Într-o nouă ediție transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre armistițiul dintre Statele Unite și Iran și care ar putea fi impactul repornirii focului după perioada de pace. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă..

În contextul armistițiului de pace de 20 de zile dintre SUA și Iran, profesorul Dan Dungaciu a comentat o analiză Fox News pe acest subiect. Se discută faptul că președintele american ar fi căzut în plasa Iranului. După un armistițiu de 20 de zile, piețele se reglează. O reîncepere a focului ar putea destabiliza piețele globale din nou, cu efecte și mai mari.

„Mă uitam la Fox News și, când s-a făcut pacea, armistițiul, cel mai dur atac a venit de la Fox News. Acolo generalii, întâmplător sau nu, șeful Institutului pentru Studiul Războiului, adică cei care sunt cei mai „hawk-iști”și pe Ucraina, au zis: „Donald Trump a căzut în capcana iranienilor”. Pentru că ei ce au zis? Trebuie să meargă mai departe cu războiul, să-i facă praf. Pentru că, dacă faci armistițiu de două săptămâni, prețurile și piețele se vor regla un pic, oamenii vor zice: „Slavă Domnului, am scăpat!”. Și va fi foarte greu, imposibil strategic vorbind și aproape o nenorocire economic vorbind, pentru că emoția va fi așa de mare, să reiei războiul.”

Având în vedere acești factori, o nouă criză pe piața de energie poate pune SUA într-o poziție de vulnerabilitate. În această situație, ar putea fi obligată să accepte condițiile Iranului.

„Pentru un om politic este mult mai ușor să continue un război decât să repornească războiul după 20 de zile de armistițiu. Asta pentru piețe va fi o nenorocire, dincolo de faptul că ai pierdut acele 20 de zile. Și generalul spunea: „Donald Trump trebuie să facă asta”, etc., etc. Bun, era Hannity care îl susținea, tot de la Fox News, generalul era împotrivă, David Levy, tot de la Fox News, care e sigur pe linia sionistă. În acest moment suntem într-o blocadă. Blocada asta nu poate să dureze la nesfârșit. Pentru că, la un moment dat, te întreabă: „Ce faceți aici?”. „Ce facem? O blocadă”. „De ce?”. Pentru că este închisă strâmtoarea Ormuz.”

Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică pentru „Adevărul” ce forțe politice au șanse să intre în Parlament, modul în care s-a desfășurat campania electorală și mai ales ce promite fostul președinte Rumen Radev, marele favorit pentru a prelua funcția de premier. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

După mai mulți ani marcați de instabilitate politică cronică și guverne efemere, bulgarii sunt chemați duminică din nou la urne pentru a-și alege Parlamentul și implicit un nou Guvern.

Cu principala șansă în aceste alegeri pleacă președintele demisionar al țării, Rumen Radev, aflat în fruntea unei alianțe de trei partide, numită „Bulgaria Progresistă”. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Analiză și Marketing, formațiunea lui Radev se află pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși. Acest rezultat s-ar traduce în aproximativ 90 de mandate în viitoarea Adunare Națională, scrie publicația bulgară Novinite.

Pe locul al doilea se situează partidul GERB, cu 19,4%, deci circa 55 de mandate, urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cotată la 12% și aproximativ 34 de deputați. În continuare, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) ar obține 11,2% și circa 31 de mandate, în timp ce partidul Renașterea este estimat la 7% și 20 de deputați. Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar depăși la limită pragul electoral, cu 4,2% și aproximativ 10 mandate. Mai multe formațiuni rămân sub pragul de intrare în parlament, inclusiv „Moralitate, Unitate, Onoare” (MECH), „Siyanie”, „Măreție” și „Bulgaria Albastră”.

Jurnalistul Vladimir Mitev explică în detaliu această distribuție a forțelor politice.

„Cred că, în mod cert, vor intra în Parlament cinci formațiuni politice. În primul rând, coaliția Bulgaria Progresistă, asociată cu președintele Rumen Radev, care este creditată cu peste 30% din voturi. Apoi, GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov, afiliată Partidului Popular European, cu un scor estimat între 18 și 20%. Pe locul următor ar fi alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, o formațiune reformistă, anticorupție, cu aproximativ 11–12%. Mai este și DPS – partidul susținut în mod tradițional de minoritatea turcă, dar care este perceput și ca un partid oligarhic, avându-l ca figură centrală pe Delian Peevski. Al cincilea partid este, cel mai probabil, Renaștere, o formațiune suveranistă. Nu este foarte clar dacă Partidul Socialist Bulgar va trece pragul electoral. Unele sondaje îl dau peste 4%, altele sub. În general, ceea ce se observă este că Rumen Radev reușește să absoarbă o parte din electoratul populist sau suveranist, care anterior era distribuit între mai multe partide”, a explicat Mitev.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Economie pro-business, luptă anticorupție și „pragmatism energetic”

Popularitatea mișcării politice grupate în jurul lui Radev se bazează pe o strategie inteligentă și pe mesaje bine calibrate. În loc să lanseze atacuri frontale și zgomotoase, fostul președinte preferă o abordare subtilă, axată pe soluții și reforme economice. Programul politic propus vizează în mod direct destructurarea rețelelor oligarhice. Aceasta este o temă extrem de populară în rândul populației bulgare, o societate obosită de scandaluri de corupție.

Cu toate acestea, pe plan extern, poziția noii coaliții ridică unele semne de întrebare în cancelariile occidentale și la Bruxelles. Anumite mesaje despre resursele energetice rusești sugerează o politică externă cu accente proprii, mai nuanțate.

Aderarea Bulgariei la zona euro nu a dus la dublarea prețurilor, iar inflația este la un minim istoric

„De altfel, Bulgaria Progresistă este, în acest moment, o coaliție de partide existente, deoarece Radev nu a avut timpul necesar să-și înregistreze un partid propriu. Este de așteptat ca pe viitor să facă acest pas. Programul lui Radev este centrat pe lupta împotriva oligarhiei, deși fără a numi explicit ținte. Totuși, se poate deduce că Delian Peevski este una dintre figurile vizate. În același timp, programul este pro-business și nu propune creșteri de taxe, ci mai degrabă un model în care statul sprijină mediul de afaceri, inclusiv în zona IT și financiară. În politica externă, discursul este mai nuanțat. Există semnale de „pragmatism energetic”, care pot fi interpretate ca o deschidere mai mare față de resursele energetice din Rusia, în contrast cu linia europeană de reducere a dependenței”, subliniază Vladimir Mitev

O campanie electorală atipică

Campania electorală nu a fost lipsită de incidente. Poliţiştii au confiscat peste un milion de euro şi au reţinut zeci de persoane. Oamenii legii vorbesc despre rețele organizate, care plătesc alegătorii cu aproximativ 50 de euro pentru un vot la comandă. Premierul interimar avertizează că în circulaţie ar fi şi cantităţi uriaşe de bancnote false, folosite în acelaşi scop. Într-o altă operațiune, Ministerul de Interne a descoperit aproape 15.000 de euro și o listă de nume. Au fost verificate persoane din mediul infracțional, dar şi lideri cunoscuţi ca având influență asupra procesului electoral, precum și proprietari de firme, cu scopul de a preveni votul corporativ.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Campania, în ansamblu, este una relativ lipsită de confruntări directe. Fiecare partid pare să vorbească mai degrabă cu propriul electorat, decât să încerce să convingă alegătorii altora. În ceea ce privește cumpărarea voturilor, autoritățile par să fi intensificat controalele. Ministerul de Interne a desfășurat operațiuni în mai multe orașe – Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil – și s-a anunțat confiscarea unor sume importante de bani, în jur de un milion de euro, suspectate că ar fi destinate cumpărării de voturi. Există un accent mai mare pe anumite comunități vulnerabile, inclusiv minorități, unde influența DPS a fost tradițional puternică. În același timp, autoritățile au respins acuzațiile de acțiuni selective, afirmând că toate partidele sunt vizate în mod egal”, a explicat jurnalistul bulgar.

Rumen Radev ar putea prelua funcția de premier

În acest moment, ținând cont de proiecțiile făcute pe baza sondajelor de opinie, „Bulgaria Progresistă” ar putea fi polul în jurul căruia ar urma să se formeze o nouă majoritate politică. 

„În privința scenariilor post-electorale, există foarte multă incertitudine. Unele sondaje sugerează că formațiunea asociată cu Radev ar putea obține peste 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, dar aceste estimări variază. Cel mai probabil, dacă se va forma un guvern, acesta va presupune o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. Există însă și scenarii în care nu se ajunge la o înțelegere și se ajunge la alegeri anticipate. De asemenea, există ipoteza că Partidul Socialist Bulgar ar putea sprijini un guvern condus de Radev, dacă va intra în Parlament”, a afirmat Vladimir Mitev.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Alegerile parlamentare de duminică au o miză colosală pentru viitorul statului bulgar, dar și pentru echilibrul european. O Bulgaria stabilă, predictibilă și puternică din punct de vedere economic este absolut esențială pentru întreaga regiune a Balcanilor și a Mării Negre. 

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, anunţă o premieră pentru România la sediul NATO din Bruxelles. Este vorba de organizarea evenimentului ”Ziua industriei româneşti”. Evenimentul își propune să sprijine companiile naţionale să devină furnizori direcţi ai structurilor Alianţei.

”Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiştii noştri şi de peste 20 de companii româneşti. Acestea fac performanţă în inteligenţă artificială, drone, securitate cibernetică şi aeronautică”, afirmă ministrul.

România, conectată la lanţul global de achiziţii militare

Oana Ţoiu menţionează că, în condiţiile în care cheltuielile totale anuale ale Aliaţilor pentru cerinţele de apărare au depăşit 1,4 trilioane de euro, ”industria noastră trebuie să fie conectată strategic la acest lanţ global de achiziţii”.

Deschid luni, chiar la sediul Alianței din Bruxelles, „Romania Industry Day”, împreună cu Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, afirmă ministrul.

O zi specială pentru industria noastră și pentru prestigiul României.

Am construit „Ziua industriei românești” la sediul NATO pentru a sprijini companiile naționale să devină furnizori direcți ai structurilor Alianței.

Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiștii noștri și de peste 20 de companii românești care fac performanță în inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică. Sunt oameni care pun România pe harta tehnologiei mondiale și care merită să fie văzuți și auziți de cei mai importanți decidenți ai NATO.

Cheltuielile totale anuale ale Aliaților pentru cerințele de apărare au depășit 1,4 trilioane de euro. Industria noastră trebuie să fie conectată strategic la acest lanț global de achiziții, postează Oana Țoiu.

Prezență militară și capacitate industrială

Securitatea, în anul 2026, nu înseamnă doar prezență militară, ci și capacitate industrială. Atunci când o companie din Brașov, Craiova, București sau Cluj devine furnizor pentru NATO, acest lucru se traduce în locuri de muncă sigure acasă, tehnologie de vârf dezvoltată în universitățile noastre și o țară mult mai respectată, dar și mai bine apărată, declară Oana Țoiu.

Suntem parte a celei mai puternice alianțe defensive din lume. Acest statut ne aduce, pe lângă siguranță, și oportunități majore de creștere economică pe care trebuie să le accesăm. Prin acest eveniment, întărim profilul României de partener solid și furnizor de securitate, în pregătirea Summitului B9 de la București și a Summitului NATO de la Ankara, încheie Oana Țoiu.

Evenimentul este organizat la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO. Este sprijinit tehnic și logistic al Ministerului Economiei, care a gestionat procesul de selecție a companiilor participante.