Electrocasnicele ne-au simplificat viața și ne-au eliberat de multe sarcini plictisitoare, însă, ceea ce nu trebuie să uităm este că sunt conectate la curent și pot prezenta un risc real de incendiu și consum excesiv de energie dacă le lăsăm conectate la priză, relatează El Economista.

Trei electrocasnice de bucătărie pe care ar trebui să le scoți din uz după fiecare utilizare

Chiar și în momentul în care un aparat este oprit, el nu se deconectează complet de la circuitul electronic. El consumă energie „în fundal” sau în modul „fantomă”. Acești așa-numiți „vampiri energetici” pot reprezenta între 5% și 10% din factura totală de energie electrică. Dincolo de cost, există un motiv mai presant de îngrijorare: pot provoca un incendiu.

Din fericire, soluția este simplă: pur și simplu deconectați-le de la priza electrică pentru a elimina riscul de incendiu. Iar experții spun că ar trebui să facem întotdeauna acest lucru cu aceste trei aparate electrocasnice din bucătărie.

Deși nu pare, interiorul unui prăjitor de pâine ascunde elemente de încălzire care sunt expuse, dar și o mulțime de resturi de pâine. Ele se comportă precum niște surcele, iar tot ce este nevoie este o mică defecțiune electrică sau o supratensiune.

Unul dintre dispozitivele care au devenit cele mai la modă în ultimii ani sunt friteuzele cu aer cald, și asta pentru că, în ciuda faptului că sunt o invenție grozavă pentru a mânca mai sănătos, folosesc mai puțin ulei și, în unele cazuri, gătesc mai repede.

Ca multe alte aparate, o friteuză cu aer continuă să consume energie chiar și atunci când este oprită. Prin urmare, cel mai sigur este să tratați friteuza cu aer ca pe orice alt aparat generator de căldură și să o deconectați de la priză când ați terminat.

Astăzi, multe dintre aceste aparate au cronometre, astfel încât încep automat să vă prepare cafeaua când vă treziți.

Însă gătitul nesupravegheat este principala cauză a incendiilor din bucătărie. Și, deși acest lucru nu este ceea ce am numi în mod normal „gătit”, un aparat de cafea lăsat pe un cronometru peste noapte în timp ce toată lumea doarme este cel mai apropiat lucru de gătit nesupravegheat care există.

Recomandările autorului:

Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, nu dă semne de revenire rapidă, în ciuda armistițiului fragil dintre Statele Unite și Iran.

Deși acordul temporar a alimentat speranțele privind reluarea fluxurilor de petrol și gaze, experții din industria maritimă avertizează că situația rămâne extrem de incertă, iar companiile evită în continuare tranzitul prin zonă, potrivit CNBC.com.

Datele recente arată o realitate diferită de optimismul politic. Potrivit analizelor din industrie, doar patru nave au tranzitat zona într-o zi recentă, în timp ce sute de petroliere rămân ancorate în afara Golfului Persic, așteptând semnale clare privind siguranța navigației.

Platformele de monitorizare indică faptul că peste 400 de petroliere încărcate cu petrol, dar și numeroase nave LNG și LPG, stau în așteptare, în timp ce unele vase aleg rute ocolitoare în jurul Insulei Larak pentru a reduce riscurile. Situația este complicată și de faptul că multe nave își opresc transponderele pentru a evita posibile atacuri, ceea ce face dificilă evaluarea exactă a traficului real.

Amintim că președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului depinde de „deschiderea completă, imediată şi sigură” a strâmtorii.

Incertitudine, costuri uriașe și riscuri pentru echipaje

Companiile maritime ezită să revină în zonă din cauza lipsei unor reguli clare privind taxele, condițiile de tranzit și cadrul legal impus de autoritățile iraniene. Giganți din industrie precum Hapag-Lloyd și Maersk au anunțat că evită deocamdată traversarea, invocând riscuri ridicate pentru nave și echipaje.

„Revenirea la normal pentru industrie este la câteva săptămâni distanţă”, a declarat Nils Haupt, director de comunicare al Hapag-Lloyd.

În același timp, analiștii atrag atenția că blocajele logistice sunt majore, sute de mii de containere fiind blocate în porturi din India, Oman și Pakistan.

Deși prețurile petrolului au scăzut ușor după anunțarea armistițiului, acestea rămân ridicate comparativ cu perioada de dinaintea conflictului, menținând presiunea asupra economiei globale. Experții avertizează că perturbările din lanțurile de aprovizionare, costurile ridicate de transport și asigurările de război vor continua să afecteze piața pentru o perioadă îndelungată.

În plus, decizia finală de a traversa strâmtoarea aparține adesea căpitanilor navelor, iar mulți dintre aceștia consideră că riscurile sunt încă prea mari.

Recomandarea autorului

Racția dură a lui Trump după presupusele taxele impuse de Iran petrolierelelor în Ormuz: „Ar fi bine să înceteze imediat!”

Secretarul general al NATO a făcut joi o serie de declarații importante la Washington în încercarea de a atenua tensiunile apărute în urma întâlnirii private cu Donald Trump.

Șeful NATO a recunoscut joi că președintele american este „vizibil dezamăgit” de faptul că mulți aliați europeni nu au fost alături de el în operațiunile militare împotriva Iranului. Rutte a descris întâlnirea de miercuri seara cu Trump drept una „sinceră și deschisă”, asemănătoare unei discuții între „doi buni prieteni”.

Întâlnirea aprinsă dintre Donald Trump și Mark Rutte nu a dus la soluții concrete pentru remedierea relațiilor dintre SUA și NATO. În timpul unei prelegeri ținute joi la Institutul Ronald Reagan, Rutte a precizat că președintele american este dezamăgit în principal din cauza lipsei de asistență militară din partea aliaților europeni, dar a insistat că europenii oferă acum un sprijin esențial.

„Aliații fac tot ce le cer Statele Unite”, a spus Rutte.

Când a venit vorba despre lipsa de implicare a europenilor în operațiunile împotriva Iranului, Rutte a încercat să ofere o explicație diplomatică pentru refuz. „Când a venit momentul să se ofere sprijinul logistic și [de altă natură] de care Statele Unite aveau nevoie în Iran, unii aliați au fost puțin cam lenți, ca să nu spun mai mult”, a spus el. „Ca să fim corecți, au fost și puțin surprinși.”

„Fiecare țară caută acum ce poate face pentru a se asigura că strâmtoarea rămâne deschisă”, a subliniat Rutte.

Ca rezultat al convorbirii dintre președintele american și șeful NATO, europenii își vor asigura o parte și mai mare și mai echilibrată în sarcina de a-și asigura apărarea convențională, iar în acest domeniu nu va exista cale de întoarcere, a spus Rutte.

Cererile americane vin după ce administrația Trump a petrecut luni întregi spunându-le liderilor NATO să acorde atenție Europei și propriei securități, astfel încât Washingtonul să se poată concentra pe Asia-Pacific și Orientul Mijlociu.

Trump pune din nou NATO la încercare și vrea angajamente clare pentru securizarea Strâmtorii Ormuz

De asemenea, Mark Rutte a transmis guvernelor europene că SUA dorește angajamente concrete în câteva zile pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz. Liderii europeni sunt acum sub presiunea de a demonstra că elaborează rapid planuri concrete pentru a contribui la securizarea acestei căi de navigație, un punct vital de tranzit al petrolului pe care Iranul l-a blocat efectiv în timpul conflictului.

Mai multe țări europene au declarată că sunt dispuse să ajute la securizarea Strâmtorii Ormuz, dar numai după ce există o încetare durabilă a ostilităților și un acord cu Iranul că navele nu vor fi atacate.