei sunt și medicii cu cele mai mici salarii. Sunt recompensați însă și medicii spitalului.
„Am gândit un sistem să fie cumva toată lumea mulțumită. Adică medicii care sunt angajații noștri, nu contează că este chirurg, că este pneumolog, că este neonatolog și așa mai departe, toți medicii care fac peste patru gărzi primesc o sumă fixă lunar. Toți medicii pe care fac peste cinci gărzi primesc o altă sumă, puțin mai mare. După care, medicii care vin și fac gărzi din afara spitalului, sunt medici specialiști, medici primari, într-o specialitate în care nu reușim cu personalul nostru angajat să acoperim linia de gardă, la fel, primesc un stimulent pentru a face gărzi la noi în spital”, a mai arătat directorul medical al SJU Slatina.
De departe cea mai bună soluție ar fi alinierea plății gărzilor la salariul în plată și nu raportarea la cel de acum opt ani, a mai spus reprezentantul SJU Slatina.
„Lucrul acesta ar fi incredibil dacă s-ar întâmpla. Dar hai să ne uităm puțin ce se întâmplă la nivel național. Toată lumea la momentul acesta vorbește de tăieri, nicidecum să-ți dea un leu în plus. Nu cred că în anul în curs se va întâmpla ca gărzile să se alinieze la plata din 2026, chiar dacă ar fi nimic altceva decât o normalitate. Asta e normalitatea. Eu muncesc în 2026 și tu mă plătești ca în 2017, când pâinea era 50 de bani iar acum e 3 lei”, a mai spus dr. Popa.
Atragerea de noi medici în spital a devenit un obiectiv permanent, a mai precizat directorul medical, pentru că un singur medic care pleacă dintr-o secție este un eveniment ce poate conduce la destabilizarea activității secției respective. Se observă însă o reticență din partea medicilor tineri, cu atât mai mult dacă aceștia au la dispoziție și varianta de a lucra în privat.
„Responsabilitatea la noi este direct proporțională cu gravitatea cazului. La spital, din păcate, vin cele mai multe cazuri. Câte accidente vasculare se duc la privat? Câte infarcte? Câte aritmii? Niciunul. Sau dacă se duc la privat, nu știu cum să facă mai repede să-l trimită în UPU. Sunt multe situații în care ne trezim cu pacienți care sunt consultați la privat și vin la UPU în fugă. Și se mai întâmplă ceva, nu la Slatina, dar se întâmplă în țară. Sunt situații punctuale care s-au întâmplat în țară unde s-a intervenit chirurgical la privat și s-a transferat pacientul la stat pentru că au intervenit complicații în timpul operației. Și cazul s-a rezolvat la spitalul de stat. (…) Spital este acea organizație care poate să-ți ofere asistență medicală continuă și punct. Inclusiv o anestezie locală se poate complica”, a dat medicul un alt exemplu.
„Nu este normal ca într-un spital județean să fii plătit ca într-un spital orășenesc”
Garda de 12 ore, o propunere care a fost și lăudată, dar și criticată de oameni din sistem, este o soluție pentru a rezolva problema burnout-ului, este de părere dr. Florin Popa. Reclasificarea gărzilor, pe de altă parte, ar face dreptate medicilor care lucrează în spitale unde volumul de muncă este foarte mare, dar care sunt plătiți asemeni colegilor care au gărzi mult mai ușoare.
„Garda la domiciliu există și astăzi. Garda de monitorizare, din punctul meu de vedere, pentru că este vorba de plata gărzilor, până la urmă, va fi implementată în spitalele care nu sunt de urgență. În momentul în care ești medic de gardă la Spitalul Orășenesc X, acolo faci o gardă de monitorizare, nu faci o gardă de urgență. Te uiți pe indicatori. Câte intervenții ai avut tu de-a lungul anului trecut? Nu este normal ca într-un spital județean să fii plătit ca într un spital orășenesc. Nu este normal. Nu este normal pentru că cel din spitalul orășenesc vede cinci cazuri, iar cel din județean îți vede 50. Sunt niște indicatori de eficiență și eficacitate medicală, sunt destul de mulți, inclusiv rata de operabilitate. Rata de operabilitate este foarte, foarte importantă pentru secțiile chirurgicale, pentru că o secție chirurgicală, cum îi spune și numele, este o secție în care trebuie să opereze. O rată de operabilitate scăzută înseamnă că tu ai internat pacienți care erau non-chirurgicali. Că se întâmplă cu un pacient care poate să dezvolte o patologie acută chirurgicală peste două-trei ore, și-l supraveghezi, e o discuție, dar în momentul când ai 50% rată de operabilitate e o problemă”, mai spus medicul. Faptul că ministrul a obligat spitalele să pună acești indicatori fe site este un indiciu că se dorește ca acești indicatori să fie luați în considerare și pe baza lor fiecare spital să obțină o anumită gradație, crede medicul. „Bineînțeles, sunt de acord ca personalul medical să fie cumva plătit în funcția de gradația spitalului, în funcție de complexitatea cazurilor pe care le tratează. Și spun personalul medical, nu medicul, pentru că și asistentul moare pe lângă mine, și brancardierul tot la fel. E un sistem complex în care trebuie văzute lucrurile și trebuie să ne trezim puțin la realitate. Lucrurile nu mai pot să funcționeze cum au funcționat”, a mai spus medicul.
Dacă plata personalului va ține cont de complexitatea și calitatea muncii multe dintre problemele cu care se confruntă astăzi spitalele județene se vor regla, crede medicul, pentru că vor fi medici interesați să câștige pe măsura efortului.
„Problema de personal există și pe celelalte categorii de personal medical, pentru că nu vorbim doar de lipsa de medici, chiar dacă asta ne doare cel mai și cel mai rău, într-adevăr. Vorbim și de lipsă de asistenți, și de lipsa de brancardieri, și de grijitoare de curățenie, infirmiere”, a conchis medicul Florin Popa.
Actualitate
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile
UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București.
Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii pe
care România trebuie să le impună UE în fața Rusiei.
Macron, Putin, Merkel și Zelenski în timpul negocierilor de pace de la Paris. FOTO EPA-EFE
Negocierile
dintre europeni și Rusia, în dosarul ucrainean, ar putea începe în
viitorul apropiat, deși liderii europeni nu s-au înțeles încă în
privința numelui celui care va reprezenta UE. Surse ale Politico
vorbesc despre faptul că liderii celor mai importante state din UE,
președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german,
Friedrich Merz, s-ar opune ca președintele Consiliului European,
António Costa, să preia inițiativa. Deși Franța și Germania au
început discuțiile cu Moscova pe cont propriu, acum cei doi
contraatacă și spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să se grăbească.
În
același timp, statele de pe flancul estic al NATO, inclusiv România,
privesc cu anumite rezerve amestecate cu teamă viitoarele discuții
ale UE cu Rusia. Ca de fiecare dată în astfel de momente, planează anumite suspiciuni că cei mari ar putea face concesii pe seama celor mici. Minsk 1 și Minsk 2, acordurile semnate de Franța și Germania cu Federația Rusă, sunt doar cele mai recente exemple în care est-europenii consideră că cele două puteri europene ar fi putut da dovada de mai multă fermitate în negocierile cu Moscova și că acest lucru ar fi putut preveni invadarea Ucrainei.
Dincolo de neînțelegerile dintre statele europene în privința
acestui dosar, presa a vehiculat o serie de nume pentru viitorul
negociator european. Lideri de calibru precum Angela Merkel sau Mario
Draghi au apărut pe o listă care cuprinde mai multe opțiuni.
Politologul
Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, este director al Oxford
Digital Diplomacy Research Group.
Într-o analiză pentru „Adevărul”,
Bjola vorbește despre liniile roșii pe care ar trebui să le impună
Bucureștiul și celelalte capitale est-europene, dar și despre
mesajul pe care acestea ar trebui să-l transmită Bruxelles-ului
înaintea negocierilor cu Moscova.
Mario Draghi, profilul ideal pentru negocierea cu Rusia
În
opinia lui Corneliu Bjola, fostul șef al Băncii Centrale Europene
și ex-premier al Italiei, Mario Draghi, ar fi cel mai potrivit să-i
reprezinte pe europeni în discuțiile cu Rusia. Corneliu Bjola
remarcă și faptul că în interiorul UE nu există încă un
consens că un stat de pe flancul nordic ar trebui să dea tonul
negocierii.
„Mario
Draghi mi se pare, cred, cel mai apropiat de profilul de care Europa
are astăzi nevoie. El este perceput ca un european convins, cu un
discurs consecvent în favoarea integrării aprofundate și chiar a
unei „federalizări pragmatice” a UE, dar nu este asociat cu
epoca dependenței energetice față de Rusia sau cu aranjamente
sulfuroase de tipul Nord Stream. Draghi a dovedit, în criza euro, că
poate lua decizii extrem de dificile și creative. Celebrul „whatever
it takes” a combinat disciplina financiară cu capacitatea de a
construi pachete complexe, acceptabile pentru Nord și Sud
deopotrivă. Aceste calități sunt esențiale într-o negociere care
nu va privi doar trasarea unor lines de demarcație sau încetarea
ostilităților, ci și reconstrucția Ucrainei, arhitectura viitoare
a sancțiunilor, ordinea energetică europeană și, nu în ultimul
rând, garanțiile de securitate pentru Europa în ansamblu”, este
poziția lui Corneliu Bjola.
Miza strategică a României pe Flancul Estic al NATO
Pentru
România și celelalte țăril situate pe flancul de Est al NATO, negocierile
ce vor urma cu Federația Rusă sunt extrem de importante. Corneliu
Bjola crede că Bucureștiul trebuie să transmită un mesaj clar
liderilor europeni, pentru ca aceștia să țină cont, atunci când
vor avea loc discuțiile, și de poziția României și a țărilor
din regiune. Politologul român nu crede că Bruxelles-ul va
sacrifica interesele est-europenilor pentru a face concesii majore
Moscovei, dar îndeamnă la prudență și la acțiune.
„Dacă
viitorul negociator european s-ar consulta cu statele membre înainte
de a începe discuțiile, mesajul României ar trebui să fie clar
și, în același timp, lucid cu privire la propriile limite. Ca stat
de frontieră al NATO și al UE, aflat direct la Marea Neagră,
România are un interes vital ca orice arhitectură de pace să nu
legitimeze anexări teritoriale prin forță și să nu producă un
„nou Donbas” permanent, un conflict înghețat la câteva sute de
kilometri de granițele sale”, spune Bjola.
UE anunță negocieri cu Rusia, iar vechea spaimă revine în Est. Avertisment pentru România: „Există motive de îngrijorare”
Pericolul unui conflict înghețat la Marea Neagră și vulnerabilitatea regiunii
România
și statele din zonă ar trebui, mai spune acesta, să țină cont de
faptul că, fără o Ucraina puternică, securitatea în bazinul
Mării Negre va fi mereu problematică. Asta înseamnă că orice
acord care ar face mari concesii Rusiei ar vulnerabiliza țările din
zonă.
„Securitatea
Ucrainei este inseparabilă de securitatea Mării Negre și de
stabilitatea Republicii Moldova, iar acest lucru trebuie spus
răspicat: un acord care lasă Rusiei libertatea de a menține,
amplifica sau repoziționa capacități militare ofensive în
regiune, inclusiv sisteme care ar controla spațiul aerian și
maritim, ar fi un acord împotriva intereselor României”, mai
afirmă expertul.
Corneliu Bjola crede că UE trebuie să dea dovadă de fermitate cu Rusia. FOTO: Arhivă personală
În
același timp, Corneliu Bjola consideră că România și celelalte
state de pe flancul estic ar trebui să își susțină punctul de
vedere cu tărie la Bruxelles și în marile cancelarii europene.
Problema ar fi, în viziunea expertului, că Bucureștiul a fost mult
prea preocupat în ultimul timp să intre în grațiile
Washingtonului, fără a participa efectiv la inițiativele europene.
Această abordare reprezintă o provocare importantă pentru
administrația de la București, condusă de președintele Nicușor
Dan.
„România
ar trebui, de asemenea, să insiste ca orice calendar de ridicare a
sancțiunilor să fie strict condiționat de retragerea treptată și
verificabilă a trupelor ruse și de respectarea clauzelor de
securitate ale acordului de pace, nu de simple declarații politice
ale Moscovei. Din păcate, însă, trebuie spus că, în ultimul an,
politica externă a Bucureștiului a fost centrată aproape exclusiv
pe menținerea unei relații asimetrice și fără rezultate cu
administrația Trump, chiar cu prețul absenței din formatele
europene relevante, precum Weimar Plus sau inițiativele de
securitate europeană, einschließlich propunerea franceză privind
extinderea umbrelei nucleare.
Cum se poate apăra România pe mare. „Trebuie să avem tot pachetul: și legea, și oamenii, și mijloacele tehnice, și instituțiile pregătite să apere țara”
Trebuie
spus însă că, spre deosebire de Budapesta lui Viktor Orbán,
România nu a blocat inițiative europene majore, ceea ce este în
sine un lucru pozitiv, dar nici nu a contribuit în mod decisiv la
definirea lor și a ezitat să se asocieze unor proiecte europene mai
ambițioase. În aceste condiții, cel mai util lucru pe care îl
poate face Bucureștiul, pe termen scurt, este să nu blocheze
soluțiile constructive și să își recapete treptat credibilitatea
participând activ, nu doar formal, la procesul de definire a
pozițiilor comune europene”, explică Bjola.
Scenarii de pace pentru Ucraina: Condițiile ridicării graduale a sancțiunilor
În
ceea ce privește un compromis cu Federația Rusă, europenii ar
trebui să traseze anumite linii roșii, susține Corneliu Bjola. Un
astfel de compromis, dacă va exista, ar fi de dorit să fie mai
degrabă în termeni de calendar și de mecanisme, nu în termeni de
principii, mai spune Bjola.
„Se
pot imagina formule graduale de ridicare a unei părți din
sancțiuni, în măsura în care Rusia își retrage treptat trupele,
respectă un regim de demilitarizare convenit și acceptă un grad
înalt de transparență militară. Se pot discuta, de asemenea,
aranjamente de securitate pentru Ucraina, de la un sistem de garanții
bilaterale și multilaterale, apropiat de un NATO-light, până
la o variantă europeană de securitate colectivă. În ceea ce
privește teritoriile ocupate, pot fi explorate formule temporare de
administrare sub egida ONU sau a unei misiuni internaționale, dar
numai dacă acestea sunt acceptate de societatea ucraineană și sunt
concepute ca o etapă către restabilirea unei păci durabile în
Ucraina și în regiunea Mării Negre, nu ca o soluție permanentă
de înghețare a conflictului”, încheie Corneliu Bjola.
Actualitate
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate la iveală modul în care apropiații acestuia au spălat miliarde de ruble și cum o companie controlată din umbră de familia sa a manipulat transporturi militare destinate chiar armatei ucrainene, în plin război.
Premierul rus Mihail Mișustin/FOTO:EPA/EFE
În timp ce Kremlinul impune legi drastice privind „patriotismul” și cere sacrificii totale populației ruse, elitele de la Moscova continuă să își securizeze averile uriașe prin metode demne de romanele de spionaj. Cea mai recentă anchetă a jurnaliștilor de la Centrul „Dosare” o are în centru pe Natalia Stenina, sora premierului rus Mihail Mișustin. Documentele financiare scurse în spațiul public dezvăluie o discrepanță astronomică între veniturile oficiale ale acesteia și realitatea din conturile sale bancare.
Matematica corupției
În cursul anului 2022, Natalia Stenina a plasat nu mai puțin de 12 miliarde de ruble (peste 130 de milioane de dolari) într-un depozit la Gazprombank. Conform datelor analizate, sora premierului a încasat doar din dobânzi suma de un miliard de ruble într-un singur an. Cu un an înainte, în aceeași bancă, conturile sale adăposteau alte 6 miliarde de ruble.
Unde este anomalia? În registrele oficiale de muncă, Stenina figurează din 2017 ca directoare de publicitate la compania „Tekadom”, parte a grupului deținut de oligarhul Emin Agalarov, unde încasează un salariu lunar cuprins între 25.000 și 60.000 de ruble (aproximativ 300–700 de dolari). Analiștii financiari au calculat că, din acest salariu legal, sora oficialului rus ar fi avut nevoie de mii de ani pentru a economisi suma depusă în bancă. Chiar și dividendele istorice primite anterior de la grupul privat UFG (aproximativ 10 milioane de dolari) reprezintă doar o fracție infimă din averea reală afișată.
Mariajul fictiv și rețeaua imobiliară de pe Rubliovka
Pentru a legaliza și ascunde proveniența acestor fonduri, s-a apelat la scheme clasice de fațadă. Între 2008 și 2020, Stenina a fost căsătorită oficial cu Aleksandru Udodov, un om de afaceri din cercul intim al lui Mișustin. Însă investigația demonstrează că mariajul a fost complet fictiv.
Scurgerile de informații arată că, în toți acești ani, Stenina a continuat să locuiască și să își împartă viața cu primul ei soț, Serghei Stenin, tatăl celor doi copii ai săi, în timp ce Udodov nu a împărțit niciodată cu ea vreo adresă, mașină sau măcar un zbor cu avionul.
„Nu l-am văzut niciodată pe Udodov în compania Nataliei Stenina”, a declarat Kiril Kaciur, fost partener de afaceri al acestuia. Rolul lui Udodov a fost strict cel de interfață financiară. Prin intermediul lui, sora premierului a primit „donații” constând în vile și terenuri de lux pe șoseaua Rubliovo-Uspenskoe, în faimoasa zonă rezidențială Nikolina Gora, proprietăți care în registrele publice rusești apar astăzi secretizate sub proprietatea generică „Federația Rusă”.
Regretatul opozant Aleksei Navalnîi l-a etichetat încă din 2020 pe Udodov drept un „escroc fiscal” specializat în recuperări ilegale de TVA, un paravan care vindea pe piață influența politică a lui Mișustin.
Bani rusești și logistică militară pentru Ucraina
Cea mai explozivă dezvăluire a anchetei vizează însă compania germană VG Cargo, operată de Udodov și Kaciur în incinta aeroportului Frankfurt-Hahn. Deși procuratura germană a investigat firma pentru spălare de bani, dosarul a fost închis suspect în 2021 din „lipsă de probe suficiente”. În acel moment, compania rula profituri nete de milioane de euro.
Ceea ce a urmat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina depășește însă orice scenariu geopolitic. Potrivit mărturiilor unor foști angajați obținute de Centrul „Dosare”, la doar câteva săptămâni de la ordinul de atac dat de Vladimir Putin, prin hub-ul logistic din Frankfurt controlat de VG Cargo a început să treacă asistența militară occidentală destinată Ucrainei.
Compania controlată de omul de încredere al premierului rus a manipulat, descărcat și trimis mai departe spre Kiev mărfuri cu dublă utilizare și tehnologii militare avansate destinate să lovească forțele ruse pe front.
Deși Udodov a încercat să își piardă urmele la finele anului 2022, transferând oficial controlul VG Cargo către o firmă din Azerbaidjan (Sheer One Investments) pentru a evita sancțiunile americane, legăturile sale au rămas active. Ulterior, el s-a folosit de aceeași structură germană pentru a încerca să introducă ilegal în Rusia obiecte de artă și antichități din SUA.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București. Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii...
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate...
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic,...
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre...
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului,...
Cum să dormi bine pe timp de caniculă. Temperatura recomandată în dormitor și sfaturile experților
Canicula poate transforma nopțile într-un adevărat coșmar, iar temperaturile ridicate afectează calitatea somnului și capacitatea organismului de a se odihni....
Ce este o observație GPS de tip Rapid Static?
Dimineața, pe teren, receptorul GNSS pare mai tăcut decât toate celelalte scule. Îl așezi pe trepied, verifici bula, te uiți...
-
Breakingacum 3 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum 24 de oreTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Breakingacum 19 oreRăzboi în Ucraina, ziua 1.578. Ucrainenii au lovit tocmai în Siberia, rușii răspund cu un atac asupra orașului Harkov
-
Actualitateacum 3 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
-
Actualitateacum 3 zile
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series
-
Actualitateacum 3 zileÎnchiriere mașină pentru city break: cum alegi modelul potrivit în 30 de minute?