Actualitate
GAESA, conglomeratul opac care controlează economia Cubei
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat joi o vizită în Cuba, în cadrul căreia a cerut guvernului de la Havana schimbări majore în plan economic și de securitate. Vizita are loc într-un moment în care autoritățile cubaneze au recunoscut că rezervele lor de petrol s-au epuizat, dar și pe fondul unor demersuri ale procurorilor federali americani pentru obținerea unei inculpări împotriva lui Raúl Castro, vizând acuzații de trafic de droguri și implicarea în doborârea unor aeronave umanitare în 1996.
La începutul acestei luni, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care sancțiunile împotriva Cubei sunt extinse pentru a viza conglomeratul GAESA. Documentul susține că veniturile acestuia „sunt probabil de peste trei ori bugetul statului”.
Secretarul de stat Marco Rubio a intensificat presiunea diplomatică, descriind GAESA drept un instrument al elitei politice cubaneze folosit pentru reprimarea populației și îmbogățirea propriei rețele de putere.
„Această companie privată care are mai mulți bani decât guvernul însuși”, a declarat Rubio în timpul unei vizite la Vatican. „Nimic din acești bani nu ajunge să construiască drumuri, poduri sau să asigure alimente pentru populație, cu excepția celor din interiorul GAESA.”
El a adăugat că noile sancțiuni vizează „o companie care fură de la poporul cubanez în beneficiul câtorva”, precizând că vor urma și alte măsuri.
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ordinul executiv, calificându-l drept „coercitiv”.
Originea și ascensiunea GAESA
GAESA a apărut în contextul crizei profunde de după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, deși unele dintre rădăcinile sale datează din anii ’80. Raúl Castro, pe atunci ministru al apărării, l-ar fi convins pe fratele său, Fidel Castro, să permită armatei o implicare mai amplă în activități economice, potrivit unor foști oficiali americani.
Odată cu dispariția URSS, Cuba și-a pierdut principalul partener comercial și susținător financiar. Armata s-a confruntat cu dificultăți majore, inclusiv imposibilitatea de a-și plăti trupele. În acest context, statul a permis instituției militare să preia sectoare economice, inclusiv turismul, pentru a stabiliza economia.
La început, modelul a produs rezultate: armata a fost considerată un administrator mai eficient decât alte structuri ale statului, iar economia și-a revenit treptat până la finalul anilor ’90. Profiturile au fost reinvestite în servicii publice precum sănătatea, educația și sistemul de raționalizare a alimentelor, scrie The New York Times.
Extinderea influenței economice
După preluarea președinției de către Raúl Castro în 2008, influența GAESA a crescut semnificativ. Conglomeratul controlează astăzi sectoare extinse ale economiei cubaneze, de la proiecte mici până la investiții majore, inclusiv în străinătate, precum Angola, unde generează venituri importante din educație, sănătate și construcții.
Administrația Trump strânge lațul în jurul Cubei: Desfășurare masivă de forțe aeriene și navale americane la granițele insulei
Criticii susțin că GAESA a devenit un instrument de consolidare a puterii familiei Castro.
În prezent, conglomeratul este mai influent ca oricând, în timp ce nivelul sărăciei din Cuba continuă să se agraveze.
„Armata a fost partea mai pragmatică a revoluției, dar asta nu înseamnă că susține liberalizarea politică”, a explicat analistul Frank Mora. „Este o entitate atât economică, cât și militară, ceea ce reduce interesul pentru schimbări majore, cu excepția cazului în care acestea îi sunt favorabile.”
Finanțele GAESA nu sunt publice și nu apar în bugetul statului, ceea ce face imposibilă evaluarea exactă a contribuției sale la veniturile naționale. O fostă oficială de audit a declarat într-un interviu că nu avea acces la datele financiare ale conglomeratului, fiind ulterior concediată.
Rețele de putere și continuitate
Controlul asupra GAESA a rămas strâns legat de familia Castro. În 2011, Raúl Castro l-a numit pe ginerele său, generalul Alberto Rodríguez López-Calleja, la conducerea conglomeratului.
După moartea acestuia în 2022, conducerea a fost preluată de generalul de brigadă Ania Guillermina Lastres Morera, sancționată recent de Washington. Totuși, legăturile de familie continuă să joace un rol important, prin intermediul lui Raúl Guillermo Rodríguez Castro, nepot al lui Raúl Castro.
Potrivit unor investigații, acesta ar fi menținut contacte cu noua conducere și ar fi călătorit în 2024 cu un avion privat către Panama, unde GAESA ar avea companii înregistrate.
El este implicat și în dialoguri cu oficiali americani, alături de alți membri ai familiei Castro, inclusiv Óscar Pérez-Oliva Fraga, actual vicepremier și ministru al comerțului exterior.
Investiții, turism și dezechilibre economice
Autoritățile cubaneze susțin frecvent că sancțiunile americane sunt principala cauză a dificultăților economice. Totuși, analiștii indică și deciziile investiționale ale GAESA ca factor major al dezechilibrelor interne.
După reluarea relațiilor diplomatice cu SUA în 2015, conglomeratul a mizat puternic pe turism, anticipând un aflux de vizitatori americani. În acea perioadă, numărul hotelurilor a crescut semnificativ, ajungând la peste 120 până în 2025.
Însă schimbarea de politică din 2016, când SUA au reintrodus restricții de călătorie, urmată de pandemia din 2020, a afectat sever sectorul turistic.
În ciuda declinului, investițiile în hoteluri au continuat, în timp ce sectoare tradiționale precum industria zahărului au intrat în colaps, obligând Cuba să importe acest produs inclusiv din SUA.
Obsesia Washingtonului pentru „insula interzisă”. De ce nu poate Donald Trump să lase Cuba în pace?
Datele oficiale indică faptul că în 2024 aproape 40% din bugetul statului a fost direcționat către turism și ospitalitate, în timp ce rata de ocupare a hotelurilor a rămas redusă.
Cheltuielile pentru turism au depășit de peste zece ori bugetele combinate pentru educație și sănătate, în timp ce finanțarea educației a scăzut semnificativ față de anul anterior.
O economie fără transparență
Economiștii afirmă că lipsa de transparență în jurul GAESA subminează controlul public asupra economiei.
„Constituția cubaneză afirmă că poporul deține mijloacele de producție, dar nu există supraveghere reală asupra deciziilor economice ale acestui conglomerat”, a declarat economistul Ricardo Torres.
Între timp, investițiile continuă, inclusiv proiecte hoteliere de lux în Havana, contrastând puternic cu degradarea infrastructurii urbane.
Foști oficiali americani implicați în negocieri anterioare descriu situația actuală ca fiind paradoxală: în timp ce resursele sunt concentrate în structuri opace, populația resimte din ce în ce mai acut efectele crizei economice.
Actualitate
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR
Un eventual guvern tehnocrat reprezintă, în opinia lui Eugen Tomac, o soluție de compromis după eșecul partidelor de a ajunge la un acord politic. Premierului desemnat a prezentat o parte dintre propunerile de miniștri pentru cabinetul pe care încearcă să-l formeze.
Eugen Tomac, premierul desemnat, FOTO INQUAM Photos Octav Ganea
Propunerile pentru viitorul cabinet Eugen Tomac
Eugen Tomac a prezentat, la Antena 3, o parte dintre propunerile pentru viitorul Cabinet, anunțând că Sorin Costreie este nominalizarea pentru portofoliul Educației, în timp ce actualul ambasador al României la NATO, Dănuț Nicolaescu, ar urma să preia Ministerul Apărării.
Executivul ar urma să aibă trei vicepremieri, dintre care unul ar fi chiar ministrul Educației, iar ceilalți doi ar coordona domeniile economic și digital.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe, Tomac îl propune pe Luca Niculescu, iar pentru portofoliile Economiei și Sănătății susține că sunt în analiză mai multe variante.
De asemenea, Teodor Dulceață este nominalizat pentru Ministerul Mediului, iar Vladimir Ionaș a acceptat propunerea de a conduce Ministerul Dezvoltării.
La Agricultură, premierul desemnat l-a indicat drept propunere pe rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor.
Întreba despre opțiunea pentru un guvern tehnocrat, în locul unuia politic, Tomac a explicat că aceasta a venit pe fondul eșecului partidelor de a ajunge la un acord.
Potrivit acestuia, președintele Nicușor Dan a încercat, fără succes, să obțină un consens politic:
„Nicușor Dan, în ultimele 30 de zile, a avut multe discuții cu partidele și a cerut o soluție rațională. Le-a cerut să nu ratăm banii din PNRR și să ne păstrăm direcția ca țară.”
În lipsa unei înțelegeri între partide, șeful statului a decis să meargă pe varianta tehnocrată, spune Eugen tomac.
„Faptul că partidele nu au reușit să-și depășească agenda politică și să găsească un consens necesar pentru a da României un guvern l-a determinat pe președinte să-mi acorde încrederea.”
Principalele 5 probleme urgente ale României
Premierul desemnat a identificat și 5 probleme pe care le consideră urgente pentru români:
„Dacă ne uităm la sondaje, vedem o fotografie îngrijorătoare. Românii sunt îngrijorați de perspectiva locului de muncă, sunt nemulțumiți de corupție și de sistemul de sănătate, au pretenții foarte mari și justificate în ceea ce privește educația și își doresc venituri mult mai mari, pentru că avem foarte multe regiuni ale țării destul de abandonate, ca să folosesc un termen elegant”.
Priorități
În plan economic, premierul desemnat susține că prioritatea imediată este menținerea stabilității fiscale, excluzând majorarea impozitelor și taxelor.
Tomac afirmă că eventualele ajustări trebuie făcute țintit și fără a afecta echilibrul economic: acolo unde există marjă de corecție:
„Nu mai avem voie să creștem impozite și taxe. Acolo unde putem, ele trebuie corectate, pentru că există zone unde putem face asta fără a brusca stabilitatea fiscală a României. Riscul legat de ratingul de țară este uriaș. Avem nevoie de un buget realist, să ne menținem în ținta de deficit stabilită, de 6,2%. Doar respectând regulile putem avea mai mulți bani la buget, inclusiv pentru salarii și pensii. În caz contrar, riscăm să ajungem la mâna piețelor. Vom fi extrem de atenți să acționăm cu mult echilibru. Trebuie să oprim risipa banului public. Digitalizarea este esențială; ea va ajuta enorm ca statul să devină mai prietenos în relația cu mediul privat”.
Ce urmează dacă Guvernul Tomac nu trece de Parlament. Dominic Fritz a dezvăluit planul lui Nicușor Dan
Miza PNRR și promisiunea de „a lucra 7 zile din 7”
Una dintre principalele provocări pentru un eventual executiv condus de Eugen Tomac este deblocarea fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul desemnat recunoaște dificultățile, dar spune că se bazează pe un consens minim între partide
„Sunt realist și nu m-as hazarda să vă spun că… dar eu cred că, prin angajamentul asumat de partide de a nu pierde banii din PNRR, dincolo de jocurile politice, vom găsi consensul necesar de a împinge lucrurile înainte. Vom munci 7 zile din 7, până în ultima clipă. Cred că avem șansa de a salva cât mai mulți bani”, spune Eugen Tomac.
Ce spune despre relația României cu Republica Moldova
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că relația României cu Republica Moldova va reprezenta o prioritate majoră în eventualul său mandat, mizând pe apropierea legislativă, cooperarea media și o viziune comună în educație.
„Eu nu am dorit să intru în politică; am fost invitat în 2008, la 27 de ani, să candidez și am obținut aproape 50% din voturile oferite de cetățenii români pentru a-i reprezenta în Parlamentul României. Legătura mea cu Republica Moldova a devenit din ce în ce mai puternică”.
Măsuri pentru apropierea București–Chișinău
Eugen Tomac propune o serie de măsuri pentru consolidarea relației dintre cele două state, în special în zona mass-media și educației. Una dintre inițiative vizează crearea unui cadru legislativ comun care să permită accesul reciproc al instituțiilor media pe cele două piețe.
„Inițiem dialogul cu Chișinăul pentru o legislație similară, astfel încât toate entitățile media din România să aibă acces pe piața din Republica Moldova și invers. Astfel, putem ajuta în mod natural Republica Moldova în combaterea procesului de dezinformare și rusificare”, a spus Tomac.
Premierul desemnat pledează pentru o apropiere și în sistemul educațional, inclusiv prin introducerea unei programe școlare comune:
„Nu văd de ce nu am avea o curriculă comună. România și Republica Moldova sunt două state independente care se respectă, dar pe teritoriul statelor noastre locuiește același popor. Trebuie să construim punți cât mai solide pentru generațiile viitoare”.
Actualitate
Primii kilometri ai lotului 3 din A7 intră la asfaltare. Termenul estimat pentru deschiderea circulației
Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat luni, 8 iunie, începerea lucrărilor de asfaltare pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești–Pașcani, parte a Autostrăzii A7, cunoscută și drept Autostrada Moldovei.
FOTO: Captură video CNAIR
„Autostrada Moldovei (A7): a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 (Mircești – Pașcani)! Antreprenorul român (UMB Spedition) așterne stratul de bază pe primii 11 km din cei 28,09 km ai lotului 3”, a transmis Cristian Pistol într-o postare pe Facebook.
Acesta a adăugat că, în paralel, se lucrează la terasamente, structuri, relocarea rețelelor de apă potabilă și montarea elementelor ITS (Intelligent Transport System).
Un ITS este o aplicație avansată care are ca scop furnizarea de servicii legate de diferite moduri de transport și de managementul traficului, permițând utilizatorilor să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai inteligent.
Directorul CNAIR precizează că antreprenorul s-a angajat să deschidă circulația și pe cei 28,09 km ai acestui lot din autostrada A7, până la finalul anului 2026.
„Practic, obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 km de autostradă de la București la Pașcani:
• A3 (București–Ploiești): 62 km,
• A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km,
• Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km.”
Potrivit 130km.ro, lotul 3 Mircești – Pașcani face parte din secțiunea Bacău–Pașcani a Autostrăzii A7.
Această secțiune se află în execuție, are o lungime totală de 77,38 kilometri și este programată pentru deschidere în 2026.
Traseul este împărțit în trei loturi:
- Lotul 1, Săucești (Bacău) – Trifești Târg, are o lungime de 30,30 kilometri. Contractul a fost atribuit în decembrie 2022 asocierii SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL, pentru suma de 1,63 miliarde de lei fără TVA, și a fost semnat în februarie 2023. Termenul de execuție este de 30 de luni.
- Lotul 2, Trifești – Gherăești, are o lungime de 18,99 kilometri. Constructorul desemnat este aceeași asociere formată din SA&PE Construct SRL, Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL. Valoarea contractului este de 1,28 miliarde de lei fără TVA, iar termenul de execuție este de 30 de luni. Contractul a fost semnat în februarie 2023.
- Lotul 3, Mircești – Pașcani, se întinde pe 28,09 kilometri. Contractul, în valoare de 1,76 miliarde de lei fără TVA, a fost atribuit în decembrie 2022 aceleiași asocieri de constructori și semnat în februarie 2023. Durata de execuție prevăzută este de 30 de luni.
Actualitate
Teheranul spune că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Condițiile noi invocate de ambasadorul Iranului la Moscova
Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, dar în condiţii noi care vor fi stabilite de către Iran şi Oman, inclusiv o taxă de tranzit, a declarat luni ambasadorul Iranului în Rusia.
Strâmtoarea Ormuz FOTO: Shutterstock
Războiul americano-israelian împotriva Iranului a redus în mare măsură tranzitul de petrol prin strâmtoare, pe unde înainte de conflict tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial. Câteva petroliere au reuşit să părăsească Golful recent, dar tranzitul de petrol şi gaze naturale lichefiate este încă sever restricţionat.
„Desigur, această strâmtoare va fi deschisă, dar în condiţii noi care urmează să fie stabilite de autorităţile iraniene şi omaneze”, a declarat ambasadorul iranian la Moscova, Kazem Jalali, pentru cotidianul rusesc Izvestia într-un interviu publicat luni.
„Înţelegem că Iranul şi Omanul oferă anumite servicii legate de această strâmtoare. Şi se vor percepe taxe pentru aceste servicii”, a spus el, fără a oferi detalii.
Iranul susţine că un acord permanent de pace ar trebui să-i permită să perceapă taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea, care ar varia în funcţie de tipul navei, de încărcătura acesteia şi de condiţiile predominante.
Această poziţie este vehement contestată de preşedintele SUA, Donald Trump. În cursul lunii mai, Statele Unite au avertizat Omanul să nu se implice în niciun efort cu Iranul pentru a impune vreo taxă, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus atunci că ambasadorul Omanului la Washington l-a asigurat că nu există planuri de a impune astfel de taxe.
Or, luni, Israelul a declarat că a lovit ţinte militare în vestul şi centrul Iranului, chiar şi după ce Donald Trump i-a transmis, se pare, premierului israelian Benjamin Netanyahu să se abţină de la noi atacuri.
Japonia, care înainte de război importa aproximativ 95% din necesarul de petrol din Orientul Mijlociu, afirmă că nu a achitat nicio taxă după ce un petrolier cu ţiţei, care îi aparţinea, a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai.
-
Actualitateacum 3 zile
Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”
-
Breakingacum 3 zileProfesorul chinez care a prevestit revenirea lui Trump la Casa Albă și războiul cu Iran vine cu noi predicții pentru următorii 20 de ani
-
Actualitateacum 2 zile
Nicușor Dan explică de ce România nu doboară dronele care intră în spațiul aerian național și se îndreaptă spre Ucraina
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai fericite și celor mai nefericite orașe din lume în 2026. Bucureștiul, pe un loc rușinos în clasamentul mondial
-
Actualitateacum 3 zile
NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei
-
Actualitateacum 2 zile
Paradisurile turistice ieftine și sigure pe care mulți români încă nu le-au descoperit. „Femeile spun că se simt mai în siguranță aici decât la Roma sau Paris”
-
Breakingacum 2 zileBilanțul potopului de sâmbătă. Curți și locuințe inundate, drumuri blocate de aluviuni. Prahova, Vrancea, Ilfov, Vaslui și Buzău, cele mai afectate
-
Breakingacum 2 zileRusia analizează coborârea vârstei legale de muncă la 12 ani pentru a acoperi deficitul de forță de muncă