Benjamin Netanyahu a declarat că Ierusalimul va rămâne pentru totdeauna sub suveranitatea israeliană.

Premierul israelian, al cărui partid pe care îl conduce (Likud) va avea alegeri în toamnă, i-a atenționat pe susținători că „inamicii” (Iranul și grupările teroriste Hamas și Hezbollah)  nu fac distincție între israelieni și arabi, între partidele de  stânga și dreapta sau între evreii seculari și evreii ortodocși.

„Inamicii noștri vor să ne distrugă pe toți. Pe toți. Ei nu fac distincție între dreapta și stânga, între seculari și religioși, între evrei și arabi, între rezidenți și cetățeni ai Israelului”. 

„Cu ajutorul lui Yahweh, vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”, a adăugat premierul.

Ierusalim, considerat unul dintre cele mai vechi orașe din istorie și cel mai sfânt loc pentru cele trei religii abrahamice (Iudaismul, Creștinismul, Islamul), este capitala Israelului. Însă, și Palestina îl pretinde.

Istoria orașului Ierusalim

Pe locul unde avea să fie creat „orașul lui David” s-au stabilit așezări umane încă din anii 3000 î.Hr.

În timpul perioadei canaanite din secolul 14 î.Hr., Ierusalim era numit Urusalim în textele de pe tabletele egiptene, adică, „orașul lui Shalem” (Shalem era o zeitate canaanită a amurgului și a zorilor, simbolizat de Venus).

În secolul al 10-lea î. Hr.,regele David a cucerit orașul controlat atunci de iebusiți și l-a proclamat capitala Regatului Unit al Israelului.

Fiul și succesorul său, regele Solomon, a construit Primul Templu.  Israeliții, care practicaseră monolatria, au devenit monoteiști și s-au dedicat numai zeului El/Yaweh (Dumnezeul biblic din Vechiul Testament).

Orașul a fost asediat de 23 de ori și distrus de două ori. Prima dată a fost distrus în 586 î.Hr., de către babilonienii conduși de regele Nabucodonosor, iar israeliții au fost înrobiți și deportați.

În 539 î.Hr., Cirus cel Mare al Persiei le-a permis israeliților să se întoarcă în Ierusalim și să construiască cel de-al Doilea Templu.

Ierusalimul a fost ocupat de macedonenii conduși de Alexandru cel Mare în 332 î.Hr.  și de către  romanii conduși de Pompei cel Mare în 63 î.Hr. Regele clientelar al Romei,  Irod cel Mare,  a extins cel de-al doilea Templu.

În anul 70 d.Hr., zidurile cetății și al Doilea Templu au fost distruse de către romanii conduși de împăratul roman Vespasian în urma răscoalei evreiești.

În 638 d.Hr., Ierusalimul, atunci devenit un centru al pelerinilor creștini, a fost cucerit de arabii care au construit Domul Stâncii și Moscheea Al-Aqsa.

Orașul a trecut sub multiple ocupații străine: a fost capturat de cruciații francezi în 1099, de egiptenii conduși de Saladin în 1187, în 1517 de către otomani.

După Războiul Arabo-Israelian din 1948, Ierusalim a fost divizat între Israel și Iordania. În urma Războiului de Șase Zile din 1967,  Israelul a capturat și Ierusalimul de Est.

În 2018, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala oficială a Israelului, SUA au mutat ambasada de la Tel Aviv în Cetatea Sfântă.

Sursa Foto: Hepta/ Wikipedia Commons

Sursa Video: Guvernul Israelului

Autorul recomandă: Coaliția anti-Netanyahu, creată de doi foști premieri israelieni prin fuziunea partidelor:„Statul Israel trebuie să-și schimbe direcția”

Comisia Europeană a dat undă verde evaluării preliminare pentru cea de-a patra cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), confirmând îndeplinirea a 38 de jaloane și 24 de ținte. Suma vizată este de 2,62 miliarde de euro, iar decizia finală depinde de avizul Comitetului Economic și Financiar al UE, potrivit oficialilor de la Bruxelles, citați de Mediafax.

România primește evaluare pozitivă de la Bruxelles

Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă privind cererea de plată transmisă de România în cadrul MRR, componenta centrală a programului NextGenerationEU. Potrivit sursei citate, Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.

Jaloane îndeplinite și investiții vizate

Comisia confirmă că România a îndeplinit condițiile necesare pentru această tranșă, iar fondurile vizează reforme și investiții în mai multe domenii-cheie: digitalizare, energie, transporturi, fiscalitate, sănătate și educație.

Printre exemple se numără:

Implementarea cloudului guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.

Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.

Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.

Următorii pași

Evaluarea a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia Europeană va adopta decizia finală privind plata.

Context financiar

România a depus cererea de plată pe 19 decembrie 2025. Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 de miliarde de euro, din care 13,57 de miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024).

Această sumă corespunde unei ponderi de de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.

Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026, au conchis oficialii Executivului european.

Recomandarea autorului: