Actualitate
Crescătorii de oi, tentați să vândă mieii de Paște pentru export. „E o decizie grea. Românii mai vor și nu prea”
Achizitorii care cumpără ovine pentru export în țările arabe îi atrag pe crescători în această perioadă cu prețuri tentante. Fermierii sunt pe gânduri, deși perioada Paștelui, tradițional, le aducea venituri bune.
Crescătorii se gândesc dacă să trimită miei de Paște la export FOTO: arhiva/Ionelia Nucă
Perioada Paștelui este singura în care crescătorii de oi speră la un preț bun care să le răsplătească munca de peste an. În rest sunt la mâna achizitorilor care dictează prețul, fără să pună la socoteală efortul pălmașilor. Doar că în acest an stau pe gânduri dacă sau câți miei să păstreze pentru piață, pentru că Internetul s-a umplut de anunțuri de achiziție. Se oferă între 23 și 25 lei/kg pentru mieii de lapte, „bani în palmă”, conform anunțurilor. Este un preț bun, pentru că în toamnă au vândut cu 20 lei/kg. Mai mult, se tem că odată „pierdut trenul”, după Paște aceiași achizitori vor face tot ce pot să scadă prețul.
Graba achiziționării este dată de presiunea onorării contractelor în derulare, fiind cerere mare pentru Algeria, destinație neinfluențată de conflictul din Iran.
„Noi avem contracte pe Algeria, e cu totul altă rută maritimă. În acest moment conflictul din Iran nu are nicio implicare în prețul nostru la miel și în exportul nostru. Dar mai târziu s-ar putea. Mie îmi este frică de altceva. După sărbători, indiferent cum va fi conflictul, tot exportatorii noștri or să facă jocurile cu prețul și vor găsi ei motive să-l scadă ca să poată să câștige mai mult decât fermierul care muncește. Eu în ei nu am încredere. Dar conflictul în acest moment nu are nicio influență, că nu avem noi animale câte putem să dăm pentru Algeria”, a explicat Constanța Ștefan, președintele Asociației „Țara Loviștei” și vicepreședinte Pro Agro, pentru „Adevărul”.
Cât ar putea fi prețul mielului la Paște
Deși numărul crescătorilor de animale se împuținează cu fiecare an care trece, încă mai sunt fermieri pentru care Paștele 2026 vine cu așteptări mari. Este perioada când, tradițional, pentru că vând la bucată, pot avea prețuri ceva mai bune. Constanța Ștefan spune că nu se așteaptă ca și crescătorii de oi și capre să treacă prin experiența crescătorilor de porci, care au rămas în decembrie trecut cu porcii în gospodărie pentru că prețurile din supermarket au fost de nebătut.
„În sudul țării, prețul va fi între 40-45lei/kg, estimez, cam cu 5 lei/kg peste cel de anul trecut. Dar veți vedea că în supermarket va avea prețuri de la 55 lei/kg în sus. La porc este altceva, la porc e dezastru, se vinde cu 4 lei în viu. La miel încă e bine”, a mai spus Constanța Ștefan.
În zonele de munte prețul pentru miel ar putea fi chiar și mai bun pentru crescătorii care-i vând de la stână. Întotdeauna au fost diferențe, explică Ștefan, crescătorii din Moldova, Ardeal, Banat având cheltuieli chiar mai mari decât cei de la câmpie, în ciuda faptului că sudul țării s-a confruntat, în ultimii doi ani, cu secetă severă, care a pârjolit pășunile.
„Piața este un risc pentru mine. Adică dăm pasărea din mână pe cea de pe gard”
Fermierii chiar au o mare dilemă în această perioadă. Știu că puterea de cumpărare a românului a scăzut, vânzările din ultimii ani au dovedit-o din plin, așa că decizia este dacă să vândă către trimișii exportatorilor la un preț cu care, sunt aproape convinși, nu se vor mai întâlni după Paște, sau să păstreze și pentru piață.
„În ultimii ani n-am mai făcut noi, crescătorii, prețul. Prețul vine de la Constanța. Noi dăm către firmele astea mari, e singura soluție ca să putem să-i vindem, că în Europa nu mai vindem nimic. Oamenii știau că am pus bine treburile la punct și noi nu vindem către Europa nimic, decât la Constanța, și de acolo îmbarcă pe vapoare și pleacă în țările arabe. Internetul duduie că ar cumpăra, la ora asta. Nu mi se pare că ar fi ceva să ne blocheze. Dacă e cerere, înseamnă că merge. Părerea mea este că nu ne afectează pe noi conflictul din Iran”, a spus Alexandru Năstase, un crescător de animale din sudul țării.
A vândut în noiembrie 2025, spune, mieii cu 20 lei/kg, dar mult mai mari, la aproape 70 kg. „Una e să-i dai la 70 de kilograme cu 20 de lei și alta e să-l dai la 30 de kilograme cu 25 de lei. Pentru că acum sunt miei de lapte și nu au atâta greutate, ceilalți crescuseră, trecuse mai mult timp peste ei, iar costurile cu întreținerea creșteau de la o zi la alta”, a explicat fermierul. Crescătorii n-am avut însă de ales, n-au putut vinde mai devreme, au tot fost focare de pestă a micilor rumegătoare și s-au aflat în zona de protecție, fiind interzise mișcările de animale din fermă.
Pentru mieii de lapte ia în calcul varianta să-i dea la prețurile de acum, pentru că vânzarea în piețele temporare, autorizate să funcționeze în zilele premergătoare Paștelui, nu mai aduce în ultimii ani cine știe ce încasări.
„De la an la an mi se pare că nu ne mai puteam baza pe piața noastră. Tot omul de rând e cu ochii pe supermarket, să ia două kile, să ia o pulpiță. Adică mai sunt, încă mai sunt familii care sărbătoresc Paștele și vine omul la stână să-și ia un miel, dar la stâna mea nu cred că vin mai mult de 100-150. Or, în vremurile bune, se vindea tot la Slatina, la punctul de sacrificare, dar acum nu mai e cerere, nu știu ce se întâmplă. Unul vrea ied, unul vrea pasăre… În alte târguri prețul e și mai mic”, a mai spus crescătorul.
Ar avea 600 de miei de vânzare, 300 dintre ei pot fi sacrificați și acum, spune, pentru că ar rămâne între 15 și 20 kg în carcasă. Pe aceștia cel mai probabil îi va vinde en-gros. „Piața e un risc pentru mine. E risc să-i dau sau să nu-i dau. Adică dăm pasărea din mână pe cea de pe gard, cum ar veni. Așteptăm și, oricum, după Paște imediat vor scădea prețurile și la Constanța”, se teme crescătorul.
Sectorul e în declin, mai adaugă crescătorul de animale și precizează că nu o spune ca o lamentare, dar numărul fermierilor se împuținează. Animalele lor, care altădată erau exportate și în Europa, acum iau doar drumul țărilor arabe, la un preț dictat de achizitori.
„Nu știu dacă România încă mai are ceva viu, dar vă spun că sectorul ăsta zootehnic, și pe vacă și pe oi, dacă discutăm, e în declin, în cădere. Tineretul nu mai vrea să crească animale, mai bine se angajează, sau pleacă în afară la muncă. Noi n-am mai stat să calculăm cu cât rămânem, am mers înainte și pe mult și pe puțin. Nu toată lumea își face calculul că trebuie să-ți rămână nu știu câți bani. Problema e că trebuie să poți să-ți asiguri un venit cu care să continui activitatea în fermă. În primul rând asta te interesează. Dacă nu ai furaje, tot ce-ți trebuie ca să mai treci peste un an, ce faci? Prima dată astea le iei în calcul. Și după, dacă ne mai rămâne și nouă ceva, de bine, dacă nu, nu”, a mai spus fermierul.
2025 și 2024 au fost ani extrem de dificili, în care seceta le-a tăiat oierilor mult din venituri. La temperaturi de 40 de grade Celsius nu s-a mai putut discuta de producție de lapte, a explicat fermierul, oile au înțărcat, astfel că dintr-o cantitate de aproximativ 10 kg telemea/oaie de-abia dacă au obținut trei kilograme. „La Sfântul Ilie erau înțărcate oile”, a adăugat Năstase. Animalele au mâncat din furajele cumpărate pentru iarnă mult mai devreme, toate cheltuielile au crescut.
Lâna, care cu foarte mulți ani în urmă reprezenta un venit, astăzi este și aceasta o cheltuială și o mare problemă. Îi costă tunsul și-i costă și să scape de ea, pentru că nimeni n-o cumpără, deși în ultimul deceniu mai mulți miniștri le-au promis că se înființează fabrici de procesare.
Actualitate
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni – aceștia au reușit să fugă în Coreea de Sud, în 2023, împreună cu întreaga lor familie, o evadare planificată atent vreme de un deceniu.
FOTO SHUTTERSTOCK
Kim Il-hyeok și Kim Yi-hyeok au dus la îndeplinire ani un plan de evadare minuțios gândit de tatăl lor, decedat între timp; acesta a lăsat în urmă nu doar o moștenire materială, ci și speranța unei vieți în afara regimului nord-coreean. Frații au ajuns în Coreea de Sud după o fugă pe mare, în noaptea de 6 mai 2023, sub acoperirea unei furtuni puternice în Marea Galbenă.
„Nu există speranță în societatea asta… nu există nicio modalitate de a o schimba”, își amintește Kim Il-hyeok cuvintele tatălui său, cel care a venit cu ideea evadării. „Există o lume mare, liberă. Hai să mergem în Coreea de Sud.”
O familie care a învățat să joace un rol
Frații nu proveneau dintr-o familie de pescari. Locuiau departe de coastă, într-un sistem în care orice greșeală putea costa libertatea sau viața. Și totuși, treptat, familia și-a construit o dublă existență.
Unul dintre frați a fost trimis să lucreze pe litoral, unde a învățat meseria de pescar, și-a cumpărat o barcă și a câștigat încrederea autorităților locale, prin construirea de relații și mită.
Pentru a ieși din Coreea de Nord, fugarii trebuiau să traverseze ceea ce este cunoscută drept Linia Limitei Nordice (NLL) – o graniță maritimă tensionată și disputată între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Apele de lângă graniță sunt bogate în viață marină, dar puțini îndrăznesc să pescuiască acolo, întrucât zona este puternic restricționată și atent supravegheată.
Frații au început să pescuiască aproape de linia de frontieră. „Ne întrebam: dacă ne urmăresc, cât de repede ne prind?”, povestește Kim Il-hyeok.
Astfel, acele incursiuni au devenit repetiții pentru evadare.
„Când eram prinși de patrule, ne tratau ca și cum am fi fost cei mai mari infractori.”
Câțiva ani familia a ieșit pe mare sub pretextul pescuitului, simulând rutine care le-au permis să studieze patrulele și reacțiile armatei nord-coreene.
Astfel au detectat un tipar: în timpul zilei, patrulele reacționau rapid, noaptea sau când era avertizare de vreme rea însă, timpii de reacție erau lenți.
Când Kim și fratele său au fost interogați de-a lungul anilor, au repetat de fiecare dată aceeași poveste: mituiseră paznici, implorându-i să-i lase să pescuiască în apropierea zonei NLL, unde captura de pește promitea să fie abundentă.
Familia Kim era considerată înstărită în Coreea de Nord, unde organizațiile umanitare internaționale estimează că peste jumătate din populație trăiește în sărăcie.
„Tatăl meu obișnuia să facă comerț cu antichități, aur și chiar să vândă cărbune transportat cu trenul”, a declarat Kim Il-hyeok pentru CNN.
Familia avea astfel acces la bunuri considerate un lux în Coreea de Nord, precum un televizor cu ecran mare, înregistrat oficial la autoritățile nord-coreene. Dar aveau și unul cumpărat în secret din China, pe care îl țineau ascuns.
Kim povestește că aveau o antenă improvizată din sârmă de cupru pe care o întindeau și o mișcau prin casă până prindeau semnal.
Din locuința lor de lângă granița cu Coreea de Sud, soții Kim puteau urmări 10 canale care transmiteau din Seul, își amintește Kim.
Pe ecran, vedeau o lume care părea ireală: case luminate noaptea, mâncare din abundență, libertate de mișcare.
Tatăl lui Kim a murit înainte ca visul evadării să devină realitate. El le-a lăsat banii copiilor săi, o moștenire care a sporit averea familiei Kim și le-a oferit un scut în fața vremurilor grele.
„Din 2015 până în 2020, am condus o afacere care se ocupa în principal de electrocasnice”, a spus el.
Apoi a venit pandemia.
„Am început să vând legume, fructe și produse agricole de bază. În acea perioadă, mulți oameni au murit de foame”, a relatat Kim.
„În fiecare zi auzeam povești despre cineva care murea, era jefuit sau era agresat. Odată am cumpărat orez cu 4.000 de woni (aproximativ 4,44 dolari) pe kilogram și, după o singură noapte, puteam să-l vând cu 8.000 de woni (8,89 dolari) sau chiar 10.000 de woni (11,11 dolari). Afacerea mea a prosperat. Nu am fost singurul. Alți negustori ca mine au câștigat mult mai mulți bani, în timp ce cei care nu aveau nimic au fost încă și mai înfometați”.
Raport: Mii de
femei nord-coreene, vândute ca sclave sexuale în China
Noaptea evadării
În mai 2023, condițiile meteorologice au oferit oportunitatea ideală. Sub acoperirea unei furtuni, nouă membri ai familiei au pornit spre libertate.
Femeile și copiii au fost nevoiți să traverseze inclusiv zone minate, urmând trasee sigure planificate dinainte. Printre ei se afla și soția însărcinată în cinci luni a lui Kim Il-hyeok, alături cei doi copii ai fratelui său, Kim Yi-hyeok care au fost ascunși în saci de pânză.
„Îi spuneam că trebuie să plecăm pentru copil”, povestește Kim despre perioada în care încerca să-și convingă soția să plece. „O întrebam dacă vrea ca ei să crească aici.”
Odată ajunși la barcă, familia a navigat cu motorul modificat pentru a reduce zgomotul, încercând să evite detectarea de către patrulele maritime nord-coreene. În timpul traversării, copiii au fost complet tăcuți, într-o atmosferă de tensiune palpabilă.
„În Coreea de Nord, bărbații se pot îmbarca pe o navă, dar femeile nu”, a explicat Kim. „Din punct de vedere legal, dacă o femeie se îmbarcă pe o navă, este imediat suspectată că are intenții necurate, presupunându-se că încearcă să dezerteze.”
„Mergeam încet, în ritmul unui pas alert pe jos”, spune Kim. „La viteza aceea, radarul ne vedea doar ca pe niște resturi plutitoare.”
„Se auzea doar motorul. Și bătăile inimii mele erau mai puternice decât el”, își amintește el. „Era o liniște pe care nu o pot descrie.”
Când au ajuns în apropierea Coreei de Sud, au văzut luminile insulei Yeonpyeong.
Strălucea ca ziua, deși era noapte, își amintește Kim.
După aproximativ două ore pe mare, au trecut linia de demarcație maritimă și au fost interceptați de forțele navale sud-coreene.
Un vas al marinei sud-coreene s-a apropiat și a întrebat prin difuzor dacă au probleme la motor.
„Am răspuns: «Nu, motorul nostru nu este stricat. Suntem pescari nord-coreeni și vrem să dezertăm în Coreea de Sud».”
„Am simțit ca și cum o greutate uriașă mi s-a luat de pe umeri”, a mărturisit Kim.
Libertatea și prețul ei
În Coreea de Sud, familia a început o nouă viață. Totuși, adaptarea la libertate nu a fost ușoară. Unii membri au descris un sentiment de confuzie și chiar senzația persistentă că încă trăiesc în Coreea de Nord.
Dezertorii nord-coreeni, despre viața sub regimul lui Kim Jong-un: „Mai bine mori”
La doar câteva luni după ce au început o nouă viață, familia fost marcată de o tragedie: unul dintre frați a murit într-un accident de scufundări.
„Vreau să muncesc din greu pentru a câștiga bani, astfel încât să pot susține educația copiilor mei și să mă asigur că aceștia primesc un nivel ridicat de educație”, spunea Kim Yi-hyeok la aniversarea de un an a nepoatei sale, ultimul său interviu.
Pentru Kim Il-hyeok, evadarea rămâne în același timp o realizare și o rană deschisă. Fratele său a trăit doar 10 luni în libertate, iar contrastul dintre planul atent construit și finalul tragic este greu de procesat.
„Nu pare real”, spune Kim.
Și totuși, chiar și în mijlocul pierderii profunde, Kim a ajuns să vadă călătoria în sine ca pe un miracol – o dovadă că supraviețuirea poate duce către noi orizonturi.
Astăzi, el încearcă să își reconstruiască viața, învățând noi meserii și vorbind public despre realitatea din Coreea de Nord. El continuă să-și împărtășească povestea, sperând să aducă lumină asupra unei țări pe care puțini o înțeleg cu adevărat.
„Mă consider unul dintre cei norocoși”, a spus el după nașterea celei de-a doua sa fiice în libertate, în Coreea de Sud.
Actualitate
Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
Iranul a revenit
asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând
menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente maritime și
de un șir de declarații de la Teheran și Washington.
Imagine din satelit a Strâmtorii Ormuz. FOTO: NASA
Iranul a anunțat că
a reintrodus restricțiile în Strâmtoarea Ormuz, la scurt timp după ce declarase
redeschiderea acesteia, într-un context marcat de tensiuni crescute cu Statele
Unite. Decizia vine după ce Washingtonul a transmis că nu intenționează să
ridice blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce Teheranul consideră o
condiție esențială pentru libertatea de navigație.
Situația din zonă a
fost amplificată și de incidente maritime raportate în cursul zilei de sâmbătă,
18 aprilie. O agenție britanică de monitorizare maritimă a transmis că nave ale
Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au deschis focul asupra unui
petrolier care încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz. În același timp,
Reuters a relatat că și o navă sub pavilion indian, încărcată cu țiței, ar fi
fost atacată în aceeași zonă maritimă sensibilă.
Autoritățile
iraniene au confirmat ulterior că strâmtoarea a revenit la „statutul său
anterior” și se află din nou „sub administrarea și controlul strict al forțelor
armate”, potrivit comandamentului militar Khatam al-Anbiya.
Teheranul a legat
menținerea acestor restricții de faptul că Washingtonului menţine blocada în
zonă şi a cerut „garantarea libertății
depline de navigație pentru navele care călătoresc din Iran spre alte
destinații și din alte destinații spre Iran”, notează The Guardian.
Într-o intervenție
făcută în Antalya, în marja unui forum diplomatic, ministrul adjunct iranian de
Externe, Saeed Khatibzadeh, a acuzat Statele Unite că „nu pot să-și impună voința de a asedia Iranul, în timp ce Iranul, cu
bună credință, încearcă să faciliteze trecerea în siguranță prin strâmtoarea
Ormuz”.
Iranul cere ca SUA
să facă un pas înapoi în strâmtoare
Pe linie militară,
comandamentul naval al IRGC a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X,
că situația din Ormuz rămâne condiționată de decizia Statelor Unite de a
menține blocada.
„Atât timp cât mișcarea navelor din Iran și spre Iran
este amenințată, statutul strâmtorii Ormuz va rămâne așa cum a fost anterior.
Orice încălcare a angajamentelor de către Statele Unite va primi un răspuns
adecvat”, a transmis Iranul
Se anunță progrese
în negocieri, dar rezultatele întârzie
În paralel,
negocierile dintre Teheran și Washington continuă într-un climat fragil.
Principalul negociator iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că
discuțiile recente au adus unele progrese, însă diferențele de opinie rămân
semnificative, în special în privința dosarului nuclear și a Strâmtorii Ormuz.
„Am făcut progrese, dar încă există o distanță mare între
noi”, a spus el pentru
presa de stat, adăugând că „există unele
chestiuni asupra cărora insistăm… Și ei au linii roșii. Dar aceste probleme
ar putea fi doar una sau două”.
De cealaltă parte,
președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite poartă „conversații foarte bune” cu Iranul, dar
a avertizat împotriva oricărui „șantaj”
legat de canalul maritim strategic. Ulterior, el a lăudat Israelul, aliat al
SUA, susținând că „alți aliați și-au
arătat adevărata față într-un moment de conflict și tensiune”.
Niciuna dintre părți
nu a oferit detalii clare despre stadiul negocierilor, în contextul în care
armistițiul fragil se apropie de expirare.
Donald Trump a
declarat că blocada americană va „rămâne pe deplin în vigoare” până la un acord
de pace permanent și a sugerat că armistițiul intermediat de Pakistan, cu
termen de expirare miercuri, ar putea să nu fie prelungit.
Actualitate
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată a pensiilor facultative. Noile reguli au intrat în vigoare la 15 aprilie.
Noi reguli pentru pensiile facultative Pilon 3. Foto arhivă
Modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) prin Norma nr. 10/2026 vizează în principal flexibilizarea și simplificarea modului în care participanții la pensiile facultative (Pilonul 3) își pot retrage banii, precum și adaptarea procedurilor la realitățile digitale și la noile reglementări din sistemul public de pensii.
În primul rând, sunt clarificate și actualizate condițiile de retragere a activului personal net. Participanții pot solicita plata sumelor acumulate dacă au împlinit vârsta de 60 de ani, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile pentru pensia facultativă completă, sau în cazul în care beneficiază de pensie de invaliditate, conform noii legislații privind pensiile publice. Astfel, norma corelează explicit regulile din Pilonul III cu cele din sistemul public.
O noutate importantă ține de extinderea și modernizarea modalităților de depunere a documentelor. Cererile de plată și documentele aferente pot fi transmise nu doar fizic sau prin poștă, ci și prin mijloace electronice, cu utilizarea semnăturii electronice calificate. Această digitalizare se aplică inclusiv în situațiile în care participantul este reprezentat de un mandatar, fiind reglementate detaliat condițiile în care documentele pot fi transmise în format electronic (inclusiv procuri și certificate).
De asemenea, norma aduce mai multă claritate în ceea ce privește reprezentarea prin mandatar, stabilind exact ce documente trebuie depuse în funcție de modalitatea de transmitere (fizic, poștă sau online) și tipul de situație (de exemplu, handicap grav sau accentuat).
O schimbare relevantă pentru participanți este creșterea flexibilității în modalitatea de încasare a banilor. Cei care au optat pentru plata eșalonată pot, pe parcursul derulării acesteia, să:
- schimbe tipul de plată (din eșalonată în plată unică),
- modifice valoarea ratelor,
- schimbe modalitatea de plată (din mandat poștal în virament bancar sau invers),
- actualizeze datele bancare (inclusiv IBAN).
Administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să opereze aceste modificări într-un termen scurt, de 5 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete, ceea ce întărește drepturile participanților asupra propriilor economii.
În completare, sunt introduse reguli specifice pentru anumite situații practice: participanții trebuie să comunice un nou cont bancar dacă îl închid pe cel inițial, să prezinte documente justificative dacă sunt exceptați de la plata contribuției de sănătate sau să facă dovada domiciliului în cazul utilizării cărții electronice de identitate fără domiciliu, atunci când optează pentru plata prin mandat poștal.
În ansamblu, modificările nu schimbă fundamental dreptul de retragere a banilor, dar aduc îmbunătățiri semnificative în accesibilitate, flexibilitate și digitalizare, facilitând interacțiunea participanților cu administratorii fondurilor și oferindu-le un control mai mare asupra modului în care își primesc economiile din pensiile facultative.
-
Actualitateacum 3 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zileUiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
-
Actualitateacum 3 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum 2 zileNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
-
Actualitateacum 2 zileVânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
-
Actualitateacum o zi„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro




