Actualitate
Războiul care rescrie economia: Japonia este marea victimă, Rusia, marele câștigător. Ce bunuri și servicii se vor scumpi
Conflictul din Orientul Mijlociu a creat o criză fără precedent, afectând comerțul mondial, blocajele apărute pe rutele de aprovizionare ducând, pe lângă întârzieri majore și pierderi considerabile, și la scumpiri ale unor produse fabricate din petrol, dar și la creșterea prețurilor pentru asigurări. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat care sunt consecințele economice ale acestui război.
Războiul din Orientul Mijlociu provoacă perturbări pe lanțul de aprovizionare. Foto Shutterstock
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că recentul conflict din Orientul Mijlociu „a creat o criză fără precedent”, aceasta fiind strategia Iranului, care își dorește să ajungă la masa tratativelor.
„Iar singura șansă pe care o are să ajungă la masa tratativelor este să prelungească conflictul, ceea ce are consecințe economice foarte grave la nivel global.
Cea mai mare victimă a acestui conflict este Japonia. Este deja în alertă energetică, pentru că aproximativ 70% din petrolul pe care-l folosește să producă energie electrică provine din Golf”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.
Cristian Pîrvulescu: Japonia, cel mai mare perdant, Rusia, cel mai mare câștigător
„V-ați întrebat cine este cel mai mare câștigător? Este Rusia, care are un petrol foarte scump față de cel din Golf, iar scumpirea petrolului pe piețele internaționale face ca petrolul rusesc să devină mai eficient. Nu știu ce pariu a făcut Donald Trump… În ce privește Europa, nu cred că acest conflict a fost o surpriză pentru cineva. Trump a trimis flotila, era clar că urmează o acțiune militară.
Pe termen mediu vor resimți cu toții creșterea prețului petrolului, creșterea prețului gazelor despre care vorbeați, pentru că o bună parte din state iau petrolul din Qatar. Acum depinde foarte mult și cât timp va dura acest conflict, pentru că o săptămână, așa cum se estimează, înseamnă foarte mult, aprovizionarea cu țiței va avea de suferit.
Știu, statele OPEC au spus că vor mări producția, dar mă întreb unde? Pentru că majoritatea statelor OPEC sunt acolo, în zonă. Ar mai fi Venezuela, dar acolo capacitatea de producție a fost distrusă de Maduro”, a spus analistul pentru „Adevărul”.
„Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China”
Întrebat dacă poate fi și o problemă pentru comerțul cu amănuntul, în condițiile în care milioane de colete sunt comendate de români în fiecare lună, analistul a spus că, cel puțin deocamdată, nu sunt probleme, dar există un risc.
„Coletele vin prin Canalul Suez, care nu a fost afectat. Însă există un mare risc. Houti sunt cei mai importanți dintre toți, pot lovi fără nicio problemă în Canalul Suez, pe unde se transportă mărfurile din China. Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China, în economia Chinei”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.
Radu Puiu: Conflictul blochează în totalitate transportul din regiune
La rândul lui, Radu Puiu, analist financiar XTB România, a evidențiat principalele probleme pe care acest conflict le crează în lume.
„Conflictul din Orientul Mijlociu blochează în totalitate transportul în regiune, fie că vorbim de căile maritime sau aeriene. Temerile referitoare la potențiale perturbări ale comerțului global sunt justificate. Majoritatea bunurilor de consum sunt expediate din porturi chinezești precum Shanghai sau Shenzhen și traversează Oceanul Indian în direcția Canalului Suez, impactul fiind unul indirect”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.
Acesta a explicat că, de obicei, aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial trec prin Strâmtoarea Ormuz. „Incertitudinea și perturbarea comerțului internațional cauzate de răspunsul Iranului la atacurile SUA și Israelului au dus deja la creșterea prețurilor petrolului”, a spus el.
„Blocarea strâmtorii scumpește bunurile și serviciile”
Pe de altă parte, blocarea strâmtorii ar putea crește și mai mult costul bunurilor și serviciilor la nivel mondial și ar putea afecta unele dintre cele mai mari economii ale lumii, inclusiv China, India și Japonia, care se numără printre principalii importatori de țiței care tranzitează această cale navigabilă.
„Un blocaj al strâmtorii va afecta puternic Asia, având în vedere că aproximativ 3.000 de nave traversează strâmtoarea în fiecare lună.
Conform estimărilor EIA, în 2022, aproximativ 82% din țițeiul ce traversează acest punct comercial era destinat țărilor asiatice.
Se estimează că achizițiile Chinei sunt de aproximativ 90% din petrolul pe care Iranul îl exportă pe piața mondială. Deoarece China utilizează acest petrol pentru a fabrica produse pe care le exportă apoi în alte țări, prețurile mai mari ale petrolului ar putea însemna și prețuri mai mari pentru consumatorii din întreaga lume.
În acest context, sunt căutate rute alternative pentru transportul materiei prime. Petrolul ar putea fi deviat de-a lungul infrastructurii alternative pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, dar Reuters raportează că acest lucru ar duce la o scădere a aprovizionării cu 8-10 milioane de barili pe zi”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.
Se scumpesc și asigurările
Pe lângă scumpirile cauzate de creșterea prețului combustibililor, un alt impact asupra comerțului internațional îl va avea scumpirea costurilor de asigurare. „O creștere de 50% a costurilor asigurărilor maritime face ca operațiunile de transport maritim regional să devină nesustenabile din punct de vedere financiar pentru un număr semnificativ de transportatori. Furnizorii de asigurări importanți au încetat să mai ofere acoperire pentru riscurile de război. Prin urmare, tancurile petroliere trebuie să rămână ancorate sau să caute rute de tranzit alternative în afara zonei operaționale. Costurile mai mari ale asigurărilor contribuie la creșterea prețurilor bunurilor de consum în regiunile dependente de importuri”, a declarat analistul.
În ce privește închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite și al Qatarului, Puiu a declarat pentru „Adevărul” că întrerupe cel mai eficient coridor aerian din lume. „Transportatorii de marfă trebuie să adopte rute extinse prin Asia Centrală sau Africa, ceea ce crește costurile transportului aerian al produselor electronice și farmaceutice. Această perturbare afectează calendarul programelor de producție globale care depind de livrarea la timp.
Astfel, principalele efecte asupra comerțului ar putea fi termene de livrare întârziate și ajustări de preț. În plus, costurile de asigurare pentru a traversa acea regiune au devenit nesustenabile pentru majoritatea transportatorilor”, a explicat analistul.
Bogdan Maioreanu: Comerțul China-Europa, afectat în mod special
Întrebat dacă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu este afectat și comerțul China – Europa, și implicit milioanele de colete care sunt aduse zilnic în Europa, analistul eToro Bogdan Maioreanu a explicat pentru „Adevărul” că, inevitabil, traficul de mărfuri va scădea.
„Există mai multe moduri în care actuala criză din Orientul Mijlociu poate afecta comerțul mondial și, în mod specific, comerțul China–Europa. În primul rând, anunțul Iranului privind închiderea strâmtorii Ormuz crește prețul petrolului (ieri a urcat cu 6%) deoarece este estimat că peste 20% din traficul mondial de țiței trece pe aici. Chiar dacă strâmtoarea nu s-ar închide, riscurile generate de conflictul militar din zonă impun asigurări suplimentare pentru navele care o tranzitează, care, implicit, pot duce la scăderea drastică a traficului, necesitând ocoluri ce adaugă costuri și întârzieri semnificative. Totodată, blocarea strâmtorii poate produce și creșteri de prețuri ale altor materii prime pentru produsele chimice, dar și ale altor produse derivate din petrol. În plus, bombardamentele asupra unor capacități de producție de petrol și rafinării din zona Golfului pot pune și mai mare presiune pe prețul petrolului”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.
În al doilea rând, a adăugat analistul, conflictul afectează transportul de mărfuri – ruta cea mai scurtă pentru comerțul dintre China și Europa fiind prin canalul de Suez. „Dar până acolo navele trebuie să treacă prin golful Aden și Marea Roșie, o zonă care se confruntă cu amenințările rebelilor Houthi, sprijiniți de Iran. Acestea au făcut companiile maritime să ocolească Africa, ceea ce nu face decât să prelungească și mai mult timpii de livrare. Conflictele armate, scumpesc, de asemenea, asigurările necesare pentru mărfuri, combinat cu creșterea prețurilor la petrol, vor conduce la scumpirea transportului”, a explicat analistul.
În ce privește transporturile aeriene, Maioreanu precizează că huburile din Orientul Mijlociu (Dubai/Doha/Abu Dhabi) reprezintă o parte importantă a conectivității globale pe distanțe lungi. „Închiderea spațiului aerian și anularea zborurilor perturbă capacitatea de transport și rețelele dedicate transportului de marfă, ceea ce tinde să crească prețurile transportului aerian și să reducă disponibilitățile pentru transporturi urgente”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.
„Pe termen lung, e posibil să vedem pusee inflaționiste”
Pe termen mai lung, opinează analistul, dacă instabilitatea se menține și conflictul se prelungește, e posibil să vedem pusee inflaționiste care vor impacta veniturile disponibile ale populației și vor reduce consumul. „Costurile energiei, dar și creșterile de prețuri la transport, vor fi transferate în prețurile produselor, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla imediat. China este un important importator de energie din Golf, iar Europa este foarte sensibilă la disponibilitatea și prețul gazului/LNG – gaz natural lichefiat, în timp ce Qatarul e unul dintre principalii furnizori, cu 20% din cantitatea de LNG tranzacționată la nivel mondial. Luni, Qatarul a suspendat producția de LNG după ce două capacități de producție au fost atacate de Iran, decizia ducând la creșterea prețului gazului cu 50%. Un șoc energetic legat de strâmtoarea Hormuz dar și de reducerea livrărilor de țiței din zona Golfului poate crește costurile de producție și reduce consumul european, diminuând cererea de produse manufacturate importate”, a explicat Maioreanu.
Toate acestea sunt scenarii ipotetice, a adăugat acesta, precizând că unele dintre ele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se materializa, în condițiile actuale în care situația din regiune este volatilă și se poate schimba. „Însă realitatea este că în cazul unui conflict prelungit există riscuri majore de perturbare a comerțului și a aprovizionării cu energie”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
Economiștii: Zona euro este cea mai expusă economie majoră
Economiștii ING consideră însă că Europa este zona în care consecințele macroeconomice ale conflictului din Orientul Mijlociu sunt cele mai severe, „iar momentul nu putea fi mai prost ales”.
„Zona euro ieșea în sfârșit dintr-o lungă perioadă de stagnare, cu semne timide de redresare – însă recent, acestea au fost subminate de noi incertitudini legate de tarife. Acum, regiunea s-ar putea confrunta cu un șoc energetic, pe lângă șocul comercial”, susțin economiștii.
Potrivit acestora, Europa importă practic tot petrolul și o parte semnificativă din GNL, iar o creștere bruscă a prețurilor la energie și, eventual, chiar o întrerupere a aprovizionării cu energie ar putea readuce în memorie criza costurilor energetice de la sfârșitul anului 2021 până în 2023.
„În prezent, există două diferențe importante față de situația de atunci: Europa nu trebuie să se „protejeze” de un singur furnizor important de energie, iar criza prețurilor la petrol survine la sfârșitul iernii, nu la începutul acesteia.
Banca Centrală Europeană se află într-o adevărată dilemă. Inflația serviciilor este încă persistentă, iar un șoc petrolier ar determina creșterea inflației globale – însă perspectivele de creștere se deteriorează simultan sub greutatea combinată a tarifelor, a incertitudinii și, acum, a costurilor energetice. În decembrie, o analiză a BCE a arătat că o creștere de 14% a prețurilor petrolului ar determina o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale și ar putea reduce creșterea PIB-ului cu 0,1 puncte procentuale. Totuși, acesta ar fi doar efectul asupra prețurilor, nu și efectul asupra întreruperii lanțului de aprovizionare. Având în vedere că amintirile recente ale creșterii inflației sunt încă relativ proaspete, este puțin probabil ca BCE să observe o nouă inflație determinată de prețul petrolului”, consideră economiștii.
Actualitate
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni – aceștia au reușit să fugă în Coreea de Sud, în 2023, împreună cu întreaga lor familie, o evadare planificată atent vreme de un deceniu.
FOTO SHUTTERSTOCK
Kim Il-hyeok și Kim Yi-hyeok au dus la îndeplinire ani un plan de evadare minuțios gândit de tatăl lor, decedat între timp; acesta a lăsat în urmă nu doar o moștenire materială, ci și speranța unei vieți în afara regimului nord-coreean. Frații au ajuns în Coreea de Sud după o fugă pe mare, în noaptea de 6 mai 2023, sub acoperirea unei furtuni puternice în Marea Galbenă.
„Nu există speranță în societatea asta… nu există nicio modalitate de a o schimba”, își amintește Kim Il-hyeok cuvintele tatălui său, cel care a venit cu ideea evadării. „Există o lume mare, liberă. Hai să mergem în Coreea de Sud.”
O familie care a învățat să joace un rol
Frații nu proveneau dintr-o familie de pescari. Locuiau departe de coastă, într-un sistem în care orice greșeală putea costa libertatea sau viața. Și totuși, treptat, familia și-a construit o dublă existență.
Unul dintre frați a fost trimis să lucreze pe litoral, unde a învățat meseria de pescar, și-a cumpărat o barcă și a câștigat încrederea autorităților locale, prin construirea de relații și mită.
Pentru a ieși din Coreea de Nord, fugarii trebuiau să traverseze ceea ce este cunoscută drept Linia Limitei Nordice (NLL) – o graniță maritimă tensionată și disputată între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Apele de lângă graniță sunt bogate în viață marină, dar puțini îndrăznesc să pescuiască acolo, întrucât zona este puternic restricționată și atent supravegheată.
Frații au început să pescuiască aproape de linia de frontieră. „Ne întrebam: dacă ne urmăresc, cât de repede ne prind?”, povestește Kim Il-hyeok.
Astfel, acele incursiuni au devenit repetiții pentru evadare.
„Când eram prinși de patrule, ne tratau ca și cum am fi fost cei mai mari infractori.”
Câțiva ani familia a ieșit pe mare sub pretextul pescuitului, simulând rutine care le-au permis să studieze patrulele și reacțiile armatei nord-coreene.
Astfel au detectat un tipar: în timpul zilei, patrulele reacționau rapid, noaptea sau când era avertizare de vreme rea însă, timpii de reacție erau lenți.
Când Kim și fratele său au fost interogați de-a lungul anilor, au repetat de fiecare dată aceeași poveste: mituiseră paznici, implorându-i să-i lase să pescuiască în apropierea zonei NLL, unde captura de pește promitea să fie abundentă.
Familia Kim era considerată înstărită în Coreea de Nord, unde organizațiile umanitare internaționale estimează că peste jumătate din populație trăiește în sărăcie.
„Tatăl meu obișnuia să facă comerț cu antichități, aur și chiar să vândă cărbune transportat cu trenul”, a declarat Kim Il-hyeok pentru CNN.
Familia avea astfel acces la bunuri considerate un lux în Coreea de Nord, precum un televizor cu ecran mare, înregistrat oficial la autoritățile nord-coreene. Dar aveau și unul cumpărat în secret din China, pe care îl țineau ascuns.
Kim povestește că aveau o antenă improvizată din sârmă de cupru pe care o întindeau și o mișcau prin casă până prindeau semnal.
Din locuința lor de lângă granița cu Coreea de Sud, soții Kim puteau urmări 10 canale care transmiteau din Seul, își amintește Kim.
Pe ecran, vedeau o lume care părea ireală: case luminate noaptea, mâncare din abundență, libertate de mișcare.
Tatăl lui Kim a murit înainte ca visul evadării să devină realitate. El le-a lăsat banii copiilor săi, o moștenire care a sporit averea familiei Kim și le-a oferit un scut în fața vremurilor grele.
„Din 2015 până în 2020, am condus o afacere care se ocupa în principal de electrocasnice”, a spus el.
Apoi a venit pandemia.
„Am început să vând legume, fructe și produse agricole de bază. În acea perioadă, mulți oameni au murit de foame”, a relatat Kim.
„În fiecare zi auzeam povești despre cineva care murea, era jefuit sau era agresat. Odată am cumpărat orez cu 4.000 de woni (aproximativ 4,44 dolari) pe kilogram și, după o singură noapte, puteam să-l vând cu 8.000 de woni (8,89 dolari) sau chiar 10.000 de woni (11,11 dolari). Afacerea mea a prosperat. Nu am fost singurul. Alți negustori ca mine au câștigat mult mai mulți bani, în timp ce cei care nu aveau nimic au fost încă și mai înfometați”.
Raport: Mii de
femei nord-coreene, vândute ca sclave sexuale în China
Noaptea evadării
În mai 2023, condițiile meteorologice au oferit oportunitatea ideală. Sub acoperirea unei furtuni, nouă membri ai familiei au pornit spre libertate.
Femeile și copiii au fost nevoiți să traverseze inclusiv zone minate, urmând trasee sigure planificate dinainte. Printre ei se afla și soția însărcinată în cinci luni a lui Kim Il-hyeok, alături cei doi copii ai fratelui său, Kim Yi-hyeok care au fost ascunși în saci de pânză.
„Îi spuneam că trebuie să plecăm pentru copil”, povestește Kim despre perioada în care încerca să-și convingă soția să plece. „O întrebam dacă vrea ca ei să crească aici.”
Odată ajunși la barcă, familia a navigat cu motorul modificat pentru a reduce zgomotul, încercând să evite detectarea de către patrulele maritime nord-coreene. În timpul traversării, copiii au fost complet tăcuți, într-o atmosferă de tensiune palpabilă.
„În Coreea de Nord, bărbații se pot îmbarca pe o navă, dar femeile nu”, a explicat Kim. „Din punct de vedere legal, dacă o femeie se îmbarcă pe o navă, este imediat suspectată că are intenții necurate, presupunându-se că încearcă să dezerteze.”
„Mergeam încet, în ritmul unui pas alert pe jos”, spune Kim. „La viteza aceea, radarul ne vedea doar ca pe niște resturi plutitoare.”
„Se auzea doar motorul. Și bătăile inimii mele erau mai puternice decât el”, își amintește el. „Era o liniște pe care nu o pot descrie.”
Când au ajuns în apropierea Coreei de Sud, au văzut luminile insulei Yeonpyeong.
Strălucea ca ziua, deși era noapte, își amintește Kim.
După aproximativ două ore pe mare, au trecut linia de demarcație maritimă și au fost interceptați de forțele navale sud-coreene.
Un vas al marinei sud-coreene s-a apropiat și a întrebat prin difuzor dacă au probleme la motor.
„Am răspuns: «Nu, motorul nostru nu este stricat. Suntem pescari nord-coreeni și vrem să dezertăm în Coreea de Sud».”
„Am simțit ca și cum o greutate uriașă mi s-a luat de pe umeri”, a mărturisit Kim.
Libertatea și prețul ei
În Coreea de Sud, familia a început o nouă viață. Totuși, adaptarea la libertate nu a fost ușoară. Unii membri au descris un sentiment de confuzie și chiar senzația persistentă că încă trăiesc în Coreea de Nord.
Dezertorii nord-coreeni, despre viața sub regimul lui Kim Jong-un: „Mai bine mori”
La doar câteva luni după ce au început o nouă viață, familia fost marcată de o tragedie: unul dintre frați a murit într-un accident de scufundări.
„Vreau să muncesc din greu pentru a câștiga bani, astfel încât să pot susține educația copiilor mei și să mă asigur că aceștia primesc un nivel ridicat de educație”, spunea Kim Yi-hyeok la aniversarea de un an a nepoatei sale, ultimul său interviu.
Pentru Kim Il-hyeok, evadarea rămâne în același timp o realizare și o rană deschisă. Fratele său a trăit doar 10 luni în libertate, iar contrastul dintre planul atent construit și finalul tragic este greu de procesat.
„Nu pare real”, spune Kim.
Și totuși, chiar și în mijlocul pierderii profunde, Kim a ajuns să vadă călătoria în sine ca pe un miracol – o dovadă că supraviețuirea poate duce către noi orizonturi.
Astăzi, el încearcă să își reconstruiască viața, învățând noi meserii și vorbind public despre realitatea din Coreea de Nord. El continuă să-și împărtășească povestea, sperând să aducă lumină asupra unei țări pe care puțini o înțeleg cu adevărat.
„Mă consider unul dintre cei norocoși”, a spus el după nașterea celei de-a doua sa fiice în libertate, în Coreea de Sud.
Iranul a revenit
asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând
menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente maritime și
de un șir de declarații de la Teheran și Washington.
Imagine din satelit a Strâmtorii Ormuz. FOTO: NASA
Iranul a anunțat că
a reintrodus restricțiile în Strâmtoarea Ormuz, la scurt timp după ce declarase
redeschiderea acesteia, într-un context marcat de tensiuni crescute cu Statele
Unite. Decizia vine după ce Washingtonul a transmis că nu intenționează să
ridice blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce Teheranul consideră o
condiție esențială pentru libertatea de navigație.
Situația din zonă a
fost amplificată și de incidente maritime raportate în cursul zilei de sâmbătă,
18 aprilie. O agenție britanică de monitorizare maritimă a transmis că nave ale
Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au deschis focul asupra unui
petrolier care încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz. În același timp,
Reuters a relatat că și o navă sub pavilion indian, încărcată cu țiței, ar fi
fost atacată în aceeași zonă maritimă sensibilă.
Autoritățile
iraniene au confirmat ulterior că strâmtoarea a revenit la „statutul său
anterior” și se află din nou „sub administrarea și controlul strict al forțelor
armate”, potrivit comandamentului militar Khatam al-Anbiya.
Teheranul a legat
menținerea acestor restricții de faptul că Washingtonului menţine blocada în
zonă şi a cerut „garantarea libertății
depline de navigație pentru navele care călătoresc din Iran spre alte
destinații și din alte destinații spre Iran”, notează The Guardian.
Într-o intervenție
făcută în Antalya, în marja unui forum diplomatic, ministrul adjunct iranian de
Externe, Saeed Khatibzadeh, a acuzat Statele Unite că „nu pot să-și impună voința de a asedia Iranul, în timp ce Iranul, cu
bună credință, încearcă să faciliteze trecerea în siguranță prin strâmtoarea
Ormuz”.
Iranul cere ca SUA
să facă un pas înapoi în strâmtoare
Pe linie militară,
comandamentul naval al IRGC a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X,
că situația din Ormuz rămâne condiționată de decizia Statelor Unite de a
menține blocada.
„Atât timp cât mișcarea navelor din Iran și spre Iran
este amenințată, statutul strâmtorii Ormuz va rămâne așa cum a fost anterior.
Orice încălcare a angajamentelor de către Statele Unite va primi un răspuns
adecvat”, a transmis Iranul
Se anunță progrese
în negocieri, dar rezultatele întârzie
În paralel,
negocierile dintre Teheran și Washington continuă într-un climat fragil.
Principalul negociator iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că
discuțiile recente au adus unele progrese, însă diferențele de opinie rămân
semnificative, în special în privința dosarului nuclear și a Strâmtorii Ormuz.
„Am făcut progrese, dar încă există o distanță mare între
noi”, a spus el pentru
presa de stat, adăugând că „există unele
chestiuni asupra cărora insistăm… Și ei au linii roșii. Dar aceste probleme
ar putea fi doar una sau două”.
De cealaltă parte,
președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite poartă „conversații foarte bune” cu Iranul, dar
a avertizat împotriva oricărui „șantaj”
legat de canalul maritim strategic. Ulterior, el a lăudat Israelul, aliat al
SUA, susținând că „alți aliați și-au
arătat adevărata față într-un moment de conflict și tensiune”.
Niciuna dintre părți
nu a oferit detalii clare despre stadiul negocierilor, în contextul în care
armistițiul fragil se apropie de expirare.
Donald Trump a
declarat că blocada americană va „rămâne pe deplin în vigoare” până la un acord
de pace permanent și a sugerat că armistițiul intermediat de Pakistan, cu
termen de expirare miercuri, ar putea să nu fie prelungit.
Actualitate
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată a pensiilor facultative. Noile reguli au intrat în vigoare la 15 aprilie.
Noi reguli pentru pensiile facultative Pilon 3. Foto arhivă
Modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) prin Norma nr. 10/2026 vizează în principal flexibilizarea și simplificarea modului în care participanții la pensiile facultative (Pilonul 3) își pot retrage banii, precum și adaptarea procedurilor la realitățile digitale și la noile reglementări din sistemul public de pensii.
În primul rând, sunt clarificate și actualizate condițiile de retragere a activului personal net. Participanții pot solicita plata sumelor acumulate dacă au împlinit vârsta de 60 de ani, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile pentru pensia facultativă completă, sau în cazul în care beneficiază de pensie de invaliditate, conform noii legislații privind pensiile publice. Astfel, norma corelează explicit regulile din Pilonul III cu cele din sistemul public.
O noutate importantă ține de extinderea și modernizarea modalităților de depunere a documentelor. Cererile de plată și documentele aferente pot fi transmise nu doar fizic sau prin poștă, ci și prin mijloace electronice, cu utilizarea semnăturii electronice calificate. Această digitalizare se aplică inclusiv în situațiile în care participantul este reprezentat de un mandatar, fiind reglementate detaliat condițiile în care documentele pot fi transmise în format electronic (inclusiv procuri și certificate).
De asemenea, norma aduce mai multă claritate în ceea ce privește reprezentarea prin mandatar, stabilind exact ce documente trebuie depuse în funcție de modalitatea de transmitere (fizic, poștă sau online) și tipul de situație (de exemplu, handicap grav sau accentuat).
O schimbare relevantă pentru participanți este creșterea flexibilității în modalitatea de încasare a banilor. Cei care au optat pentru plata eșalonată pot, pe parcursul derulării acesteia, să:
- schimbe tipul de plată (din eșalonată în plată unică),
- modifice valoarea ratelor,
- schimbe modalitatea de plată (din mandat poștal în virament bancar sau invers),
- actualizeze datele bancare (inclusiv IBAN).
Administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să opereze aceste modificări într-un termen scurt, de 5 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete, ceea ce întărește drepturile participanților asupra propriilor economii.
În completare, sunt introduse reguli specifice pentru anumite situații practice: participanții trebuie să comunice un nou cont bancar dacă îl închid pe cel inițial, să prezinte documente justificative dacă sunt exceptați de la plata contribuției de sănătate sau să facă dovada domiciliului în cazul utilizării cărții electronice de identitate fără domiciliu, atunci când optează pentru plata prin mandat poștal.
În ansamblu, modificările nu schimbă fundamental dreptul de retragere a banilor, dar aduc îmbunătățiri semnificative în accesibilitate, flexibilitate și digitalizare, facilitând interacțiunea participanților cu administratorii fondurilor și oferindu-le un control mai mare asupra modului în care își primesc economiile din pensiile facultative.
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni –...
Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
Iranul a revenit asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente...
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată...
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină...
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit,...
-
Actualitateacum 3 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zile
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
-
Actualitateacum 3 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum 2 zileNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
-
Actualitateacum 2 zile
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
-
Actualitateacum o zi
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro