Comisia Europeană a dat undă verde evaluării preliminare pentru cea de-a patra cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), confirmând îndeplinirea a 38 de jaloane și 24 de ținte. Suma vizată este de 2,62 miliarde de euro, iar decizia finală depinde de avizul Comitetului Economic și Financiar al UE, potrivit oficialilor de la Bruxelles, citați de Mediafax.

România primește evaluare pozitivă de la Bruxelles

Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă privind cererea de plată transmisă de România în cadrul MRR, componenta centrală a programului NextGenerationEU. Potrivit sursei citate, Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.

Jaloane îndeplinite și investiții vizate

Comisia confirmă că România a îndeplinit condițiile necesare pentru această tranșă, iar fondurile vizează reforme și investiții în mai multe domenii-cheie: digitalizare, energie, transporturi, fiscalitate, sănătate și educație.

Printre exemple se numără:

Implementarea cloudului guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.

Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.

Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.

Următorii pași

Evaluarea a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia Europeană va adopta decizia finală privind plata.

Context financiar

România a depus cererea de plată pe 19 decembrie 2025. Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 de miliarde de euro, din care 13,57 de miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024).

Această sumă corespunde unei ponderi de de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.

Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026, au conchis oficialii Executivului european.

Recomandarea autorului:

Sorin Grindeanu, președintele PSD, și Claudiu Manda, secretarul general al partidului, au depus cereri la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM), pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate. Documentele depuse de cei doi se află în acest moment în analiză și au fost înregistrate în data de 28 aprilie.

Manda și Grindeanu vor ca numele lor să fie marcă înregistrată

Potrivit profit.ro, printre domeniile pentru care se solicită protecția mărcilor se regăsesc materialele tipărite și articolele de papetărie, îmbrăcămintea, serviciile de publicitate și marketing, sondajele de opinie, organizarea de evenimente, consultanța și finanțarea politică, redactarea de discursuri, serviciile juridice, precum și campaniile electorale.

Conform procedurilor OSIM, marca verbală constă într-o denumire sau un slogan redactat în caractere standard, care poate fi înregistrat atât cu elemente grafice, cât și fără acestea. Pentru depunerea cererii este necesară completarea unui formular tip și achitarea unei taxe de depunere de 51 de lei. La aceasta se adaugă taxa de publicare: 152 de lei pentru varianta alb-negru și 508 lei pentru cea color.

Cum funcționează procedurile OSIM

După înregistrare, cererea este publicată în cel mult șapte zile, iar din acel moment există o perioadă de două luni în care pot fi depuse observații sau opoziții întemeiate pe motive legale. Totodată, în maximum 30 de zile de la depunerea cererii trebuie achitată taxa de examinare pe fond. Pentru mărcile verbale, aceasta este de 559 de lei pentru prima clasă, iar pentru fiecare clasă suplimentară se percepe o taxă de 356 de lei.

OSIM examinează cererea pe fond în aproximativ șase luni de la publicare, cu condiția ca toate taxele aferente să fie achitate, urmând să decidă admiterea sau respingerea solicitării. Procedura se finalizează prin emiterea certificatului de înregistrare, care este eliberat numai după plata unei taxe de 254 de lei, în termen de 30 de zile de la notificare. În cazul neplății, solicitantul este considerat că a renunțat la marcă.

AUTORUL RECOMANDĂ