Actualitate
Când au apărut în realitate românii pe scena istoriei și cum i-au găsit ungurii în Pannonia
Primele informații despre existența poporului român sunt vechi de peste un mileniu. Acestea arată că românii locuiau la sud și nord de Dunăre, dar și în zone din Panonnia, adică Ungaria actuală.
Hartă care indică deplasarea diferitelor comunități stră-românești FOTO wikipedia
Cel mai probabil poporul român s-a format acum 1300 de ani.
Formarea poporului român a stârnit ample controverse de-a lungul a aproximativ două secole. După Unirea din 1859, Imperiul Habsburgic un adversar înverșunat al dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, a declanșat o campanie de „luptă științifică împotriva dreptului românesc”, prin care se dorea demonstrarea faptului că nu a existat o continuitate de locuire a popoarelor romanice la nordul Dunării și că de fapt românii s-au format mult mai târziu, în evul mediu, la sudul fluviului, în Balcani. Principalul exponent al acestei ofensive anti-românești a fost cunoscutul Robert Roesler, cel care a elaborat teoria care-i poartă numele.
Ulterior, aceste teorii, dar și altele au fost susținute și de o parte a istoriografiei maghiare din secolul XX, mai ales din perioada naționalistă. De cealaltă parte, istoriografia românească a contraatacat cu alte contraargumente și teorii. Unele dintre ele născute tot din filonul naționalist. Și până la urmă, când și unde s-a format poporul român? Care au fost primele informații concrete despre existența acestor popor pe scena istoriei? Iată două întrebări la care mulți specialiști s-au chinuit să răspundă de-a lungul unui secol și jumătate. Arheologia dar și studiul documentelor a dus la formularea unor răspunsuri, încercând să facă lumină în această problemă spionoasă.
Cavaleri, tătari și niște state românești bogate și bine organizate
Prima mențiune despre existența unor structuri statale românești a avut loc la jumătatea secolului al XIII lea. Mai precis, în anul 1247, regele Ungariei, Bela al IV lea, a chemat cavalerii ioaniți pentru a apăra regatul ungar de invaziile tătarilor, oferindu-le în schimb teritorii în zona Severinului, a munților Transilvaniei și a râului Olt. Ioaniții primeau pământurile, dar aveau obligația de a asigura apărarea militară și de a plăti taxe regelui, exceptând o parte din veniturile care rămâneau în administrarea lor. Ei bine, în descrierea teritoriilor oferite sunt pomenite niște formațiuni statale, sub forma unor voievodate și cnezate locuite de români. Mai precis, Diploma menționează Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi (stânga Oltului), voievodatul lui Seneslau (dreapta Oltului), precum și cnezatele lui Ioan și Farcaș.
Este posibil ca aceste voievodate și cnezate să fie vasale ale Regatului Ungariei. Această Diplomă are o importanță covârșitoare pentru istoria românilor, confirmând existența unor formațiuni statale românești organizate. În plus, acest document oferă informații prețioase. Mai precis, atestă o economie dezvoltată, amintind de agricultură, creșterea vitelor, pescuit și tehnici avansate de amenajări funciare precum diguri sau iazuri. Asta indică faptul că aceste comunități trăiau de mult pe acele teritorii, fiind conduse de o elită parțial românească, parțial cumano-slavă. Arheologia dar și alte serii de documente vin să confirme faptul că poporul român s-a format mult mai devreme de secolul al XIII lea, cel mai probabil cu câteva sute de ani în urmă.
Primele indicii, dar fără certitudini
Prima posibilă menţiune a populațiilor românești, provine din secolul al al VIII -lea. În tratatul militar „Strategikon”, împăratul bizantin Mauriucius, scria că la nord de Dunăre trăiesc „romani”. Este posibil să fi remarcat faptul că populațiile de acolo vorbeau o limbă romanică, asemănătoare cu latina. Dar în același timp este posibil ca Mauricius să fi făcut referire la anumite enclave bizantine sau romanice de la nordul fluviului. Mai apoi în secolul al IX lea, în „Geografia” lui Moise Chorenati, un cărturar bizantin de origine armeană face ,mențiuni despre o ţară necunoscută, numită ”Balak”. Specialiştii români cred că este vorba despre „Ţara Valahilor”. Dar este vorba doar despre interpretări, nu și certitudini.
Tot în secolul al IX lea, specialiștii au identificat o posibilă mențiune despre prezența românilor în Moldova de astăzi, în Oguzname, o veche cronică turcească despre faptele cumanilor. În Oguzname, pe lângă ruși și maghiari este menționată o populație numită «ulahi». „Hanul, fiind informat de această aventură, a decis să crească acest copil gândindu-se că îşi pierduse tatăl în serviciul său, şi i-a dat numele de „Kipceak”, care în limba turcă înseamnă „un arbore desfrunzit.” Când băiatul a ajuns la o vârstă potrivită, Oguz-Han i-a dat o armată considerabilă pentru a se lupta cu ruşii, ulahii, maghiarii şi başkirii, care locuiau pe malurile râurilor Tin, Atell şi Jaigik”, se arăta în cronica turcească.
Atell duce cu gândul la Atelkuzu adică o regiune între Nistru, Siret, Prut, Nipru şi Bugul de sud. În acest condiţii s-a ajuns la concluzia că ulahii sunt valahii, iar cronica face referire la populaţiile stră-româneşti din zona de est a României de astăzi. Evident, și de această dată fără certitudini, doar cu ipoteze de lucru.
Un document intern al curții imperiale și primele mențiuni concrete despre români
Dacă acele mențiuni din secolele VIII-IX, din Oguzname și „Georgafia” lui Moise Chorenati, ridică semne de întrebare și par mai degrabă speculații, în secolul al X lea apare o mențiune cât se poate de clară despre existența românilor la nord de Dunăre, dar și despre romanitatea valahilor. Este vorba despre lucrarea „De Administrando Imperio”, o lucrare istorică și politică scrisă în secolul al X-lea de împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Titlul înseamnă „Despre administrarea imperiului” iar cartea a fost redactată în jurul anilor 948–952 și era destinată fiului împăratului, Romanos al II-lea, ca un ghid pentru conducerea Imperiului Bizantin.
Nu era o carte pentru publicul larg, ci un document intern al curții imperiale. Lucrarea conține aproximativ 53 de capitole și oferă informații despre modul în care trebuia administrat Imperiul Bizantin, detalii referitoare la politica externă față de popoare vecine, descrierea popoarelor din Europa de Est dar și din Balcani, originea și obiceiurile unor popoare precum slavii, maghiarii, pecenegii sau bulgarii. Textul are o mare valoare pentru istorici deoarece oferă informații despre situația politică și etnică a Europei de Est în secolul al X-lea. Lucrarea este importantă pentru istoriografia românească deoarece conține referiri la populații romanice din zona Dunării și a Balcanilor, considerate de mulți istorici ca fiind înrudite cu strămoșii românilor. „Aceștia se numesc romani pentru că au venit din Roma și poartă acest nume până în ziua de astăzi”, spune împăratul bizantin despre aceștia. „Romanii sunt urmașii coloniștilor romani și locuiesc în regiunile de la nord de Dunăre”, arată un alt citat din lucrare. Ceea ce arată că aceste populații provin din coloniști romani stabiliți în provinciile dunărene ale imperiului.
De asemenea , în același secol, împăratul bizantin Vasile al II-lea îi aminteşte în două rânduri, pe valahi. Un alt izvor important este cronica rusă medievală „Povestea anilor de demult”, atribuită călugărului Nestor Cronicarul și redactată la începutul secolului al XII-lea. Această cronică relatează evenimentele și migrațiile popoarelor din Europa de Est. În text apare termenul „volohi”, care se referă la vlahi, adică populații romanice. Un fragment cunoscut afirmă că „volohii au atacat pe slavi și s-au așezat între ei”. Din secolul al XIII lea mențiunile despre român continuă.
„Ungurii trăiesc într-un teritoriu închis. În această ţară închisă trăiesc mai multe popoare care vorbesc felurite limbi. Unele dintre aceste popoare nu sunt creştine. Între aceste popoare sunt kitzilii, înlăuntrul Ungariei, cumanii şi sălbaticii români, ţara cărora se întinde dincolo de munţii de zăpadă”, scria Rudolf din Ems în secolul al XIII lea.
Totodată Jens Enikel, tot în secolul al XIII-lea, într-o cronică versificată, numită „Cronica lumii”, povestea un episod petrecut în secolul al IX-lea, avându-l ca protagonist pe Carol cel Mare, venit să-i creştineze pe avari şi români. „Viteazul rege plecă în Ţara Ungurilor (n.r. – era vorba despre avari). Şi a început să-i facă creştini pe unguri şi pe români. Şi-şi aşeză acolo armatele sale”, scria Enikel.
Ungurii i-ar fi găsit pe români, până și în Pannonia
Una dintre cele mai importante mențiuni privind existența românilor în Transilvania este fără îndoială „Gesta Hungarorum”, redactată în jurul anului 1200 de cronicarul anonim al regelui Ungariei Béla al III-lea, cunoscut sub numele de Anonymus. Lucrarea descrie venirea maghiarilor în Câmpia Panonică și situația populațiilor care trăiau acolo înainte de această migrație. Din spusele lui Anonymus dar și altor cronici, precum cea a lui Rudolf din Ems, pe teritoriul Pannoniei de astăzi, ungurii ar fi găsit o populație mixtă formată din slavi, bulgari dar și vlahi, numiți „păstori ai romanilor”, adică de origine latină. „Că această ţară o locuiesc slavii, bulgarii şi blachii, adică păstorii romanilor. Fiindcă, după moartea lui Attila, pământul Pannoniei romanii îi ziceau că este păşune, fiindcă turmele lor păşteau în ţara Pannoniei. Şi cu drept cuvânt se spunea că pământul Pannoniei ar fi păşunile romanilor, fiindcă şi acum romanii pasc pe moşiile Ungariei”, arăta Annonymus.
Consideraţia nu este singulară, fiind întâlnită şi la un alt cronicar ungur, Simon de Keza, dar şi în cronica rusească a lui Nestor.
„În partea de răsărit a câmpiei de o parte şi de alta a Tisei, ungurii au dat peste strămoşii noştrii care se îndeletniceau pe lângă agricultură şi cu creşterea vitelor. De aceea ei şi sunt amintiţi în cronicile ungureşti ca «păstori ai romanilor»”, preciza în „Istoria românilor”, Constantin C. Giurăscu.
În ceea ce privește Transilvania, povestea este cunoscută. Așa cum se poate desprinde din „Gesta Hungarorum”, în zonă locuia o populație slavo-română, cu o elită bulgărească sau valahă (cazul lui Gelu).
Ce spun descoperirile arheologice
Descoperirile arheologice indică faptul că în preajma secolelor VIII-IX în zona Balcanică dar și la nord de Dunăre, pe teritoriul României de astăzi, se cristaliza o nouă populație, o nouă realitate etnică, ieșită din creuzetul migrațiilor și sintezelor etno-culturale. În principal, este vorba despre cultura Dridu, o civilizație de sinteză care dovedeşte existenţa unor comunităţi rurale închegate în care se vedea apariţia unui nou etnos, cu influenţele sale diverse, în special slave şi romanice. „Cultura Dridu trebuie înţeleasă pentru mediile de caracter rural ale secolelor VIII-XI“, preciza reputatul cercetător Ion Nestor.
În aşezările culturii Dridu se remarcă prezenţa unor populaţii rurale, sedentare, care trăiau în sate, uneori cu locuri dotate cu palisadă şi val de pământ. În aceste aşezări s-au descoperit numeroase unelte agricole, dar şi cereale carbonizate.
Totodată, arheologii români au remarcat prezenţa unui aspect cultural chiar mai vechi decât Dridu. Este vorba despre cultura Ipoteşti-Cândeşti, răspândită pe un spaţiu vast, de la Nistru şi până în zona Munţilor Balcani. Se consideră că aşezările culturii Ipoteşti-Cândeşti, cu aspectele sale regionale sau locale, precum Răducăneni, de exemplu, în nordul Moldovei, datează din secolele VII-VIII d Hr. La fel ca şi cultura Dridu, Ipoteşti Cândeşti este o civilizaţie rurală, dominată de păstori. Se observă influenţele slave dar şi romanice în cadrul acestor culturi şi sunt considerate primele manifestări ale unei noi populaţii care se cristaliza în Europa.
Așa cum remarca și Keith Hitchins, istoric american, poporul român cel mai probabil s-a format pe ambele maluri ale Dunării, atât la sud cât şi la nord, într-o perioadă lungă de timp, cu diferenţe zonale şi în urma unei ample şi complexe sinteze etno-cultural-lingvistice, în care elementele romanice şi slavice sunt cele mai evidente. Aşa cum remarcă unii specialişti, populaţiile de la nord şi sud de Dunăre, de la est şi vest de Carpaţi au circulat în permanenţă, de o parte şi de alta a munţilor sau a marelui fluviu.
Actualitate
Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile
Autoritățile chineze au confirmat că poartă discuții privind organizarea unei întâlniri la nivel înalt între președintele Xi Jinping, liderul rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, în marja summitului APEC programat să aibă loc în această lună în orașul chinez Shenzhen.
Rusia confirmase că negocierile pentru organizarea reuniunii „sunt în desfășurare” Foto: arhivă Profimedia
Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, care a declarat că Beijingul „menține comunicarea” cu părțile implicate, fără a oferi însă detalii suplimentare despre o eventuală reuniune, potrivit EFE, citată de Agerpres.
Posibila întâlnire ar urma să aibă loc în perioada 18-19 noiembrie, în cadrul summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC).
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că negocierile pentru organizarea reuniunii „sunt în desfășurare” și și-a exprimat speranța că acestea „vor fi finalizate” în zilele următoare.
Ideea unei întâlniri în formatul Xi-Putin-Trump a fost lansată inițial de Ministerul de Externe al Rusiei. Deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, autoritățile chineze au evitat până acum să confirme oficial discuțiile.
Potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, președintele rus ar intenționa să folosească summitul pentru a prezenta condițiile Moscovei privind încheierea războiului din Ucraina. Propunerea a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a remarcat că Ucraina nu a fost inclusă în discuțiile preconizate.
La rândul său, Donald Trump a declarat că principalul său obiectiv pentru o astfel de reuniune ar fi negocierea unui nou acord de dezarmare nucleară între Statele Unite, Rusia și China.
Dacă va avea loc, întâlnirea ar reprezenta unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale anului, reunind liderii celor mai influente trei puteri militare și nucleare ale lumii.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-04T09:43:08.429Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/china/summitul-crucial-pentru-razboiul-din-ucraina-xi-2568843.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”china”,”summitul-crucial-pentru-razboiul-din-ucraina-xi-2568843.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/china/summitul-crucial-pentru-razboiul-din-ucraina-xi-2568843.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/china/summitul-crucial-pentru-razboiul-din-ucraina-xi-2568843.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice
Cluj-Napoca și
Drobeta-Turnu Severin și-au recuperat simbolic denumirile antice ale așezărilor
în anii ’70, în urma unor decizii luate de regimul comunist, dar nu au fost
singurele localități din România care au primit nume inspirate din trecutul
dacic și roman.
Așezarea antică de pe malul Dunării, la Drobeta-Turnu Severin. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Redenumirea orașului Cluj în Cluj-Napoca, în 1974, a stârnit controverse, fiind legată de dorința fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu de a evidenția originile dacice și romane ale așezării.
De la Napoca la Cluj și Cluj-Napoca
Până la adoptarea Decretului Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, orașul transilvan păstrase denumirea Cluj, și ea cu origini străvechi.
„Cluj-Napoca este reședința și cel mai mare oraș al județului Cluj și al Transilvaniei, totodată. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de «închis» în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți») sau din clusa («stăvilar, baraj»)”, arată istoricul denumirii, prezentat în documentele oficiale ale Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
1/14
Cluj Napoca Foto Primăria Cluj Napoca Facebook 10 jpg
În Evul Mediu, Clujul era cunoscut sub numele de Castrum Clus, nume sub care a fost atestat în 1167, Kolozsvár în maghiară și Klausenburg în germană. Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Așezarea s-a dezvoltat în Evul Mediu, prin colonizarea sașilor, iar în 1405 a primit statutul de oraș regal liber, acordat de regele Sigismund de Luxemburg.
„Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial”, arată istoricul orașului.
Napoca s-a dezvoltat ca așezare romană pe malul drept al râului Samus (Someș), iar în anul 124 d.Hr. a primit rangul de municipiu, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, și apoi de colonie, sub numele de Colonia Aurelia Napoca, devenind capitala provinciei Dacia Porolissensis.
Ceaușescu a rebotezat Clujul
În octombrie 1974, Nicolae Ceaușescu a decis adăugarea numelui antic „Napoca” la denumirea municipiului Cluj. Propunerea sa a fost discutată în ședința Comitetului Executiv al CC al PCR din 15 octombrie 1974. Nicolae Ceaușescu susținea că Napoca era o denumire dacică.
„După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană. Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt”, afirma Nicolae Ceaușescu.
Propunerea sa a fost aprobată în unanimitate.
„Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de la ridicarea așezării Napoca la rangul de municipiu și de capitală a Daciei Porolissensis. Pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări — mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri — Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Începând cu data prezentului decret, la denumirea municipiului Cluj se va adăuga străvechea denumire Napoca, urmând a se numi municipiul Cluj-Napoca”, se arăta în Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, prin care orașul primea oficial numele Cluj-Napoca.
Drobeta-Turnu Severin, rebotezată în 1972
Cu doi ani mai devreme, tot la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, municipiul Turnu Severin fusese redenumit Drobeta-Turnu Severin, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 197 din 15 mai 1972. Schimbarea denumirii orașului a fost invocată și în discuțiile din 1974 privind redenumirea Clujului, liderul comunist susținând că ambele nume antice aveau origini dacice.
„Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”, afirma Nicolae Ceaușescu, potrivit stenogramei ședinței din 15 octombrie 1974.
Orașul antic din România descoperit de pe Dunăre. Ce îi așteaptă la țărm pe turiștii ajunși la Drobeta-Turnu Severin
Schimbarea numelui orașului Turnu Severin a fost legată tot de un moment festiv: aniversarea a 1.850 de ani de existență atestată documentar a localității și împlinirea a 90 de ani de activitate a Uzinei de Vagoane.
Festivitățile au avut loc la 15 mai 1972, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, cu o zi înainte de inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I, realizat în colaborare de România și Iugoslavia și inaugurat la 16 mai 1972, în prezența lui Nicolae Ceaușescu și a liderului iugoslav Iosip Broz Tito.
„Înmănunchind aceste două denumiri ale municipiului într-una singură, dorim să subliniem și mai mult unitatea dintre trecut, prezent și viitor, faptul că poporul român există de veacuri și va dăinui peste veacuri pe aceste meleaguri, edificând cea mai înaltă societate din lume: comunismul!”, declara Nicolae Ceaușescu la adunarea jubiliară, potrivit revistei Flacăra, în numărul din 21 mai 1972.
Numele antic Drobeta, întâlnit și sub formele Drubeta sau Drubetis, este considerat de origine geto-dacică și a fost păstrat în izvoarele greco-romane, precum scrierile geografului Ptolemeu și Tabula Peutingeriana, o hartă a drumurilor din Imperiul Roman.
Vasile Pârvan considera că Drobeta ar însemna „Despicata”, numele fiind pus în legătură cu particularitățile geografice ale Dunării. În schimb, lingvistul Cicerone Poghirc susținea că toponimul ar proveni dintr-un termen indo-european legat de lemn și copaci, în special de stejar, putând avea semnificația de „stejăriș”. Cercetările arheologice au evidențiat urme de locuire dacică în zona Drobetei.
După cucerirea romană, localitatea s-a dezvoltat ca așezare militară, centru comercial și portuar, primind statutul de municipiu în timpul împăratului Hadrian și pe cel de colonie în timpul lui Septimius Severus.
Localități cu nume dacice și romane
Mai multe localități din România poartă nume inspirate din istoria dacilor și romanilor. În județul Brașov, satul Dacia din comuna Jibert, denumit astfel din 1931, era cunoscut anterior sub numele Ștena (Stein, în germană) și păstrează o biserică fortificată medievală. În județul Satu Mare, satul Dacia din comuna Doba a apărut tot în perioada interbelică, la fel ca satul Traian din aceeași comună.
În județul Botoșani, satul Dacia din comuna Nicșeni a fost întemeiat de familii venite din comuna Roma, care aveau terenuri în zonă. Așezarea este atestată în jurul anului 1928. Satul a rămas izolat timp de decenii, fiind electrificat abia după 1990, când a scăpat și de planurile de desființare din perioada comunistă.
Secretele tulburătoare ale insulei Ada Kaleh. „Gibraltarul” de la Porțile de Fier, ascuns sub Dunăre chiar și când apele scad
Alte localități cu nume inspirate din Antichitate sunt Decebal din Satu Mare, Sarmizegetusa din Hunedoara și Valea Dacilor din Constanța. Numele împăratului Traian este mai răspândit, fiind întâlnit în localități din județele Bacău, Brăila, Ialomița, Olt, Teleorman, Neamț, Galați și Tulcea.
În aprilie 1989, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr. 2 privind reorganizarea administrativă a României. Pe lângă desființarea și comasarea a peste 300 de comune, legea a adus și noi denumiri unor localități, inspirate din istoria antică.
Atunci, în județul Hunedoara, comuna Orăștioara de Sus a devenit Decebal, Geoagiu a primit numele Germisara, Vețel a devenit Micia, iar Totești a fost redenumită Traian. Noile denumiri aminteau de regele dac Decebal, de împăratul roman Traian și de așezările antice Germisara și Micia, ale căror vestigii se păstrează în Hunedoara, la Geoagiu și Vețel.
În județul Olt, comuna Dobrosloveni a primit numele Romula, după orașul roman ale cărui ruine se află la Reșca, iar în Constanța, comuna Istria a devenit Histria, după vechea colonie grecească de pe țărmul Mării Negre.
Redenumirile din 1989 au fost însă de scurtă durată, fiind abrogate prin Decretul-lege nr. 38 din 22 ianuarie 1990, în urma căruia localitățile au revenit la vechile denumiri.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-04T03:03:07.197Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stil-de-viata/magazin/nicolae-ceausescu-asa-cum-drobeta-nu-este-2568092.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”magazin”,”nicolae-ceausescu-asa-cum-drobeta-nu-este-2568092.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/nicolae-ceausescu-asa-cum-drobeta-nu-este-2568092.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/nicolae-ceausescu-asa-cum-drobeta-nu-este-2568092.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Real Madrid, pe lista neagră. Chinezii nu mai transmit la TV meciurile echipei lui Mbappe
Chinezii nu mai difuzează meciurile formației din capitala Spaniei deranjați că Mbappe a insinuat că Mao că ar fi fost un dictator. Un scandal identic s-a produs în 2019, când meciurile din NBA n-au mai fost difuzate în țara asiatică.
Mbappe și Real Madrid au transmis scuze, însă chinezii n-au fost mulțumiți Foto: EPAImages
Scandalul provocat de o declarație a internaționalului francez e departe de a fi încheiat. În China n-a fost difuzat niciun meci din a 11-a etapă din La Liga pe canalele sportive ale grupului de stat CCTV. Totuși, mai multe partide, printre care și cea jucată de Barcelona, sâmbătă seara, au fost disponibile pe aplicaţia Migu, un serviciu de streaming din țara asiatică.
Conflictul s-a iscat după ce Kylian Mbappe (27 de ani), întrebat în timpul unui interviu despre „meme”-ul său preferat de pe internet, a răspuns că cel mai amuzant este acela în care faţa sa apare suprapusă peste cea a unui „dictator chinez”. Francezul nu l-a menţionat explicit pe Mao Zedong, însă imaginea acestuia a apărut proeminent în clipul video care a apărut pe reţelele de socializare. Această emisiune, intitulată de „The Bridge”, a fost difuzată în urmă cu șase luni, însă acest scurt fragment a reapărut abia recent. La aceasta a participat și Aurélien Tchouaméni, colegul lui Mbappé atât la naționala Franței, cât și la Real Madrid. În episodul respectiv, difuzat pe YouTube, au mai apărut Achraf Hakimi și comediantul Malik Bentalha. Secvența a trecut neobservată în primăvară, însă a circulat pe rețelele de socializare din China în noaptea de dinaintea ceremoniei decernării Balonului de Aur și a devenit ulterior virală. Dongqiudi, una dintre principalele platforme de știri despre fotbal din China, a considerat că afirmația lui Mbappé a fost „nepotrivită” și „jignitoare la adresa Chinei”.
În țara din Orientul Îndepărtat, abordarea subiectului Mao este tabu, în 2018 fiind adoptată și o lege care incriminează defăimarea „eroilor și martirilor”. Prin urmare, clipul cu Mbappe a stârnit un val puternic de indignare în țara asiatică. Și cum utilizatorii de internet au amenințat că vor boicota mărcile asociate cu Mbappé, acestea au reacționat imediat. Au fost reziliate acordurile comerciale ale fotbalistului cu companiile chineze Dongpeng, Mengniu şi Milkground. Și aceasta pentru că în China, atât întreprinderile private, cât și cele publice sunt obligate să urmeze linia politică impusă de guvernul comunist.
Firmele chineze au anulat contractele publicitare cu Mbappe Foto: EPAImages
Nu numai Mbappe este legat de firme chineze prin contracte de sponsorizare, ci și Real Madrid. Gruparea din capitala Spaniei are parteneriate cu trei mărci din această țară: Linglong Tire, un lider global în industria anvelopelor, Roborock, lider mondial în domeniul aspiratoarelor robotizate, și Hisense, al doilea cel mai mare producător și vânzător de televizoare din lume. Pe de altă parte, potrivit cotidianului „Le Monde”, clubul spaniol are aproape 100 de milioane de fani în China, aceasta fiind cea mai mare piață externă a sa. În trecut, clubul a derulat inițiative adaptate acestei piețe, precum crearea unor colecții speciale pentru Anul Nou.
Pe de altă parte, oficialitățile de la Beijing au anunțat că meciurile de fotbal din liga spaniolă nu vor mai fi transmise în China. În aceeaşi zi, preşedintele La Liga, Javier Tebas, a trimis o scrisoare către CMG condamnând comportamentul fotbalistului, numindu-l „inacceptabil” şi cerându-şi scuze pentru ofensa cauzată.
De asemenea, clubul Real Madrid a transmis un comunicat în care „cere scuze poporului chinez” în urma polemicii declanşate de declaraţiile lui Kylian Mbappe. „Clubul nostru poartă un profund respect Chinei, istoriei, culturii și cetățenilor săi, precum și milioanelor de fani chinezi care nutresc afecțiune și admirație față de Real Madrid. Clubul se alătură scuzelor publice formulate de Kylian Mbappé, prin care jucătorul și-a exprimat regretul pentru comentariile sale și și-a reafirmat respectul față de poporul chinez. Real Madrid își reafirmă angajamentul față de valori precum respectul, conviețuirea și înțelegerea interculturală și își exprimă dorința de a continua consolidarea legăturilor de prietenie și afecțiune care o unesc cu China și cu cetățenii săi”, a precizat Real Madrid în comunicatul său.
Kylian Mbappe spune că ar fi timpul să câștige „Balonul de Aur”
Imaginea lui Mbappe în China a avut de suferit Foto: EPAImages
Oficialitățile de la Beijing n-au fost mulțumite de poziţia atribuită clubului Real Madrid de către mass-media spaniolă, argumentând că vorbele lui Kylian Mbappe „transcend libertatea de exprimare”.
Șeful La Liga va merge în China
Prezent la forumul „World in Progress”, Javier Tebas, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal din Spania, s-a referit și la problema iscată după declarația internaționalului francez: „Cele două meciuri care erau difuzate anterior pe posturi de televiziune cu acces gratuit nu mai sunt transmise în China”. Oficialul a confirmat că pe canalele cu plată, meciurile din La Liga sunt în continuare difuzate, excepție făcând cele în care evoluează Real Madrid. După ce a spus că nu știe când se va încheia acest conflict, Tebas a spus că menținerea acestui embargo ar putea cauza o pierdere de 10 milioane de euro din drepturile de televizare. „Este o problemă pentru sponsorii noștri”. El a mai menționat că boicotul s-ar putea extinde și asupra altor evenimente sportive. Săptâmâna aceasta, de pildă, în programul partidelor din Liga Campionilor la fotbal care sunt transmise în țara asiatică nu apare și aceea dintre AEK Atena și Real Madrid. Șeful La Liga a spus că este pregătit să meargă în China pentru a soluționa situația și a precizat că se află în contact permanent cu Beijingul.
NBA a cunoscut o criză identică
Cazul „Mbappe – China” nu este unic în istoria modernă a sportului internațional. În 4 octombrie 2019, Campionatul Profesionist de Baschet din America de Nord (NBA) s-a confruntat cu o situație similară. Potrivit cotidianului „LEquipe”, un scurt mesaj postat pe Twitter de Daryl Morey, directorul general al echipei Houston Rockets, a declanșat un conflict cu Beijing-ul. „Luptați pentru libertate! Fiți alături de Hong Kong”, a scris acesta. Oficialul își exprima astfel susținerea pentru protestatarii pro-democrație din acest teritoriu chinez semi-autonom, care se aflau, la acea vreme, în plină confruntare cu forțele de ordine locale.
Jose Mourinho îl apără pe Kylian Mbappe: „Polemicile nu sunt exagerate, ci ridicole!”
Situația a escaladat rapid. China și NBA aveau legături puternice, stabilite în special în anii ’80. Atunci s-a obținut difuzarea meciurilor de baschet pe CCTV, rețeaua de televiziune de stat a Chinei. Morey a șters postarea de pe Twitter, însă n-a fost suficient. Acesta a fost dezaprobat de proprietarul francizei din Houston, Tilman Fertitta, care a declarat că Morey „nu vorbește în numele echipei Rockets”. Daryl Morey a revenit cu un alt mesaj: „Nu am intenționat ca postarea mea să jignească fanii echipei Rockets sau prietenii mei din China. Am exprimat doar o opinie, bazată pe o anumită interpretare a unei chestiuni complexe. De la acea postare, am avut numeroase ocazii să ascult și să iau în considerare și alte perspective”.
Guvernul de la Beijing nu a fost satisfăcut. Asociația Chineză de Baschet, condusă de Yao Ming, a anunțat imediat că „își suspendă schimburile și cooperarea (cu echipa Rockets)”, în timp ce Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a subliniat că este „de neconceput să existe schimburi și cooperare cu poporul chinez fără a cunoaște sau a înțelege opinia publică din China”. Tricourile și articolele promoționale ale echipei din Houston au fost retrase de la vânzare pe teritoriul țării asiatice. Pe de altă parte, comisarul NBA Adam Silver a fost și mai categoric: „Nu ne cerem scuze pentru faptul că Daryl își exercită libertatea de exprimare”.
CCTV a anunțat că nu va mai transmite cele două meciuri demonstrative ale echipei împotriva celor de la Brooklyn Nets. De asemenea, mai multe companii chineze au rupt legăturile, temporar sau definitiv, cu NBA. Printre acestea s-a numărat și gigantul internetului Tencent, care a refuzat categoric să mai difuzeze meciurile echipei Rockets. NBA a suferit pierderi financiare, acestea fiind estimate la 400 de milioane de dolari. Cinci ani mai târziu, în octombrie 2025, Brooklyn Nets și Phoenix Suns s-au întâlnit într-un meci din presezon, la Macao. Și abia atunci criza a luat sfârșit.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T20:58:41.847Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/sport/real-madrid-pe-lista-neagra-chinezii-nu-mai-2568737.html”,”pathArray”:[„”,”sport”,”real-madrid-pe-lista-neagra-chinezii-nu-mai-2568737.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/sport/real-madrid-pe-lista-neagra-chinezii-nu-mai-2568737.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/sport/real-madrid-pe-lista-neagra-chinezii-nu-mai-2568737.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile
Autoritățile chineze au confirmat că poartă discuții privind organizarea unei întâlniri la nivel înalt între președintele Xi Jinping, liderul rus...
Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice
Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin și-au recuperat simbolic denumirile antice ale așezărilor în anii ’70, în urma unor decizii luate de...
Real Madrid, pe lista neagră. Chinezii nu mai transmit la TV meciurile echipei lui Mbappe
Chinezii nu mai difuzează meciurile formației din capitala Spaniei deranjați că Mbappe a insinuat că Mao că ar fi fost...
Sfârșitul secolului american | adevarul.ro
Nu aceste alegeri de la jumătatea mandatului vor rămâne în istorie. Dincolo de importanța lor pentru viitorul imediat al celor...
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei...
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către...
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
-
Actualitateacum 3 zile„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Economieacum 2 zileBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Breakingacum 3 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum 2 zileSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Breakingacum 3 zileUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Actualitateacum 2 zileTaxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
-
Actualitateacum 3 zileFemeia captivă de trei ani într-un paradis din Pacific, deși are bilet de avion spre casă. Vrea să-și revadă mama bolnavă și să ajungă la nunta fiului
-
Actualitateacum 2 zileUn lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid