Escaladarea conflictului din Iran și extinderea sa la nivel regional ar putea declanșa un șoc economic global. Poziția strategică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice transformă această regiune într-un punct strategic pentru economia globală. Gândul a stat de vorbă cu doi analiști economici pentru a explica efectele pe care conflictul le-ar putea avea asupra economiei românești, dar și asupra economiei mondiale.

Închiderea Strâmtorii Ormuz, mișcare critică pentru economia globală

Chiar dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Poziția țării noastre în contextul acestui conflict este una vulnerabilă, în special din cauza dependenței de importuri de energie, combustibil și bunuri de larg consum. Strâmtoarea Ormuz reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume deoarece aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă.

După ce Israel și SUA au atacat Iranul în cadrul unei operațiuni surpriză, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz. O închidere prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări.

Adrian Negrescu: Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială

Analistul economic, Adrian Negrescu, explică pentru Gândul efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta spune că ele se vor resimți rapid în economia românească, în special prin creșterea prețurilor la carburanți, pe fondul dependenței de importuri. Specialistul subliniază că România are o capacitate redusă de rafinare, motiv pentru care, va trebui să apeleze și mai mult la piețele externe pentru a acoperi deficitul de carburanți și petrol. Or, această dependență și orice scumpire la nivel internațional se va reflecta atât în prețurile de la pompă, cât și în costurile de transport.

„În ceea ce privește economia a României, putem spune așa, orice creștere a prețului petrolului se va traduce rapid într-o creștere a prețului la pompă în România, în condițiile în care stocurile s-au redus foarte mult, iar impactul efectelor economice, la nivel internațional, tinde să se propage foarte rapid. Altfel spus, dacă prețul petrolului va trece de 75-80 de dolari pe baril, din păcate, prețul carburanțului ar putea trece de 8,5, chiar 9 lei pe litru, în orizontul următoarelor 40 de zile. Și asta în condițiile în care, din păcate, suntem dependenți de transportul rutier, avem o capacitate din ce în ce mai redusă de rafinare. Altfel spus, trebuie să importăm mai des carburanți și petrol pentru piața românească.”

De asemenea, economistul atrage atenția că un conflict extins în zona Golfului poate afecta rutele comerciale esențiale și poate duce la blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce ar genera scumpiri în lanț pentru produsele electronice, electrocasnice, îmbrăcăminte și încălțăminte.

„Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială, în care noi o să fim victime de serviciu, în condițiile în care, dincolo de prețul carburanților, riscă să apară probleme pe lanțurile de aprovizionare, mai ales că stâmtoarea Ormuz va fi închisă. Asta înseamnă că tot ce vine import din China, din India, din alte țări asiatice, ar putea deveni mai scumpe, în condițiile în care transportatorii vor trebui să ocolească toată Africa. Asta înseamnă costuri mai mari, asta înseamnă prime de risc mai mari pentru transportul de marfă. Nu este exclus să asistăm la perturbări în fluxurile de aprovizionare, produse electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălțăminte, în condițiile în care noi suntem, din păcate, net importatori pe multe dintre produsele astea care țin de viața de zi cu zi.”

În final, Adrian Negrescu subliniază că orice zi de conflict accentuează criza în care se află economia mondială. Reacțiile rapide și emoționale ale investitorilor în acest context pot duce în doar 24 de ore direct la o criză financiară. Spre deosebire de crizele precedente, astăzi investitorii pot lua decizii instant, care ar putea avea efecte directe atât pentru economia globală, cât și pentru economiile vulnerabile, precum cea a României.

„Orice astfel de război se poate traduce în 24 de ore într-o criză financiară. Spre deosebire de criza precedentă, în momentele de față, investitorii sunt la un buton distanță de a-și lichida acțiunile, de a-și lichida plasamentele în burse, de pe telefonul mobil, prin aplicațiile mobile, ceea ce le lipsea la precedenta criză financiară. Altfel spus, pe fondul emoției, pe fondul informațiilor din social media, nu este exclus să asistăm la o ieșire agresivă din piață a investitorilor, mai ales a celor mici și asta se va traduce, din păcate, într-o problemă gravă de finanțare.”

Adrian Mitroi: Volatilitatea prețurilor la energie și combustibil riscă să reaprindă inflația și să afecteze direct bugetele românilor

Pe același ton, Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie privită prin prisma impactului asupra piețelor globale, în special asupra energiei. Tensiunile din regiune afectează direct Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul mondial.

„Conflictul dintre Israel și Iran, amplificat prin implicarea directă a Statele Unite ale Americii începand cu februarie 2026, marchează o mutație strategică majoră în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu, cu reverberații globale. Fragmentarea regimului de la Teheran, reacții asimetrice prin proxy-uri regionale și presiuni crescute asupra rutelor energetice critice – Strâmtoarea Ormuz, coridor prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, ne face vulnerabili la șocul economic ce va urma.”

Acesta explică că pentru România impactul, deși indirect, este semnificativ. Creșterea prețurilor la energie și combustibili poate reactiva presiunile inflaționiste și va afecta rapid bugetele gospodăriilor, dar și competitivitatea industriei locale. În acest sens, economistul crede că România, membră a NATO și a Uniunii Europene, ar putea fi afectată de redistribuirea resurselor militare occidentale sau de intensificarea amenințărilor hibride.

„Pentru România, impactul este indirect, dar relevant. Pe plan economic, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili riscă să reactiveze presiunile inflaționiste, afectând bugetele gospodăriilor și competitivitatea industrială. Într-un context deja tensionat fiscal, local și la nivel european, creșterea costurilor de apărare și a subvențiilor energetice creează o dilemă de politică publică: echilibrarea consolidării bugetare cu imperativele de securitate. Pe plan strategic, ca stat membru al NATO și al Uniunea Europeană, România este parte a unui sistem de alianțe ce poate fi afectat de extinderea conflictului, fie prin redistribuirea resurselor militare occidentale, fie prin intensificarea amenințărilor hibride (cibernetice, energetice, informaționale).”

De asemenea, Adrian Mitroi atrage atenția asupra efectelor sociale și geopolitice ale unui conflict prelungit, care pot genera presiuni suplimentare asupra continentului și implicit asupra României. Economistul spune că pentru România, cheia rămâne „prudența strategică, diversificare surselor energetice și consolidarea rezilienței economice și instituționale”.

„În plan umanitar și social, un conflict prelungit poate genera noi fluxuri migratorii către Europa și tensiuni suplimentare în societățile deja afectate de inflație și polarizare politică. Miza reală este stabilitatea ordinii regionale. O eventuală tranziție controlată în Iran ar putea deschide oportunități economice și energetice, inclusiv pentru Europa de Est. În schimb, o spirală a escaladării ar amplifica riscurile globale, de la șocuri petroliere la repoziționări strategice ale marilor puteri.”

RECOMANDAREA AUTORULUI: