Breaking
Spionul român care a cutremurat NATO
Numele lui Mihai Caraman rămâne în istoria serviciilor secrete românești ca un spion excepțional, care a făcut NATO să tremure. A construit și a condus cea mai spectaculoasă rețea de spionaj care a acționat împotriva Alianței militare. Istoricii susțin că a fost cea mai complexă acţiune de spionaj la care a participat România, fiind și o lovitură teribilă la adresa planurilor militare ale NATO, într-o perioadă dominată de spectrul Războiului Rece.
Mihai Caraman este considerat cel mai mare spion comunist al României în Occident. Acesta a reuşit să sustragă vreme de 11 ani sute de informaţii ultrasecrete din cadrul NATO, furnizându-le serviciilor secrete ale URSS.
Un caz de manual pentru viitorii elevi la academiile de intelligence. A lucrat acoperit timp de 11 ani în Franța
În cei 11 ani în care a fost activ în Franța, spionul a reușit să obțină informații dintre cele mai secrete ale Alianței militare euroatlantice. Este considerat un caz de manual bun să fie predat viitorilor elevi la academiile de intelligence, notează EVZ.
Fostul ofițer al serviciilor de informații românești a acționat acoperit, oficial fiind consilier economic la Ambasada României din Paris. Și-a început activitatea la Agenția Economică a României din Paris, pe 11 octombrie 1958. Oficial ocupa funcția de prim-secretar în cadrul agenției. Neoficial, era locţiitorul rezidenței de spionaj a României în Franţa, condusă pe atunci de Eugen Szabo.
Primele sale misiuni au vizat supravegherea a două personalități ale exilului românesc în Franța, faimosul om de știință Henri Coandă şi ziaristul Pamfil Șeicaru. Adevăratul său obiectiv era penetrarea NATO. La vremea respectivă, Alianța avea sediul central în Franța, țară dominată de Partidul Comunist avea un cuvânt important de spus, atât prin militanții săi politici, cât și prin intelectualii aflați în slujba Moscovei, cel mai celebru fiind Jean-Paul Sartre.
Președinte francez, generalul Charles de Gaulle cu regina britanica Elizabeth II la palatul Buckingham la 5 aprilie 1960
În plus, Charles de Gaulle, nemulțumit de rolul secund alocat țării sale, în cadrul Alianței, își propusese să demonstreze că Franța este o mare putere mondială. Astfel, lucra la stabilirea unor punți de legătură cu Estul comunist, și mai ales cu URSS. În acest context, politicienii de pe malul Senei manifestau multă deschidere față de oficialii comuniști.
Cum s-a construit abila rețea de spionaj Caraman
În primăvara lui 1959, Mihai Caraman a pus bazele rețelei care avea să-l facă un mit în lumea spionilor. În timp ce se deplasa cu trenul spre Târgul Internațional de la Lyon, a intrat în contact cu un diplomat de la Ambasada Republicii El Salvador. Ulterior, Roberto Corderod’Aubuisson i-a facilitat întâlnirea cu primul informator din cadrul NATO, Robert van de Wielhe. Acesta din urmă este cel care i-a predat primele documente NATO, la capătul a 2 ani de tatonări.
Caraman relata cum a reușit să ajungă la Robert van de Wielhe. Astfel, contactul a fost posibil grație unui alt consilier de la Ambasada Argentinei, care le-a facilitat prima întâlnire. Mai precis, diplomatul argentinian a organizat o masă în care invitatul de onoare a fost van de Wielhe, fiind preluat de spionul român care a continuat apoi să cultive relația cu acesta.
Ulterior, spionul comunist a tot racolat, pe lista sa fiind nume marcante în epocă: Francis Andrè Roussilhe, Nahit Imre, Arlette Cotton de Bennetot, Pierre Rocheron, Antoinette Durieu, Klaus Edelmann, Sylvette Borel, Gèrard Gautherin, scrie Evenimentul Istoric.
S-a infiltrat în miezul NATO și a sustras documente ultrasecrete, inclusiv planurile militare ale Alianței
- Cu timpul, spionul român și-a extins rețeala de spionaj, reușind să pătrundă tot mai adânc în interiorul Alianței. Pe parcursul a peste un deceniu, Caraman a culesdiverse informații, a obținut documente, note și rapoarte de mare interes politic pentru blocul comunist. A reușit chiar să obțină planurile militare ale alianței pe termen lung, dar și documente despre infrastructură, achizițiile de armament și alte materiale cheie.
- Diplomatul sub acoperire a reușit să obțină documente ultrasecrete de la Cartierul general al Alianței Nord-Atlantice.
- Prin mâinile sale au trecut documente de maximă importanță. Le-a trimis la București, de unde au ajuns inclusiv la Moscova.
A contribuit la consolidarea relației României cu Franța
În paralel, spionul comunist și-a desfășurat activitatea oficială, din cadrul Agenției Economice. Se consideră că a contribuit la dezvoltarea relațiilor comerciale dintre Republica Socialistă România și Franța. În 1964 a fost chiar implicat în organizarea vizitei oficiale a premierului comunist Ion Gheorghe Maurer în Franța, un eveniment în premieră absolută la acea vreme.
De asemenea, se spune că a contribuit la negocierile pentru înființarea Uzinei de Automobile Pitești, colaborare cu Renault. El a fost implicat în vizita din România a președintelui Charles de Gaulle. Spionul Caraman a fost prezent, ca reprezentant al Ambasadei României în Franța la mai multe evenimente organizate pe parcursul vizitei lui de Gaulle.
Vizita oficială în Româania a președintelui Franței, Charles De Gaulle, la sosire este întâmpinat de Nicolae Ceaușescu.
Deconspirarea rețelei Caraman
În anul 1968, o parte dintre agenții de spionul român au fost deconspirați. Ca urmare, a fost dezvăluită operațiunea de spionaj pusă la cale de Caraman chiar în inima NATO. Ofițerul român a fost retras imediat în țară, ocupând diferite funcții de comandă. A devenit chiar și șeful diviziei de contrainformații a Direcției de Informații Externe.
Francezii l-au expulzat într-un mod discret, împreună cu ceilalți români implicați în operațiune, pentru a nu se expune unui scandal uriaș. Despre activitatea sa, francezii în mai multe articole, recunoscându-i clasa și valoarea. De exemplu, un articol, publicat de L’Express în 3 noiembrie 1969, sub titlul „Spionajul: angrenajul românesc”, Jacques Derogy a menționat un documentarist NATO, François Roussilhe, care-i preda lui Caraman documente secrete în schimbul cutiilor de pâté de foie gras.
Jurnalistul îl descria pe Mihai Caraman drept un om carismatic, care nu ezita să apeleze la șantaj pentru a-și realiza obiectivele operative. Manipulator, este capabil să-și seducă subiectul, transformându-l într-un instrument docil, incapabil să-i reziste, scria Derogy.
A fost sau n-a fost agent KGB? Declarația faimosului general de securitate Pacepa
Trebuie notat că Mihai Caraman a fost suspectat de apartenență la KGB, serviciul secret al URSS. Bănuiala a fost întărită de faptul că a fost singurul ofițer al Securității române decorat de KGB pentru rezultatele sale excepționale obținute în operațiunea contra NATO. Despre acest subiect, a vorbit fostul general al Securității Ion Mihai Pacepa (foto) într-un interviu acordat jurnalistului Dan Andronic în 2015.
„În 1977, șeful Direcției a III-a (Contraspionaj) a Securității, generalul-locotenent Gheorghe Moga, a intrat agitat în biroul meu, spunându-mi: «KGB l-a reactivat pe Caraman…»L-am sunat pe Ceaușescu și peste un sfert de oră eram în biroul lui împreună cu Moga, care i-a citit discuția, înregistrată secret pe bandă, dintre Caraman și un ofițer acoperit al KGB venit temporar la București… Ceaușescu a rămas mut minute în șir. Apoi a ordonat… să fie trecut în rezervă, dar să aibă microfoane și în pantofi”, a comentat Pacepa în interviu.
Supravegheat la ordinul lui Ceaușescu, faimosul spion a mai fost menținut în activitate încă doi ani. Totuși, cariera sa a început un declin un plan descendent după fuga lui Pacepa, șeful spionajului românesc, în Statele Unite, în anul 1978. Timp de un an a fost detașat pe o serie de funcții fără mare importanță, iar în 1979 este trecut în rezervă.
Reactivat după 1990 de gruparea Iliescu. Morțile suspecte din jurul lui Caraiman, după Revoluție
În anul 1990, la scurtă vreme după ce Mihai Caraman este numit la conducerea SIE, generalul Gheorghe Moga (cel care l-a și deconspirat ca agent KGB) a murit subit, în împrejurări suspecte.
Ulterior, după câteva luni, generalul Nicolae Doicaru, însărcinat cu supravegherea informativă a fostului spion comunist, murea la o vânătoare tot în condiții curioase. A fost împușcat cu glonț în condițiile în care toți participanții aveau doar alice.
În 8 ianuarie 1990, generalul Mihai Caraman a fost reactivat la scurt timp după preluarea puterii de la București, de gruparea creată în jurul fostului nomenclaturist comunist Ion Iliescu. A fost numit în funcția de adjunct al ministrului Apărării Naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, devenit apoi Serviciul de Informații Externe (SIE).
La 22 aprilie 1992 a fost nevoit să se pensioneze, la presiunile oficialilor occidentali. Misiunea sa de la NATO, din perioada Războiului rece încă provoca amintiri dureroase.
Mihai Caraman a fost reactivat după 1990. Foto. EVZ.ro
A furat secrete militare pentru blocul Estic, dar nu a dat Occidentului documente ale Tratatului de la Varșovia
- Moartea sa din anul 2024, despre care Gândul a scris în exclusivitate, lasă în urmă multe mistere. Cel mai important este cât de mult a slujit blocului comunist din timpul Războiului Rece. A furat secrete militare pentru a pune în avantaj blocul comunist, dar nu a pus la dispoziția serviciilor occidentale documente secrete ale Tratatului de la Varșovia, omologul NATO.
- Povestea sa fabuloasă l-a inspirat pe istoricul Florian Banu să scrie cartea „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” apărute în 2019, la Editura Corint. Aceasta aduce în prim plan o serie de dezvăluiri pe care generalul Mihai Caraman le-a făcut autorului, despre modul cum a creat şi coordonat reţeaua celebră care a spart informativ NATO.
RECOMANDAREA AUTORULUI
„Clanul” lui Serghei Cemezov, discretul șef al corporației Rostec. Fostul KGB-ist, coleg cu Putin în Germania de Est, în timpul Războiului Rece, „jucător” greu la masa elitelor Rusiei
Silviu Predoiu dezvăluie cel mai mare TRĂDĂTOR din Serviciile Secrete ale României: „Ne vom simți întotdeauna depășiți”
Breaking
(P) Primăria Sectorului 5 accelerează reparațiile străzilor Teremia și Oltului
Societatea Infrastructură S5 S.A. a intervenit pe străzile Teremia și Oltului pentru a finaliza toate lucrările într-un timp cât mai scurt, cu rezultate cât mai bune.
Intervențiile au avut ca obiectiv remedierea porțiunilor afectate ale carosabilului, în vederea asigurării unor condiții mai bune de circulație rutieră și a creșterii gradului de siguranță pentru participanții la trafic.
Lucrările fac parte din acțiunile punctuale derulate la nivelul comunității pentru întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Astfel de intervenții vor continua în zonele în care starea carosabilului impune lucrări de reparații, în funcție de necesitățile identificate în teren.
Breaking
Refrenul zilei la congresul liberalilor: Suntem sub asalt/Suntem sub asediu/Atac la rupere asupra PNL. Discurs la indigo de la liderii partidului
Modernizare cu rădăcini. Acesta a fost titlul moțiunii cu care Ilie Bolojan și-a reconsolidat șefia partidului alături de noua sa echipă. Însă în urma discursurilor liderilor liberali, un alt refren a dominat.
Ilie Bolojan asaltat de admiratori la congresul PNL, 21 iunie. Foto: Gândul
Președintele PNL a reluat refrenul lui Ciprian Ciucu și a întărit teza lansată de primarul Capitalei.
Un alt liberal cu greutate a cântat după aceeași partitură și s-a plâns de faptul că liberalilor le este amenințată autoritatea în propriul partid.
„De câtva timp, PNL este sub asediu, ăsta este adevărul! Şi vedeţi că este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid, ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea.”, a spus Vasile Blaga în fața delagaților liberali.
Și Robert Sighiartău, noul secretar general al partidului, a ținut să se plângă că liberalii sunt atacați cu tunuri.
„Niciodată în 34 de ani nu a fost ținta unui asemenea atac. Au crezut că poate fi condus cu trădători, care să nu mai propriul lider. Nu au reșit și nu vor reuși. Oricâte guri de tun vor îndrepta, 2000 de delegați au venit să spună că PNL este un partid liber.”, a transmis liberalul în discursul său.
Breaking
Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene.
La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic.
Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală.
Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp.
SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major
Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă.
„Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului.
Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România.
Noua ordine în finanţele publice
Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul.
„Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat. Însă documentul promite predictibilitate fiscală.
„Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe”
Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin:
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul
Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală
Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale.
„Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea.
Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii
Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați.
De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
Măsuri concrete propuse în programul de guvernare:
1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni
2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni)
3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial
4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.
Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile
Programul promite stimularea natalității și sprijinirea familiilor prin politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Sunt prevăzute măsuri pentru accesul tinerilor la educație, locuire și antreprenoriat, extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale, precum și programe dedicate persoanelor cu dizabilități. Documentul menționează explicit protejarea puterii de cumpărare pentru mame, veterani și persoane cu handicap, măsuri care ar urma să fie incluse în bugetul pentru 2017.
1. Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile și menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
2. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii.
3. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-viață de familie.
4. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
5. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.
6. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate.
7. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
8. Măsuri pentru Protejarea puterii de cumpărare în cazul mamelor, veteranilor și persoanelor cu handicap (fundamentare și implementare în bugetul pe 2027).
9. Măsuri pentru protejarea țintită a persoanelor vulnerabile pentru a face față măsurilor inflaționiste (temporare și calibrate bugetar, fără riscul de a alimenta suplimentar inflația și fără a afecta obiectivele de consolidare fiscală)
10. Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.
Ce condiții a pus PSD pentru susținerea Guvernului Veștea
PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv. Social-democrații au cerut ca programul de guvernare să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.
1. Majorarea salariului minim
Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.
2. Indexarea pensiilor
PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.
3. Oprirea măsurilor de austeritate
Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.
4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.
5. Continuarea plafonării adaosului comercial
Formațiunea vrea extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.
Reforma administrativă și reducerea birocrației
Social-democrații au cerut deopotrivă măsuri de eficientizare a administrației publice, precum:
Următorii pași sunt audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen.
-
Actualitateacum 2 zileHidrofor sau pompă submersibilă pentru casă? Scenarii practice explicate simplu
-
Actualitateacum 2 zileCare sunt principalele servicii oferite de casele de amanet?
-
Actualitateacum o ziCe este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi?
-
Comunicateacum o ziGREENHILL CAPITAL SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZAREA SOCIETATII GREENHILL CAPITAL S.R.L.
-
Comunicateacum o ziCONTA CRĂCIUN SRL în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI CONTA CRĂCIUN SRL”
-
Sportacum 2 zileRoata Norocului la casino online: Cum funcționează
-
Uncategorizedacum 2 zileNTM STRUCTURI S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI NTM STRUCTURI S.R.L.”
-
Uncategorizedacum 3 zileȘtampila firmei tale spune mai multe decât crezi: cum o alegi corect în 2026





