Statele Unite încearcă să obțină acces la tehnologia militară dezvoltată de Ucraina în timpul războiului, inclusiv la sistemele de țintire asistată de inteligență artificială, navigația fără GPS și drepturile de proprietate intelectuală care ar permite reproducerea dronelor ucrainene, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Discuțiile fac parte dintr-un posibil acord de cooperare în domeniul dronelor, aflat încă în analiză la cel mai înalt nivel politic.

Potrivit sursei citate, Departamentul american al Apărării a solicitat testarea unei game de drone și sisteme de război electronic dezvoltate de Ucraina, în vederea unor eventuale achiziții. Negocierile sunt însă confidențiale, iar până în prezent nu a fost semnat niciun acord final.

SUA vor nu doar să cumpere, ci și să reproducă tehnologia ucraineană

Miza negocierilor depășește simpla achiziție de armament. După mai bine de patru ani de război, Ucraina a dezvoltat tehnologii testate direct pe câmpul de luptă — iar Washingtonul este interesat nu doar să le cumpere, ci și să le poată reproduce.

Printre tehnologiile considerate esențiale se numără sistemele de țintire asistate de AI, navigația fără GPS și canalele securizate de comunicații, dar și experiența practică acumulată de armata ucraineană în utilizarea acestora.

În cadrul unei audieri recente în Comisia pentru Servicii Armate a Senatului SUA, secretarul pentru Armată, Dan Driscoll, a catalogat sistemul de operare al rețelei de drone ucrainene drept „absolut incredibil”.

„Această arhitectură integrează complet fiecare dronă, fiecare senzor și fiecare platformă de tragere într-o singură rețea unificată. Sistemul nostru actual nu este capabil de așa ceva”, a recunoscut Driscoll în fața senatorilor americani.

Potrivit reprezentanților industriei de apărare, dronele ucrainene au devenit extrem de atractive pentru partenerii occidentali datorită eficienței demonstrate în războiul cu Rusia.

Ucraina intenționează să producă aproximativ trei milioane de drone de atac în acest an. Prin comparație, Statele Unite au construit aproximativ 300.000 anul trecut.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentagonul cere teste suplimentare

Deși partea ucraineană a subliniat în timpul negocierilor că sistemele au fost deja testate intens în condiții reale de luptă, Washingtonul insistă asupra unor teste suplimentare efectuate de propria armată înainte de a lua o decizie.

La începutul lunii mai, administrația americană ar fi transmis Kievului un proiect de scrisoare de intenție privind testarea tehnologiilor și posibile contracte viitoare, însă documentul nu conține încă parametri concreți.

Diplomația de la Kiev încearcă să valorifice la maximum acest avantaj tehnologic asimetric. Ucraina nu dorește doar să vândă echipamente, ci folosește proprietatea intelectuală ca monedă de schimb pentru a obține tehnică grea de protecție, în special sisteme de apărare antiaeriană Patriot, vitale pentru interceptarea rachetelor balistice rusești.

Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina, a confirmat că un document-cadru se află în analiză la nivel instituțional în ambele state.

„Linia roșie” a lui Zelenski

Președintele Volodimir Zelenski a transmis însă că Ucraina nu va relaxa restricțiile privind exporturile militare până când nu va exista garanția că proprietatea intelectuală a companiilor ucrainene este protejată și că industria locală poate continua să asigure necesarul armatei ucrainene.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit CBS News, memorandumul aflat în discuție sugerează că aceste obstacole ar putea începe să fie depășite.

Totuși, Kievul tratează subiectul cu prudență, întrucât tehnologia dezvoltată în timpul războiului este considerată una dintre cele mai importante resurse strategice ale Ucrainei.

Relație complicată între Washington și Kiev

Negocierile nu sunt lipsite de tensiuni. Oficiali ucraineni au declarat pentru presa americană că au simțit o „lipsă de susținere” pentru acord din partea unor oficiali ai Pentagonului și ai Casei Albe, mai ales după escaladarea conflictului cu Iranul.

În plus, președintele Donald Trump a respins public tentativele Ucrainei de a furniza tehnologie anti-dronă unor state din Orientul Mijlociu.

În paralel, Ucraina încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale. Kievul a semnat deja acorduri în domeniul dronelor și al apărării cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și poartă discuții cu aproximativ 20 de state.

Separat, Pentagonul a invitat companii ucrainene să participe la programul american „Drone Dominance”, în valoare de 1,1 miliarde de dolari.

În centrul negocierilor rămâne însă întrebarea-cheie: cine va controla în viitor tehnologia ucraineană și în ce condiții va putea fi utilizată sau reprodusă.

Miniștrii de Externe ai statelor NATO se reunesc timp de două zile în Suedia, într-un context marcat de discuții privind viitorul implicării Statelor Unite în securitatea europeană, după anunțurile administrației președintelui Donald Trump privind o posibilă reducere treptată a rolului american în cadrul Alianței.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Discuțiile vizează în special modul în care Washingtonul își va ajusta contribuția la NATO în situații de criză sau conflict, dar și impactul acestor schimbări asupra echilibrului de securitate din Europa, potrivit Euronews.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înaintea reuniunii că evoluțiile sunt anticipate de aliați, chiar dacă vor avea efecte importante asupra arhitecturii de securitate.

„Acest lucru era de așteptat. Știm că vor avea loc ajustări, SUA trebuie să se orienteze, de exemplu, către Asia”, a spus Rutte la Bruxelles.

El a subliniat însă că procesul va fi unul gradual: „Acest lucru va avea loc în timp, într-un mod structurat”, adăugând că „SUA va rămâne implicată în Europa”.

Discuții despre armament și sprijinul pentru Ucraina

Un alt punct central al reuniunii îl reprezintă capacitatea de apărare a Alianței, în contextul în care stocurile de armament au fost afectate de sprijinul militar acordat Ucrainei și de conflictele recente, inclusiv din Orientul Mijlociu.

Pe agendă se află și creșterea producției de armament în statele membre NATO, inclusiv pentru sisteme esențiale precum apărarea antiaeriană Patriot.

Secretarul de stat american Marco Rubio urmează să participe la reuniune, unde va discuta cu aliații despre necesitatea accelerării producției de armament în cadrul Alianței și despre împărțirea responsabilităților între Europa și Statele Unite.

Summitul are loc și pe fondul unor tensiuni între Washington și Berlin, după decizia președintelui Donald Trump de a retrage aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, potrivit presei internaționale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Acest lucru vine după conflicte cu cancelarul german Friedrich Merz legate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran”, notează sursele citate.

În paralel, administrația americană ar fi blocat desfășurarea a mii de militari în Polonia, ceea ce alimentează îngrijorările europene privind angajamentul pe termen lung al SUA în regiune.

Pe agenda reuniunii se mai află și discuții privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea transmiterii unei invitații oficiale către președintele Volodimir Zelenski pentru participarea la viitorul summit NATO.

Oficialii europeni avertizează că reducerea implicării americane ar putea pune presiune suplimentară pe capacitatea Europei de a susține militar Kievul, în condițiile în care consumul de muniție rămâne ridicat.