Actualitate
Cât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”
Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care erodează consumul, dificultățile financiare ale firmelor și deficitul bugetar mare. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că șocurile externe vor amplifica presiunea creată de toate aceste probleme.
Criza mondială va prinde România complet nepregătită FOTO: Shutterstock
Datele din economie arată clar că degradarea a început deja în România, nu printr-un șoc spectaculos, ci prin acumularea unor semnale ignorate: consum în scădere, costuri în creștere și o economie tot mai fragilă.
„Realitatea economică a ajuns din urmă piețele financiare, iar pericolul unei recesiuni globale este mai prezent ca oricând. Este suficientă o singură scânteie geopolitică pentru ca bursele să se prăbușească asemeni unui joc de domino”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, imaginea de ansamblu nu este deloc liniștitoare. „E greu de spus cât de pregătită este economia României în fața acestui tsunami financiar care riscă să se profileze la orizont. Și așa avem o balanță comercială complet deraiată, un deficit bugetar uriaș și o economie care trăiește după regulile recesiunii”. Cu alte cuvinte, vulnerabilitățile sunt deja interne, nu doar importate.
Chiar dacă la nivel bugetar apar semne de stabilizare, „un prim trimestru cu un deficit mai mic și o creștere a încasărilor din taxe și impozite”, economia reală spune altceva. „Datele din economia reală conturează tabloul unei economii aflate în recesiune. Altfel spus, la noi criza este deja prezentă”, a spus Negrescu.
La nivel internațional, adaugă acesta, multă vreme, piețele financiare au navigat pe un val de optimism aparent de neoprit, impulsionate de avansul fulminant al sectorului tehnologic. „Totuși, investitorii au ignorat cu desăvârșire avertismentele venite din economia reală. Astăzi, decalajul uriaș dintre cotațiile acțiunilor și realitatea dură generată de conflictul din Orientul Mijlociu se închide brusc”, precizează analistul.
Negrescu: Șocurile externe generează corecții de proporții pe burse
Adrian Negrescu a amintit că miercuri, prețul barilului de petrol a depășit din nou pragul critic de 110 dolari, iar joi a sărit de 120 de dolari. „Efectele acestei explozii tarifare se simt deja în cele mai sensibile sectoare. Companiile de transport aerian sunt forțate să anuleze zeci de mii de zboruri la nivel global. Acest blocaj este cauzat nu doar de dublarea prețului pentru kerosen, ci și de o penurie acută de carburant care lovește piața de profil. Transportatorii și-au redus drastic cursele, costurile logistice au explodat, iar comerțul mondial înregistrează o încetinire alarmantă”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.
El a adăugat că iluzia unei energii ieftine și inepuizabile s-a destrămat complet. „Consumul industrial masiv din Asia și necesarul uriaș de energie pentru noile centre de date destinate inteligenței artificiale pun o presiune enormă pe rețelele de electricitate. Investitorii realizează un adevăr fundamental. Nu poți printa barili de petrol și nu poți susține avansul tehnologic fără energie fizică, palpabilă. Problema majoră pe plan global nu mai este doar prețul resurselor, ci disponibilitatea lor fizică, multe state având deja rezervele de urgență epuizate.
Această trezire la realitate anunță o corecție de proporții pe burse. Acțiunile companiilor dependente de lanțuri de aprovizionare ieftine sunt deja lovite de reducerea marjelor de profit. Este preambulul unei crize economice globale? Rămâne de văzut”, a explicat Negrescu.
Gresoi: Criza va fi mai periculoasă decât cea din 2008
Analistul de date Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că „România nu va fi lovită de o criză ca în 2008, dar va resimți una mai periculoasă”.
„Semnalele economiștilor de talie mondială nu indică o repetare a crizei din 2008, ci apariția unui nou tip de risc chiar mai greu de detectat și mai dificil de controlat.
De data aceasta, problema nu se mai localizează la nivelul băncilor, ci în afara lor, în zona creditării non-bancare și a capitalului „invizibil”, unde s-au acumulat volume mari de bani, cu transparență redusă și risc crescut”, a explicat analistul de date pentru „Adevărul”.
România, victimă sigură a noului șoc energetic. Dobânzi ridicate și inflație record – cercul vicios care blochează scăderea ratelor
Potrivit acestuia, pentru România, vulnerabilitățile nu sunt determinate de un singur factor, ci din suprapunerea mai multor presiuni deja existente: deficit bugetar ridicat, inflație persistentă, scăderea puterii de cumpărare și un context geopolitic instabil.
„Economia nu este în colaps, dar este fragilă.
Diferența majoră față de 2008 Financial Crisis este că impactul nu va fi brusc, ci gradual. Nu vom vedea căderi spectaculoase peste noapte, ci o erodare lentă: acces mai dificil la finanțare, consum în scădere, investiții amânate și presiune pe piața muncii.
Sistemul bancar este astăzi mai solid și mai bine capitalizat, ceea ce reduce riscul unui scenariu de tip Lehman. Însă criza care se conturează nu este una a băncilor, ci a încrederii și a lichidității în zone mai puțin vizibile ale economiei.
România nu este nepregătită, dar nici confortabilă. Iar dacă aceste riscuri se suprapun tensiunilor geopolitice, șocurilor energetice și corecțiilor pe piețele financiare efectul va fi resimțit mai ales de populație și companii, nu printr-un șoc, ci printr-o perioadă prelungită de presiune economică”, a explicat analistul.
Care sunt semnalele care prevestesc noua criză mondială
Există tot mai multe paralele între semnalele care au precedat criza din 2008 și cele care apar acum, iar ele conturează un tipar familiar: problemele nu pornesc dintr-un singur loc, ci din acumularea unor vulnerabilități ignorate, potrivit unei analize BBC.
Înainte de colapsul Lehman Brothers, primele fisuri au apărut în zone aparent izolate ale sistemului financiar, fonduri expuse la credite ipotecare riscante care au început să înghețe retragerile sau să se prăbușească. Astăzi, același tip de semnal apare în piața creditului privat, unde giganți precum BlackRock sau Blackstone limitează accesul investitorilor la bani, pe fondul presiunilor de lichiditate. Nu este încă o criză sistemică, dar mecanismul – blocaje locale care pot deveni contagioase – este similar.
Dacă războiul din Iran nu se termină curând, lumea va fi în mijlocul unei catastrofe economice
Un alt element comun este creșterea accelerată a riscului financiar într-o zonă insuficient reglementată. În 2007–2008, problema era piața creditelor subprime; astăzi, atenția se mută spre creditul privat, o industrie care a crescut rapid la trilioane de dolari și care, potrivit Sarah Breeden, combină exact ingredientele periculoase din trecut: levier ridicat, opacitate și interconectare cu restul sistemului.
Și dinamica energiei trimite la același precedent. Înainte de criza financiară, petrolul a urcat agresiv, punând presiune pe economie. Acum, tensiunile geopolitice și blocajele din Strâmtoarea Hormuz împing din nou prețurile în sus, creând un risc suplimentar pentru inflație și creștere economică.
Pe piețele financiare, asemănarea este poate și mai clară: o perioadă de optimism excesiv înaintea unei posibile corecții. Dacă în anii 2000 bula era în tehnologie (dotcom), astăzi capitalul se concentrează masiv în companii legate de inteligența artificială, care domină indicele S&P 500. O eventuală corecție ar avea efecte în lanț, inclusiv asupra economiilor populației.
În fine, există o diferență care face situația actuală potențial mai complicată: spațiul de reacție este mai mic. După 2008, guvernele și băncile centrale au intervenit masiv, dar astăzi datoriile sunt mai mari, iar cooperarea internațională este mai fragilă. Așa cum avertizează economiștii de talie mondială, riscul nu este neapărat repetarea identică a trecutului, ci faptul că aceste fragilități, combinate, pot amplifica un șoc și împinge economia globală spre o nouă recesiune.
Pe scurt, tiparul este același: semnale timpurii ignorate, risc mutat în zone mai puțin vizibile, lichiditate care poate dispărea rapid și o încredere de piață care pare mai solidă decât este în realitate.
Actualitate
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
Într-o mișcare ce semnalează o schimbare de paradigmă în arhitectura de securitate a Europei de Est, compania ucraineană de apărare Fire Point și-a fixat un obiectiv ambițios: reducerea dependenței critice de Washington și de giganții tehnologici occidentali. Pe fondul incertitudinii privind angajamentele de securitate ale SUA, Kievul mizează pe propriile resurse pentru a-și asigura nu doar supraviețuirea, ci și un loc la masa marilor exportatori de armament.
Racheta ucraineană Flamingo/FOTO:X
Dependența Ucrainei de livrările de arme americane și, mai ales, de sistemul Starlink al lui Elon Musk, s-a dovedit a fi un punct vulnerabil într-un conflict de uzură. În acest context, Fire Point – o companie care a crescut fulminant de la câteva zeci la peste 6.000 de angajați – anunță planuri pentru lansarea a zeci de sateliți proprii până în 2027. Mesajul transmis de Denis Știlerman, cofondator și designer-șef, este unul de o claritate politică tăioasă: „Nu vindem doar arme, ci independență în materie de securitate”.
„Flamingo” și mirajul autonomiei europene
Piesa de rezistență a arsenalului Fire Point este racheta „Flamingo”, despre care producătorii afirmă că are o rază de acțiune de 3.000 km – dublu față de celebra rachetă americană Tomahawk. Totuși, analiștii militari privesc aceste cifre cu un amestec de admirație și scepticism, având în vedere că eficiența reală a rachetei în condiții de luptă nu a fost încă documentată oficial.
În ciuda acestor îndoieli tehnice, Berlinul pare deja sedus de pragmatismul ucrainean. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a lăudat „progresele tehnologice impresionante” de la Kiev, explorând posibilitatea unor asociații mixte pentru producția de drone și rachete. Pentru europeni, atracția este dublă: prețul semnificativ mai mic față de modelele occidentale și experiența directă a frontului, care a permis dronelor FP-1 și FP-2 să opereze fără GPS, fentând sistemele rusești de bruiaj electronic.
Umbrele corupției și „efectul Copenhaga”
Ascensiunea Fire Point nu este însă lipsită de controverse, într-un peisaj mediatic ucrainean extrem de sensibil la legăturile dintre afaceri și mediul politic. Publicația The Financial Times notează că apropierea companiei de cercul președintelui Volodimir Zelenski a ridicat semne de întrebare.
Un contract major cu Danemarca pentru producția de combustibil solid pentru rachete a fost înghețat recent, după ce în presă au apărut interceptări care sugerau că unul dintre principalii beneficiari ai Fire Point ar fi Timur Mindici, un fost partener de afaceri al președintelui. Deși Știlerman respinge acuzațiile drept „zvonuri care provoacă întârzieri”, incidentul subliniază dificultatea Ucrainei de a separa efortul de război de vechile metehne ale sistemului.
Între Pentagon și Orientul Mijlociu
În timp ce Donald Trump a respins public ideea unei implicări ucrainene în Orientul Mijlociu, Pentagonul manifestă un interes real pentru tehnologia de la Kiev. Se pregătește chiar un acord fără precedent care ar permite exportul dronelor ucrainene în SUA pentru teste militare.
Fire Point a mers chiar mai departe, propunând crearea unei „zone gri” în Orientul Mijlociu pentru a contracara influența Iranului, o idee care ar fi pe placul statelor din Golf, dar care rămâne blocată în așteptarea unui „permis de la America”.
Succesul Fire Point și proiectul scutului antirachetă „Freya”, dezvoltat în parteneriat cu germanii de la Diehl Defence, reprezintă mai mult decât o reușită industrială. Este încercarea unei națiuni aflate în pragul epuizării de a-și scrie propriul destin tehnologic. Într-o lume unde „securitatea costă”, Kievul învață că cea mai ieftină cale către independență este inovația proprie, chiar dacă aceasta vine la pachet cu provocările interne ale transparenței și cu echilibristica complicată între aliații de la Berlin și cei de la Washington.
Actualitate
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în care fiecare parte susține că cealaltă ar fi stabilit sau implementat schema de coordonare prin Cancelaria prim-ministrului.
Ciolacu și Bolojan se contrazic privind deciziile din CSAT. Foto arhivă
Disputa dintre premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pornește de la o întrebare de fond legată de programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.
Pe de o parte, Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul CSAT, și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a respins această versiune și susține că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. El afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.
MApN avea un rol central în pregătirea SAFE
În
acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns
oficial la solicitarea lui Mihai Jurca, în care clarifică traseul
instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit
documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat
cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile
Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la
mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în
pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă
ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul
României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de
coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor
cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la
UE.
Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a
fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu
al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie
Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au
avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei
coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o
formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la
nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al
ministerelor de linie.
Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională
a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin
Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT,
ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în
mecanismul de implementare a programului SAFE.
Mihai Fifor, acuzații în plen pe tema SAFE: „Este un program de shopping al lui Ilie Bolojan pe banii României”. Răspunsul premierului
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale
Administrația Prezidențială a transmis lui Mihai Jurca un răspuns la întrebarea adresată la 8 mai 2026, prin care acesta a solicitat clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.
În răspuns, Administrația Prezidențială a comunicat următoarele:
- în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
- prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.
La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.
- în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
- în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
- ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.
Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.
Actualitate
Cinci concluzii după prima zi a summitului Trump-Xi de la Beijing
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o întâlnire cu miză ridicată între două puteri care s-au confruntat în ultimii ani pe teme precum comerțul, tehnologia, drepturile omului și securitatea.
Donald Trump și Xi Jinping/FOTO:X
Discuțiile dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au fost marcate de un ton conciliant și de apeluri la stabilitate strategică.
Iată principalele concluzii desprinse din comunicatul oficial publicat de partea chineză:
1. O nouă formulă pentru relația SUA–China
Xi Jinping a declarat că cele două state au convenit să construiască o „relație constructivă China–SUA bazată pe stabilitate strategică”.
Potrivit liderului chinez, acest nou cadru ar urma să ghideze relațiile bilaterale în următorii ani și să combine cooperarea cu o „competiție controlată”, în care diferențele dintre cele două puteri să rămână gestionabile.
Analiștii spun că formularea sugerează o perioadă de „stabilitate administrată”, menită să evite escaladarea tensiunilor care au marcat relația bilaterală în ultimii ani.
2. Progrese înaintea summitului
Xi a afirmat că negocierile pregătitoare desfășurate miercuri în Coreea de Sud între oficialii economici ai celor două state au avut rezultate „echilibrate și pozitive”.
Delegația americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar partea chineză de vicepremierul He Lifeng.
Detalii concrete privind eventuale acorduri comerciale nu au fost făcute publice.
3. Apel pentru cooperare mai profundă
Președintele chinez a cerut consolidarea canalelor de comunicare diplomatică și militară între Washington și Beijing.
Xi a spus că cele două state ar trebui să aprofundeze cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura și turismul.
Comentariile vin într-un context în care ambele economii încearcă să reducă impactul tensiunilor comerciale și al restricțiilor tehnologice reciproce.
4. Taiwan rămâne punctul cel mai sensibil
Liderul chinez a folosit cele mai ferme declarații în privința Taiwanului, pe care l-a descris drept „cea mai importantă problemă din relațiile chino-americane”.
„Dacă este gestionată corect, relația bilaterală poate continua. Dacă este gestionată greșit, există riscul unei coliziuni sau al unui conflict”, a avertizat Xi Jinping.
Tema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing, în condițiile în care China consideră insula parte a teritoriului său, iar SUA continuă să îi ofere sprijin militar și politic.
5. Discuții și despre Ucraina și Orientul Mijlociu
Potrivit comunicatului chinez, cei doi lideri au abordat și conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația din Peninsula Coreeană.
Nu au fost oferite detalii despre eventuale înțelegeri privind aceste dosare.
Xi Jinping a declarat că Beijingul dorește menținerea „impulsului pozitiv” în relația bilaterală și a transmis că China rămâne deschisă investițiilor și colaborării economice cu Statele Unite.
Se preconiza că războiul din Iran, care a declanșat o criză energetică globală, va ocupa un loc central în discuțiile de astăzi.
În timpul zborului spre Beijing la bordul Air Force One, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News că Washingtonul dorește ca Beijingul să adopte o atitudine proactivă în soluționarea conflictului cu Iranul.
Totuși, acest subiect a fost practic absent astăzi, potrivit declarației Ministerului de Externe al Chinei privind întâlnirea dintre Trump și Xi.
Declarația a dedicat secțiuni comerțului și Taiwanului, dar nu și Iranului – deși a menționat că cei doi președinți au „schimbat opinii” cu privire la „situația din Orientul Mijlociu”, printre alte probleme internaționale.
SUA doresc ajutorul Chinei pentru a readuce Iranul la masa negocierilor, în timp ce China a jucat în tăcere rolul de pacificator în culise, fără a se implica în conflict.
Donald Trump este însoțit la Beijing de o importantă delegație de afaceri, din care fac parte lideri ai unor mari companii americane, inclusiv Elon Musk și Jensen Huang. Se pare că Elon Musk, directorul executiv al Tesla, și-a adus fiul, X Æ A-Xii, la Beijing. Cei doi au fost văzuți plimbându-se prin Sala Mare a Poporului.
Băiatul în vârstă de 6 ani, poreclit X, a mai făcut o apariție publică rară anul trecut, când Musk l-a luat cu el la o întâlnire cu Trump la Casa Albă.
-
Politicaacum 12 oreRomanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileAvocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”
-
Breakingacum 2 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 3 zile
Câte ouă trebuie să mănânci pe săptămână ca să reduci riscul de Alzheimer
-
Breakingacum 3 zileRomânia, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite
-
Actualitateacum 2 zileCum optimizezi profilul Google Business pentru rezultate maxime în 2026?





