Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a încercat să obțină în instanță anularea unor articole din normele de aplicare ale Legii 334/2006 privind finanțarea partidelor, după ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat să deconteze peste 13,2 milioane de lei din cheltuielile declarate pentru campania la europarlamentarele din 2024.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sumele proveneau din împrumuturi acordate candidaților AUR de către omul de afaceri Maricel Păcuraru, omul care controlează Realitatea Plus, potrivit documentelor consultate de G4Media.

În data de 7 noiembrie 2025, AUR a depus la Curtea de Apel București o acțiune în anulare împotriva Guvernului, cerând eliminarea articolelor 3 alin. (2) lit. a) și 28 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin HG 10/2016.

Formațiunea condusă de George Simion a invocat faptul că aceste prevederi introduc „condiții suplimentare față de cele existente în Legea nr. 334/2006”, extinzând aplicarea unor norme „la alte situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor”.

Nemulțumirle AUR sunt legate de concluziile verificării documentelor aferente campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de acum doi ani, făcută de Autoritatea Electorală Permanentă. În urma controlului, AEP a constatat că nouă candidați au luat împrumuturi în nume propriu care depășeau plafonul legal. Cinci dintre au primit în total 11,5 milioane de lei de la aceeași persoană fizică, Maricel Păcuraru – câte 2,3 milioane de lei fiecare, potrivit surselor G4Media. Alți patru candidați au contractat, la rândul lor, sume peste limita permisă, de la alte persoane fizice.

După ce AEP a refuzat rambursarea acestor cheltuieli, cei cinci candidați care luaseră bani de la Păcuraru au dat în judecată AUR, încercând să recupereze sumele pe care le datorau în continuare finanțatorului.

Toți au pierdut procesele la Tribunalul Ilfov, instanța respingând cererile și indicând că eventualele demersuri trebuie formulate pe o altă speță juridică.

Pe 4 mai 2026, Curtea de Apel București a respins acțiunea AUR împotriva Guvernului.

„Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată (…). Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în minuta instanței.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Decizia nu este definitivă, AUR putând depune recurs în termen de 15 zile.

ANAF investighează grupul de firme al lui Maricel Păcuraru

În luna aprilie a acestui an, ANAF – Direcția Antifraudă a anunțat „intensificarea măsurilor legale pentru controlul și recuperarea obligațiilor fiscale” în cazul unui grup de societăți controlate de proprietarul unui post TV. Surse oficiale citate de G4Media au confirmat că este vorba despre Realitatea Plus.

Inspectorii antifraudă au descoperit că trei societăți afiliate, împreună cu mai multe persoane fizice, apar ca principali creditori ai companiei care deține licența televiziunii, cu sume ce depășesc 30 de milioane de lei, fără ca aceste decontări să fi fost efectiv realizate. În cadrul verificărilor au fost identificate plăți de peste 10 milioane de lei către entități și persoane afiliate, indicând existența unor circuite financiare circulare. Ancheta a scos la iveală și indicii privind utilizarea unor mecanisme artificiale de facturare și transferuri fără substanță economică reală. Grupul analizat este format din peste 70 de societăți comerciale, multe dintre ele având administratori comuni sau legături de rudenie. În total, firmele implicate în acest mecanism au datorii la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei, în mare parte arierate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

ANAF a transmis solicitări oficiale către AUR, PNL și peste 120 de firme care au avut contracte cu grupul media, în cadrul anchetei fiscale care vizează societățile controlate de Maricel Păcuraru, potrivit informațiilor obținute de Economedia.   

Realitatea Plus, mutată în SUA înainte de decizia CNA

Compania care deține licența Realitatea Plus, PHG Media Invest SRL, a fost transferată în aprilie 2026 către firma americană PHG Media Invest LLC, înregistrată în Wyoming. Mutarea a fost operată la Registrul Comerțului înainte ca CNA să aprobe schimbarea acționariatului.

CNA a respins solicitarea televiziunii, invocând inclusiv o adresă ANAF privind investigația fiscală. Consiliul a cerut revenirea la acționariatul inițial, altfel postul riscă sancțiuni. Avocatul companiei a declarat pentru G4Media că va acționa CNA în instanță.

Statele Unite încearcă să obțină acces la tehnologia militară dezvoltată de Ucraina în timpul războiului, inclusiv la sistemele de țintire asistată de inteligență artificială, navigația fără GPS și drepturile de proprietate intelectuală care ar permite reproducerea dronelor ucrainene, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Discuțiile fac parte dintr-un posibil acord de cooperare în domeniul dronelor, aflat încă în analiză la cel mai înalt nivel politic.

Potrivit sursei citate, Departamentul american al Apărării a solicitat testarea unei game de drone și sisteme de război electronic dezvoltate de Ucraina, în vederea unor eventuale achiziții. Negocierile sunt însă confidențiale, iar până în prezent nu a fost semnat niciun acord final.

SUA vor nu doar să cumpere, ci și să reproducă tehnologia ucraineană

Miza negocierilor depășește simpla achiziție de armament. După mai bine de patru ani de război, Ucraina a dezvoltat tehnologii testate direct pe câmpul de luptă — iar Washingtonul este interesat nu doar să le cumpere, ci și să le poată reproduce.

Printre tehnologiile considerate esențiale se numără sistemele de țintire asistate de AI, navigația fără GPS și canalele securizate de comunicații, dar și experiența practică acumulată de armata ucraineană în utilizarea acestora.

În cadrul unei audieri recente în Comisia pentru Servicii Armate a Senatului SUA, secretarul pentru Armată, Dan Driscoll, a catalogat sistemul de operare al rețelei de drone ucrainene drept „absolut incredibil”.

„Această arhitectură integrează complet fiecare dronă, fiecare senzor și fiecare platformă de tragere într-o singură rețea unificată. Sistemul nostru actual nu este capabil de așa ceva”, a recunoscut Driscoll în fața senatorilor americani.

Potrivit reprezentanților industriei de apărare, dronele ucrainene au devenit extrem de atractive pentru partenerii occidentali datorită eficienței demonstrate în războiul cu Rusia.

Ucraina intenționează să producă aproximativ trei milioane de drone de atac în acest an. Prin comparație, Statele Unite au construit aproximativ 300.000 anul trecut.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentagonul cere teste suplimentare

Deși partea ucraineană a subliniat în timpul negocierilor că sistemele au fost deja testate intens în condiții reale de luptă, Washingtonul insistă asupra unor teste suplimentare efectuate de propria armată înainte de a lua o decizie.

La începutul lunii mai, administrația americană ar fi transmis Kievului un proiect de scrisoare de intenție privind testarea tehnologiilor și posibile contracte viitoare, însă documentul nu conține încă parametri concreți.

Diplomația de la Kiev încearcă să valorifice la maximum acest avantaj tehnologic asimetric. Ucraina nu dorește doar să vândă echipamente, ci folosește proprietatea intelectuală ca monedă de schimb pentru a obține tehnică grea de protecție, în special sisteme de apărare antiaeriană Patriot, vitale pentru interceptarea rachetelor balistice rusești.

Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina, a confirmat că un document-cadru se află în analiză la nivel instituțional în ambele state.

„Linia roșie” a lui Zelenski

Președintele Volodimir Zelenski a transmis însă că Ucraina nu va relaxa restricțiile privind exporturile militare până când nu va exista garanția că proprietatea intelectuală a companiilor ucrainene este protejată și că industria locală poate continua să asigure necesarul armatei ucrainene.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit CBS News, memorandumul aflat în discuție sugerează că aceste obstacole ar putea începe să fie depășite.

Totuși, Kievul tratează subiectul cu prudență, întrucât tehnologia dezvoltată în timpul războiului este considerată una dintre cele mai importante resurse strategice ale Ucrainei.

Relație complicată între Washington și Kiev

Negocierile nu sunt lipsite de tensiuni. Oficiali ucraineni au declarat pentru presa americană că au simțit o „lipsă de susținere” pentru acord din partea unor oficiali ai Pentagonului și ai Casei Albe, mai ales după escaladarea conflictului cu Iranul.

În plus, președintele Donald Trump a respins public tentativele Ucrainei de a furniza tehnologie anti-dronă unor state din Orientul Mijlociu.

În paralel, Ucraina încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale. Kievul a semnat deja acorduri în domeniul dronelor și al apărării cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și poartă discuții cu aproximativ 20 de state.

Separat, Pentagonul a invitat companii ucrainene să participe la programul american „Drone Dominance”, în valoare de 1,1 miliarde de dolari.

În centrul negocierilor rămâne însă întrebarea-cheie: cine va controla în viitor tehnologia ucraineană și în ce condiții va putea fi utilizată sau reprodusă.