Actualitate
„Poarta Lacrimilor”, următorul punct de blocaj care ar putea pune sub presiune transportatorii globali după Ormuz
Strâmtoarea Bab el-Mandeb, situată la extremitatea sudică a Mării Roșii, apare tot mai clar ca un al doilea front într-o criză pe care experții o descriu drept cea mai severă perturbare a piețelor energetice globale din epoca modernă.
Strâmtoarea Bab el-Mandeb, sau ”Poarta lacrimilor”
Cunoscută în arabă drept „Poarta Lacrimilor”, această trecătoare maritimă îngustă ar putea, potrivit analiștilor, să își confirme numele — nu doar pentru regiune, ci și pentru economia globală.
După săptămâni de tensiuni, militanții Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au intrat în conflict, lansând atacuri cu rachete asupra Israelului și determinând noi avertismente din partea Statelor Unite privind riscurile pentru transportul maritim.
Până în prezent, atacurile au vizat în principal obiective militare, însă Iranul a sugerat că ar putea exercita un control suplimentar asupra rutelor maritime în cazul unei escaladări, inclusiv prin implicarea directă a forțelor americane la sol.
Experții avertizează că o astfel de evoluție ar reprezenta un moment de escaladare major, cu potențialul de a provoca un deficit semnificativ de petrol la nivel global și de a reduce cererea prin efecte economice în lanț. În scenarii extreme, consumul energetic ar putea reveni la nivelurile înregistrate în perioada restricțiilor din pandemia de COVID-19.
De ce este această rută atât de importantă?
Strâmtoarea Bab el-Mandeb reprezintă una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume și un punct critic pentru economia globală.
Cu o lățime de aproximativ 30 de kilometri, aceasta leagă Oceanul Indian de Marea Roșie și, implicit, de Canalul Suez — una dintre cele mai rapide conexiuni comerciale între Europa și Asia.
Navele care vin din Oceanul Indian traversează această strâmtoare pentru a ajunge la Canalul Suez, evitând astfel ocoluri semnificative. În apropiere se află baze militare ale Statelor Unite, Franței și Chinei în Djibouti, ceea ce subliniază importanța strategică a zonei.
Înainte de intensificarea tensiunilor, aproximativ 12% din transporturile globale de petrol treceau prin Bab el-Mandeb, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA.
În contextul în care Iranul își consolidează influența asupra Strâmtorii Ormuz, presiunea asupra acestei rute sudice este în creștere. Unele fluxuri comerciale au fost deja redirecționate, ceea ce a dus la creșterea traficului în Marea Roșie, pe măsură ce exportatorii caută alternative.
„Este vorba de trei până la patru petroliere în plus pe zi, ceea ce reprezintă totuși o diferență notabilă”, a declarat Rico Luman, economist în domeniul transporturilor la banca ING.
În cazul în care „Poarta Lacrimilor” ar fi afectată, navele ar fi nevoite să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce ar prelungi semnificativ durata transporturilor și ar crește costurile globale ale lanțurilor de aprovizionare.
Un nou punct de blocaj pentru energie?
Militanții Houthi, aflați în zonele muntoase din Yemen, dispun de capacitatea de a perturba transportul maritim prin utilizarea dronelor și a rachetelor.
Acest lucru a fost demonstrat în timpul războiului Israel–Gaza, când gruparea a vizat în mod repetat nave comerciale și militare, descurajând traficul prin Bab el-Mandeb.
În ciuda campaniilor militare desfășurate de-a lungul unui deceniu de coaliții occidentale și conduse de Arabia Saudită, gruparea controlează în continuare porțiuni extinse ale coastei yemenite la Marea Roșie.
Clipești și ratezi. Tactica lui Donald Trump – amenințări dure urmate de retrageri rapide – pare să-și piardă efectul în războiul din Iran
Analiștii consideră că această poziție oferă Iranului un instrument strategic important în influențarea dinamicii regionale.
Potrivit lui Ali Mamouri, cercetător la Universitatea Deakin, există posibilitatea ca Bab el-Mandeb să devină un nou punct critic pentru aprovizionarea globală cu energie.
„Iranul are o strategie clară de escaladare… iar Houthi reprezintă un atu semnificativ pentru acesta”, a explicat el.
Țintirea traficului maritim permite Teheranului să exercite presiune fără a declanșa neapărat un răspuns militar direct din partea Statelor Unite.
„Nu doresc să își folosească toate opțiunile dintr-o dată”, a adăugat Mamouri.
La rândul său, un oficial iranian citat de presa de stat a afirmat că Iranul ar putea viza transportul maritim din Marea Roșie dacă SUA ar desfășura trupe terestre sau ar intensifica operațiunile navale.
„Strâmtoarea Bab el-Mandeb se numără printre cele mai strategice din lume, iar Iranul are atât voința, cât și capacitatea de a reprezenta o amenințare credibilă”, a declarat oficialul.
Ce s-ar întâmpla dacă ruta ar fi blocată?
Experții avertizează că piețele energetice ar fi printre cele mai afectate.
Prețurile petrolului ar putea crește semnificativ în cazul întârzierii sau redirecționării livrărilor. Costurile de transport ar urca, alimentând inflația la nivel global, iar lanțurile de aprovizionare — deja fragile — ar putea suferi noi perturbări, inclusiv în sectoare esențiale precum combustibilii și alimentele.
Jason Miller, profesor de management al lanțurilor de aprovizionare la Universitatea de Stat din Michigan, afirmă că impactul unui al doilea punct de blocaj ar fi amplu.
„Dacă rebelii Houthi ar putea opri traficul petrolier al navelor de mare capacitate prin Marea Roșie, am adăuga aproximativ 5 milioane de barili pe zi la volumul blocat”, a explicat el.
„Am ajunge astfel la un deficit global de aproximativ 16 milioane de barili pe zi între ofertă și cerere.”
Deși un astfel de scenariu nu s-a materializat încă, el avertizează că o escaladare prelungită ar putea genera consecințe majore.
„Lumea ar trebui să revină la un nivel de consum energetic similar cu cel din perioada restricțiilor COVID-19”, a spus Miller.
„Este un scenariu care provoacă îngrijorare serioasă în rândul specialiștilor din domeniul logistic și al piețelor de mărfuri.”
El subliniază că atacurile asupra transportului maritim ar fi, cel mai probabil, o etapă ulterioară într-un proces de escaladare.
„Nu suntem încă acolo”, a precizat profesorul.
„Dar dacă situația continuă încă o lună sau două, iar Marea Roșie devine inaccesibilă, acesta este tipul de scenariu extrem de îngrijorător cu care ne-am putea confrunta.”
Actualitate
Polițiștii din Târnăveni au sesizat Protecția Copilului privind cele două fetițe de 4 și 5 ani, dispărute de acasă. DGASPC va evalua situația lor
Polițiștii din Târnăveni, Mureș, au sesizat DGASPC Mureș după ce cele două fetițe, de 4 și 5 ani, dispărute de acasă, au fost găsite în viață la peste 24 de ore de la dispariție. Ele au fost descoperite într-o zonă împădurită, la aproximativ 4 kilometri de localitate, după o amplă operațiune de căutare.
FOTO: IPJ Mureș
IPJ Mureș a anunțat că a sesizat DGASPC pentru efectuarea de verificări specifice privind situația minorilor.
„Cu privire la cele două minore de 4 respectiv 5 ani, din Târnăveni, dispărute la data de 29 martie a.c. de la domiciliu și depistate a doua zi, cu sprijinul unui pădurar din cadrul Ocolului Silvic Luduș, într-o zonă împădurită la aproximativ 4 kilometri de localitate, vă informăm următoarele: Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Târnăveni au sesizat Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, pentru efectuarea de verificări specifice, potrivit competențelor. De asemenea, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care cele două minore au ajuns în acea zonă, în vederea luării măsurilor care se impun”, au transmis reprezentanții instituției, potrivit Agerpres.
Autoritățile urmează să stabilească modul în care cele două fetițe au ajuns în zona împădurită și dacă au existat eventuale neglijențe.
Reprezentanții DGASPC vor evalua situația familială a minorilor, urmând să fie luate măsurile necesare pentru protecția acestora.
Mobilizare impresionantă pentru găsirea fetițelor
Cele două minore au fost găsite de un pădurar din cadrul Ocolului Silvic Luduș, în apropierea satului Dâmbău, după ce s-au rătăcit și au petrecut noaptea în condiții dificile.
Dispariția fetițelor a declanșat o intervenție de amploare. Autoritățile au emis patru mesaje RO-Alert și au mobilizat echipe formate din polițiști, pompieri, jandarmi, salvamontiști, voluntari din comunitate.
În operațiuni au fost folosite inclusiv un elicopter, drone, ATV-uri, vehicule șenilate și câini de urmă.
Actualitate
„Tunetul coreean” intră în dotarea Armatei Române: primul obuzier K9 autopropulsat, gata de livrare
Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene Hanwha Aerospace și este pregătit pentru livrare în România.
Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul” FOTO: Forţele Terestre Române
Contractul semnat de Ministerul Apărării Naționale cu Hanwha Aerospace în iulie 2024, în valoare de 1 miliard de dolari, prevede furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder.
Primele 18 unități vor fi produse integral în Coreea de Sud, iar restul de 36 vor fi fabricate în România, începând cu anul 2027, la uzina construită de Hanwha în localitatea Petrești.
Programul include, pe lângă obuzierele K9, și 36 de vehicule de realimentare K10, precum și aproximativ 18.000 de obuze care vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române. Livrările vor fi realizate în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani.
Armata Română a publicat imagini cu primul K9 „Tunetul”.
Obuzierul K9 „Tunetul” este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de artilerie autopropulsată din lume. Acesta poate atinge o viteză de peste 67 km/h și funcționează în orice tip de climat.
Sistemul are o rată de tragere de până la 8 obuze pe minut și poate executa misiuni de sprijin de foc la distanțe extinse.
În prezent, obuzierele K9 Thunder sunt operate în nouă țări, inclusiv cinci state NATO: Polonia, Norvegia, Estonia, Finlanda și Turcia.
Actualitate
Iranul a atacat cu drone un petrolier gigant kuweitian în largul coastei Dubaiului. Sunt deversări de petrol în apele din jur
Iranul a atacat și a dat foc unui petrolier în largul coastei Dubaiului, în timp ce Donald Trump a avertizat că SUA va distruge centralele energetice și puțurile de petrol ale Iranului dacă nu deschide strâmtoarea Ormuz.
Petrolierul lovit de Iran FOTO: X
Atacul iranian asupra navei Al-Salmi, care arborează pavilion kuweitian, este cel mai recent dintr-o serie de atacuri cu rachete sau drone explozive aeriene și maritime asupra navelor comerciale în Golful Persic și strâmtoarea Ormuz de când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, scrie The Guardian.
Prețul țițeiului au crescut din nou brusc după ce agenția de știri de stat din Kuweit a relatat atacul asupra petrolierului, care poate transporta aproximativ 2 milioane de barili de petrol, în valoare de peste 200 de milioane de dolari la prețurile actuale.
Kuwait Petroleum Corp, proprietarul navei, a declarat că se lucrează la evaluarea pagubelor și a avertizat asupra unei posibile scurgeri de petrol. Autoritățile din Dubai au declarat ulterior că au ținut focul sub control după un atac cu drone asupra petrolierului și că nu au fost raportate victime.
-
Comunicateacum 2 zileStiriTimis.ro, 8 ani de jurnalism local independent în județul Timiș
-
Anunturiacum 2 zile
Anunț Public : CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC COMPLET ECHIPAT, RACORDARE LA RETEAUA ELECTRICA SI IMPREJMUIRE TERENAnunț Public :
-
Actualitateacum o ziDouă fetițe de 4 și 5 ani din Târnăveni, căutate de aproape 24 de ore. Răpirea, una dintre ipoteze
-
Breakingacum o ziPSD discută trei scenarii politice, inclusiv ieșirea din coaliție
-
Actualitateacum 22 de oreCe NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie
-
Actualitateacum o ziConac de 5 milioane de dolari închiriat pe Airbnb, devastat după o petrecere cu 800 de tineri: focuri de armă, pereți distruși și mobilă scoasă
-
Breakingacum o ziSă încercăm ca pe o perioadă de șase luni, produsele să aibă un adaos comercial de 20%
-
Actualitateacum o ziNATO interceptează a patra rachetă lansată din Iran spre Turcia. Sistemele Patriot, din nou activate




