Actualitate
Cum se optimizează utilizarea materialului pe CNC-uri?
Orice atelier care lucrează cu rutere sau mașini de tăiere numeric controlate ajunge, mai devreme sau mai târziu, la aceeași întrebare incomodă. Cât material ajunge de fapt în piesa finală și cât se duce la coșul de resturi? Răspunsul rareori e liniștitor la început. Mulți operatori descoperă, după ce încep să măsoare cu adevărat, că pierd între cincisprezece și treizeci la sută din placă pe procese pe care le credeau eficiente. Și asta nu pentru că ar fi neglijenți, ci pentru că risipa pe CNC se ascunde în detalii pe care ochiul nu le prinde dintr-o privire.
Vestea bună e că aici se poate interveni serios. Spre deosebire de costul energiei sau de prețul materiei prime, care depind de furnizori și de piață, modul în care folosești placa stă aproape complet în mâinile tale. E o pârghie pe care puțini o trag până la capăt, deși efectele se văd imediat în factură.
De ce contează fiecare centimetru de placă
Hai să punem cifrele pe masă, că despre asta e vorba în fond. O foaie de MDF de optsprezece milimetri, format standard, poate costa undeva la o sută cincizeci de lei fără TVA, uneori mai mult dacă piața e tensionată. Dacă dintr-o astfel de placă reușești să scoți optzeci la sută piese bune în loc de șaizeci și cinci, ai recuperat efectiv o cincime de placă la fiecare foaie procesată. Înmulțește asta cu cinci sute de plăci pe an și deja vorbești de zeci de mii de lei care rămân în firmă în loc să plece la deșeuri.
Nu e doar despre bani, deși banii sunt argumentul cel mai greu de ignorat. Materialul prost folosit înseamnă și timp pierdut, fiindcă fiecare placă în plus pe care o încarci, o fixezi și o tai consumă minute care s-ar fi putut duce în altă parte. Înseamnă și spațiu de depozitare ocupat de resturi care nu fac altceva decât să adune praf. Și, tot mai des în ultima vreme, înseamnă și o problemă de imagine, pentru că tot mai mulți clienți întreabă cât deșeu produce furnizorul lor.
Un lucru pe care l-am observat la atelierele care chiar prind gustul economiei e că momentul de cotitură vine atunci când încep să trateze placa nu ca pe un consumabil ieftin, ci ca pe o resursă cu valoare reală. Schimbarea asta de mentalitate face mai mult decât orice software scump.
Nestingul, inima oricărei tăieri eficiente
Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt în jurul căruia se învârte toată povestea, ar fi nesting. Termenul vine din engleză și se referă la felul în care așezi piesele pe placă, încercând să le îmbini ca într-un puzzle astfel încât să rămână cât mai puțin gol între ele. Pare simplu spus așa, dar diferența dintre un nesting bun și unul făcut din ochi poate fi enormă.
Gândește-te la felul în care pui bagajele în portbagaj înainte de vacanță. Dacă le arunci la întâmplare, jumătate din spațiu se irosește pe aer. Dacă le potrivești cu cap, pui valiza mare jos, umpli golurile cu genți moi și strecori pantofii pe lateral, încape de două ori mai mult. Cam asta face nestingul cu piesele tale, doar că la o scară la care omul singur nu mai poate calcula totul în minte.
Nesting dreptunghiular versus nesting după contur real
Aici apare o distincție pe care merită să o înțelegi bine, pentru că de ea depinde mult. Cel mai simplu mod de a aranja piese este să le tratezi pe toate ca pe niște dreptunghiuri, chiar dacă forma lor reală e mai complicată. Software-ul desenează un chenar imaginar în jurul fiecărei piese și apoi aranjează chenarele. E rapid, e ușor de calculat și pentru piese care chiar sunt dreptunghiulare, cum sunt majoritatea pereților de mobilier, funcționează excelent.
Problema vine când piesele au forme neregulate, decupaje, curbe sau colțuri tăiate. Atunci chenarul dreptunghiular irosește tot spațiul dintre conturul real al piesei și marginile chenarului. Aici intervine nestingul după contur real, cunoscut și ca true shape nesting. Software-ul ține cont de forma exactă a fiecărei piese și le împletește una într-alta, băgând o piesă mică în scobitura lăsată de una mare. Diferența se simte mai ales în prelucrarea plexiglasului, a aluminiului decupat sau a pieselor de design cu forme complicate, unde poți câștiga și zece procente doar din această alegere.
Rotirea pieselor și jocul cu unghiurile
Un detaliu pe care începătorii îl ratează aproape mereu e rotirea. Mintea noastră tinde să așeze totul aliniat frumos, orizontal sau vertical, fiindcă așa ne place să vedem lucrurile. Dar placa nu are sentimente. Dacă rotești o piesă cu nouăzeci de grade, sau chiar cu un unghi ciudat de patruzeci și șapte de grade, s-ar putea să se potrivească mult mai bine în spațiul rămas.
Software-urile moderne testează automat mai multe orientări pentru fiecare piesă și aleg varianta care lasă cel mai puțin gol. Tu trebuie doar să le dai voie să facă asta, bifând opțiunea de rotire liberă. Singura grijă reală e direcția fibrei la lemn, despre care vorbim mai jos, fiindcă acolo nu poți roti chiar oricum.
Lățimea tăieturii și de ce kerful nu trebuie ignorat
Un detaliu tehnic scapă mai tuturor la început și produce piese greșite pe bandă. Când freza taie, ea nu trece printr-o linie infinit de subțire. Ea îndepărtează material pe toată grosimea ei, iar lățimea acestui canal se numește kerf, sau lățimea tăieturii. Dacă freza ta are șase milimetri diametru, fiecare tăietură consumă șase milimetri de material care dispar complet, transformați în rumeguș.
Acum imaginează-ți că ai zece piese una lângă alta și nu ții cont de kerf. Pierzi câte șase milimetri la fiecare separare, deci aproape șase centimetri pe rândul respectiv. Înmulțit pe toată placa, vorbim de pierderi care se adună într-o piesă întreagă ratată. Mai grav, dacă software-ul nu compensează corect, piesele ies subdimensionate, iar atunci nu mai e doar risipă, e rebut curat.
Soluția stă în setarea corectă a compensării de sculă în CAM. Programul trebuie să știe exact diametrul frezei și să mute traseul de tăiere astfel încât piesa finală să iasă la cota dorită, nu cu kerful mâncat din ea. Pare banal, dar verificarea acestei setări înainte de fiecare lot nou de scule e unul dintre cele mai ieftine moduri de a evita pagube mari.
Alegerea sculei schimbă tot calculul
Tot ce ține de freză influențează cât material păstrezi. Diametrul, am văzut, decide lățimea pierdută la fiecare trecere. O freză mai subțire mănâncă mai puțin material între piese, ceea ce înseamnă că poți strânge piesele mai aproape una de alta. Sună perfect, până când îți dai seama că frezele subțiri se uzează mai repede, se rup mai ușor și lucrează mai încet. Deci e un compromis, ca aproape tot în meseria asta.
Tipul de sculă contează la fel de mult. O freză cu o singură tăietură evacuează așchiile altfel decât una cu două sau trei tăieturi, iar asta afectează calitatea marginii. O margine curată înseamnă mai puțin material lăsat pentru finisare, deci piese mai mici de pornit. Dacă marginea iese arsă sau zdrențuită, ești nevoit să lași surplus pentru șlefuit, surplus care e tot material irosit.
La aluminiu și la materialele dure, alegerea sculei devine și mai delicată, pentru că o sculă greșită nu doar irosește material, ci poate compromite toată placa printr-o tăietură deformată. Merită să ai un set de scule bine documentat, cu parametri testați pentru fiecare material pe care îl prelucrezi des. Notează-ți ce funcționează. Memoria operatorului e bună, dar un caiet cu setări e mai bun.
Strategii de tăiere care reduc risipa
Aici intrăm în partea unde experiența chiar face diferența, fiindcă vorbim de trucuri pe care le înveți lucrând, nu citind un manual.
Linia comună, trucul care economisește metri întregi
Imaginează-ți două piese dreptunghiulare așezate perfect lipite, margine la margine. În mod normal, freza ar tăia marginea primei piese, apoi ar reveni și ar tăia marginea celei de-a doua, irosind kerf de două ori plus spațiul dintre ele. Tehnica liniei comune, cunoscută ca common line cutting, taie o singură dată exact pe granița dintre cele două piese, separându-le simultan.
Câștigul e dublu. Economisești material, fiindcă nu mai lași spațiu între piese, și economisești timp, fiindcă faci o singură trecere în loc de două. Pe loturi mari de piese dreptunghiulare, cum sunt rafturile sau panourile de mobilier, economia se adună spectaculos. Singura condiție e ca piesele să suporte aceeași linie de tăiere, ceea ce nu merge mereu, dar când merge, e aur curat.
Punți, tabs și pielea de ceapă
O problemă reală pe CNC e că piesele mici, odată tăiate complet, se desprind și pot fi prinse de freză sau aruncate de aspirație, stricând și piesa și uneori scula. Ca să eviți asta, lași niște punți minuscule de material care țin piesa pe loc până la final, urmând să le rupi sau să le tai manual la sfârșit. Se numesc tabs sau punți de prindere.
Trucul e să le dimensionezi cu cap. Prea mari, și pierzi material plus muncă la curățare. Prea mici, și piesa se desprinde prematur. La materialele subțiri, mulți operatori preferă o variantă numită piele de ceapă, în care freza nu taie complet placa, ci lasă o peliculă foarte fină dedesubt, suficientă cât piesa să stea fixă. E o tehnică fină care cere reglaj precis al adâncimii, dar pe foi subțiri de plexiglas sau placaj funcționează minunat și păstrează totul curat.
Direcția fibrei și capcanele materialelor cu textură
La lemn masiv, la placaj și la furnir, apare un factor pe care metalul sau plasticul nu îl au. Fibra. Direcția fibrei influențează aspectul piesei, rezistența ei și felul în care se comportă la îmbinare. Un panou de mobilier arată ciudat dacă fibra merge în direcția greșită, iar la piese structurale, fibra orientată prost slăbește materialul.
Asta complică nestingul, fiindcă nu mai poți roti piesele cum vrei. Toate piesele care trebuie să aibă fibra pe verticală rămân blocate pe verticală, ceea ce reduce libertatea de aranjare și, implicit, gradul de umplere al plăcii. Aici intervine o decizie de echilibru. Uneori merită să accepți puțin mai multă risipă pentru ca produsul final să arate impecabil, alteori, la piese ascunse, fibra nu contează și poți roti liber.
Un sfat practic. Marchează în software piesele care au constrângere de fibră separat de cele care nu au. Lasă programul să jongleze liber cu cele fără constrângere, ca să umple golurile rămase de la cele fixe. E genul de organizare care nu costă nimic și salvează material la fiecare placă.
Resturile nu sunt gunoi, sunt stoc
Una dintre cele mai mari schimbări de gândire pe care le poți face în atelier e să nu mai privești bucățile rămase ca pe deșeu, ci ca pe materie primă mai mică. Un colț de placă de patruzeci pe șaizeci de centimetri pare neînsemnat aruncat în grămadă, dar e exact mărimea de care ai nevoie peste o săptămână pentru o piesă mică, urgentă.
Atelierele bine organizate au un sistem de gestiune a resturilor. Fiecare bucată utilizabilă primește o etichetă cu dimensiunile și se depozitează ordonat, pe rafturi, sortată pe grosimi. Software-urile mai avansate de nesting permit chiar să încarci aceste resturi ca plăci de pornire, astfel încât programul să prefere să taie din ele înainte de a deschide o foaie nouă, întreagă.
Recunosc, partea asta cere disciplină și mulți o lasă baltă pentru că pare prea multă bătaie de cap. Dar am văzut ateliere care și-au redus consumul de plăci noi cu peste zece procente doar pentru că au început să taie întâi din stocul de resturi. Nu e magie, e doar ordine.
Simularea și proba uscată, asigurarea împotriva greșelilor scumpe
Cea mai usturătoare risipă nu e cea de câțiva milimetri ici colo. E placa întreagă pe care o ratezi pentru că programul a avut o greșeală, freza a intrat unde nu trebuia, sau piesa s-a fixat strâmb. O singură placă mare prelucrată greșit anulează economiile de pe zece plăci optimizate la sânge.
De aceea simularea în software, înainte de a porni mașina, nu e un lux, ci o necesitate. Programele CAM moderne îți arată exact traseul frezei, te avertizează dacă scula se ciocnește de cleme, dacă adâncimea e greșită sau dacă o piesă se taie complet prea devreme. Câteva minute de verificare pe ecran te scutesc de pierderi mari.
Pentru loturile noi sau piesele complicate, mulți operatori experimentați fac și o probă uscată, adică pornesc programul cu freza ridicată sau pe o placă de test ieftină, ca să vadă dacă totul curge corect înainte de a ataca materialul bun. Pare că pierzi timp, dar e timpul cel mai bine investit din toată ziua, mai ales când placa bună costă cât costă.
Mașina potrivită ridică plafonul eficienței
Toate tehnicile de mai sus dau roade indiferent de utilaj, dar adevărul e că mașina pe care lucrezi pune o limită superioară peste tot ce poți face. O masă de lucru mai mare îți permite să așezi mai multe piese pe aceeași prindere, deci pierzi mai puțin pe marginile de fixare și poți nesta loturi mai mari unde algoritmii au mai mult spațiu de manevră.
Un router cu o suprafață generoasă de tăiere, cum e modelul RJ-1224, lasă mult mai mult loc pentru aranjarea pieselor, ceea ce contează enorm când prelucrezi plăci la format întreg. Cu cât masa e mai aproape de dimensiunea plăcii standard, cu atât marginile pierdute pentru prindere reprezintă un procent mai mic din total. Pe mese mici ești obligat să tai placa în bucăți mai întâi, iar fiecare tăietură de divizare e material și timp pierdut.
Apoi mai contează precizia. O mașină care își ține cota constant îți permite să strângi piesele mai aproape, fiindcă ai încredere că marginea iese exact unde trebuie. Pe un utilaj cu jocuri în transmisie ești nevoit să lași spațiu de siguranță între piese, spațiu care se transformă în risipă. Un sistem de aspirație bun și o masă cu vacuum care ține placa perfect lipită contribuie și ele, pentru că o placă bine fixată nu vibrează, nu se ridică și nu strică tăieturile pe care le-ai planificat cu atâta grijă.
Software-ul CAM și automatizarea deciziilor
În anii dinainte, operatorul aranja piesele manual, mutând dreptunghiuri pe ecran ore în șir, încercând să intuiască cea mai bună combinație. Azi, software-ul face treaba asta în câteva secunde și aproape mereu mai bine decât omul, pentru că poate testa mii de variante pe care mintea noastră nici nu le-ar lua în calcul.
Cheia e să configurezi corect programul. Trebuie să îi spui dimensiunea reală a plăcii, grosimea, kerful sculei, distanța minimă dorită între piese și eventualele constrângeri de fibră. Cu cât informația de intrare e mai precisă, cu atât rezultatul e mai bun. Multe risipe vin din software setat de mântuială, cu valori implicite pe care nimeni nu le-a verificat de la instalare.
Mai există un aspect care merită gândit, mai ales pentru atelierele cu volum mare. Automatizarea procesului de la comandă la program de tăiere reduce erorile umane care duc la rebut. Când datele curg corect din desen în CAM și de acolo în mașină, fără ca cineva să retasteze dimensiuni la miezul nopții, scade dramatic numărul plăcilor stricate din neatenție. Investiția în fluxul ăsta digital se amortizează surprinzător de repede.
Materialele diferite cer abordări diferite
Ar fi comod dacă o singură rețetă ar merge pe orice, dar nu așa stă treaba. Fiecare material are personalitatea lui și cere o strategie de optimizare adaptată.
La MDF și PAL, materiale omogene fără fibră, ai libertate maximă de rotire, deci nestingul poate stoarce procente bune. Aici concentrezi atenția pe densitatea aranjării și pe linia comună unde se poate. La placaj și lemn masiv intervine fibra, plus faptul că lemnul natural poate avea noduri sau defecte locale pe care trebuie să le ocolești, ceea ce complică planul. Software-urile mai deștepte permit chiar marcarea zonelor cu defecte ca interzise, astfel încât nicio piesă să nu cadă peste un nod urât.
Plexiglasul și policarbonatul cer atenție la căldură, fiindcă se topesc dacă parametrii sunt greșiți, iar o margine topită înseamnă piesă ratată. Aici nestingul după contur real strălucește, pentru că aceste materiale costă mult și fiecare gram contează. La aluminiu și metale, costul materialului e atât de ridicat încât chiar și un procent salvat se simte serios în costuri, dar tăierea e lentă și pretențioasă, deci echilibrezi între densitate și siguranța procesului. La spumele tehnice și materialele compozite, ușurința tăierii compensează adesea pentru risipa mai mare acceptabilă, deci nu te chinui peste măsură să optimizezi acolo unde materialul e ieftin.
Mentenanța sculelor și impactul asupra rebutului
E o legătură pe care puțini o fac, dar care e foarte reală. O sculă tocită nu doar lucrează mai prost, ea produce margini de calitate slabă care obligă la surplus de finisare, ceea ce înseamnă piese mai mari de pornit și deci mai multă risipă. Mai mult, o freză uzată generează căldură în plus, smulge material în loc să îl taie curat și crește riscul de rebut.
O sculă ruptă în mijlocul unui program e și mai costisitoare, fiindcă oprește placa la jumătate și de multe ori o compromite. De aceea, urmărirea uzurii sculelor și înlocuirea lor la timp face parte, fie că pare evident sau nu, din strategia de economisire a materialului. Un calendar simplu de verificare a sculelor, plus atenție la sunetul și la finisajul tăieturii, prinde problemele înainte să devină scumpe.
Tot la capitolul ăsta intră și calibrarea periodică a mașinii. O mașină care își pierde precizia obligă la spații de siguranță mai mari și produce piese inconstante. Întreținerea preventivă pare un cost până când o compari cu valoarea plăcilor pe care le salvează.
Obiceiuri mici care fac diferența pe termen lung
Dacă ar fi să rezum tot ce am atins aici fără să o iau de la capăt, aș spune că optimizarea materialului pe CNC nu vine dintr-o singură decizie magică, ci dintr-o sumă de obiceiuri mici, repetate zi de zi. Un nesting făcut cu cap, un kerf setat corect, o sculă schimbată la timp, un rest etichetat în loc de aruncat, o simulare rulată înainte de a porni mașina. Niciunul nu pare mare luat separat, dar împreună schimbă complet economia atelierului.
Partea frumoasă e că majoritatea acestor lucruri nu cer investiții uriașe. Cer atenție, puțină disciplină și voința de a măsura ce se întâmplă cu adevărat cu materialul tău. În momentul în care începi să ții evidența, să compari, să ajustezi, descoperi că placa pe care o credeai folosită eficient mai are loc de mult mai bine. Și de acolo, totul devine o chestiune de rafinare continuă, exact ca în orice meserie pe care o iei în serios.
Atelierele care prosperă pe termen lung nu sunt neapărat cele cu cele mai scumpe utilaje, ci cele care au învățat să scoată maximul din fiecare foaie care le intră pe ușă. Iar acolo, fiecare centimetru pătrat salvat se transformă, în timp, într-un avantaj greu de copiat de concurență.
Actualitate
Ministrul Finanțelor susține că festivalurile de muzică aduc investiții, turiști și venituri la buget
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că marile festivaluri de muzică din România au un rol important în economie, prin atragerea turiștilor, stimularea consumului și generarea de investiții private.
Festivalul Untold FOTO: Untold
Potrivit lui Nazare, cele mai mari festivaluri din țară reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro.
„Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat”, a transmis, marți, ministrul interimar al Finanțelor, pe Facebook.
Acesta a subliniat că beneficiile unor astfel de evenimente depășesc impactul economic direct, contribuind și la promovarea imaginii României în străinătate.
„Aceste evenimente poziționează România pe harta marilor destinații europene şi reprezintă o formă de promovare de țară care susține direct antreprenoriatul românesc”, a arătat Nazare.
În opinia sa, capacitatea de a organiza festivaluri de amploare transmite un semnal pozitiv investitorilor și poate contribui la creșterea interesului pentru turism și pentru organizarea altor evenimente internaționale.
„O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic”, a precizat ministrul.
Alexandru Nazare a afirmat că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri care să asigure un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din acest domeniu.
„În ultimul an am demarat grupuri de lucru dedicate, pentru a aduce mai multă echitate fiscală acestui sector generator de beneficii economice şi sociale multiple”, a spus el.
Ministrul consideră că România are șanse să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă acest obiectiv depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-21T19:01:36.012Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/ministrul-finantelor-sustine-ca-festivalurile-de-2544819.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”ministrul-finantelor-sustine-ca-festivalurile-de-2544819.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/ministrul-finantelor-sustine-ca-festivalurile-de-2544819.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Eugen Tomac îi critică pe liderii politici care „încearcă să pozeze în salvatori”: „Au avut poziții identice cu ale Kremlinului”
Eurodeputatul PMP și consilierul onorific al președintelui, Eugen Tomac, a declarat marți, 21 iulie, la „Interviurile Adevărul”, că „Rusia și-a construit întreaga existență statală pe această logică militară”.
Acesta avertizează că „atât timp cât va avea aceste ambiții imperiale, atât Republica Moldova, cât și statele membre ale Uniunii Europene se vor afla în pericol”.
De aceea, acesta subliniază că, spre deosebire de alte state, „România rămâne în continuare o țară expusă”.
Eurodeputatul a afirmat că Rusia reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității României și a susținut că punerea sub semnul întrebării a sprijinului pentru Ucraina și atacurile la adresa Republicii Moldova contravin intereselor naționale ale României.
„Poate acești politicieni, care au mult talent de a improviza și de a prezenta deformat realitatea, vor afla și ei că peste 50% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt și cetățeni ai României.”
„În schimb, liderii politici care încearcă să pozeze în salvatori, prin atitudinea lor, au avut de multe ori poziții identice cu cele ale Kremlinului, iar asta este foarte periculos”, avertizează Eugen Tomac.
Ajungând la criza politică, acesta spune că speră ca președintele să ajungă la un consens cu partidele pentru desemnarea unui premier care să obțină sprijinul Parlamentului, subliniind că actualul blocaj poate fi depășit doar printr-o soluție politică.
SURSE Ședință tensionată la PNL. Bolojan, acuzat că impune în funcții oameni din POT și SOS. Șase președinți de filiale, demiși
Eugen Tomac subliniază că nu este atât de simplu să se ajungă la alegeri anticipate.
„Pentru organizarea acestora este nevoie de timp: se desemnează un premier, acesta își formează echipa, iar dacă nu obține votul Parlamentului, procedura trebuie reluată cu un alt premier”, explică acesta.
Cu toate acestea, spune că scenariul alegerilor anticipate rămân o opțiune, însă „nu este de dorit în momentul de față.”
„După doi ani de tensiune politică și electorală, să împingi din nou țara într-o nouă campanie electorală mi se pare destul de riscant”, explică eurodeputatul, adăugând că ar prelungi criza politică și ar putea avea consecințe economice serioase în contextul actualelor dificultăți economice și al războiului din regiune.
Nu în ultimul rând, Eugen Tomac afirmă că experiențele electorale recente ar trebui să îi determine pe liderii politici să fie mai prudenți și consideră că, în actualul context intern și internațional, nu este momentul potrivit pentru declanșarea unei noi campanii electorale.
Întregul interviu cu europarlamentarul PMP Eugen Tomac poate fi urmărit mai jos:
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-21T12:44:50.872Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/interviurile-adevarul/eugen-tomac-ii-critica-pe-liderii-politici-care-2544718.html”,”pathArray”:[„”,”interviurile-adevarul”,”eugen-tomac-ii-critica-pe-liderii-politici-care-2544718.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/interviurile-adevarul/eugen-tomac-ii-critica-pe-liderii-politici-care-2544718.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi în conflict cu ministrul Apărării, Mihail Fedorov, și a negat că ar sabota reformele din armată. Într-un articol de opinie publicat în revista de specialitate Militarnîi, generalul a vorbit despre strategia militară a Ucrainei, utilizarea dronelor, numirile în funcții de comandă, mobilizare și finanțarea armatei.
Comnadantul armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sirski/FOTO:Profimedia
„Nu îmi construiesc o imagine publică și nu am ambiții politice. Mă ocup de război, 24 de ore din 24”, scrie Sîrskîi, explicând că a ales să intervină public după ce tăcerea sa a fost interpretată drept o confirmare a informațiilor privind presupuse tensiuni între Statul Major și Ministerul Apărării.
„Am fost surprins să aflu că eram în conflict cu Fedorov”
Generalul afirmă că relația sa cu Mihail Fedorov a fost una strict profesională, chiar dacă au existat dezacorduri în privința unor decizii.
„Am fost surprins să aflu că eu și domnul ministru am fi avut un conflict. Am considerat întotdeauna că relația noastră este una de lucru, cu discuții dificile și puncte de vedere diferite. Așa trebuie să funcționeze două instituții într-un stat aflat în război”, a declarat comandantul-șef.
Sîrskîi și-a cerut public scuze dacă stilul său direct l-a ofensat pe ministru.
„Dacă l-am supărat cu ceva pe Mihail Albertovici, îi cer iertare. Sunt uneori dur.”
El avertizează însă că transformarea unei dezbateri instituționale într-un conflict personal servește doar intereselor Moscovei.
„Reducerea acestui război la confruntarea dintre două persoane este cel mai mare serviciu pe care îl putem face inamicului.”
Cine răspunde pentru război
În articol, Sîrskîi explică delimitarea atribuțiilor dintre Ministerul Apărării și conducerea militară.
Potrivit acestuia, ministerul gestionează achizițiile, logistica și politicile de apărare, în timp ce planificarea operațiunilor și strategia militară revin comandantului-șef, care răspunde direct în fața președintelui Volodimir Zelenski, în calitate de comandant suprem.
Generalul respinge criticile potrivit cărora Ucraina nu ar avea o strategie militară clară.
„Strategia de război nu este un document public și nici o postare pe rețelele sociale. Ea este prezentată comandantului suprem, iar rezultatele se văd pe front, unde armata ucraineană rezistă de aproape patru ani unui adversar superior numeric”, afirmă Sirskîi.
„O armată de un milion de oameni nu poate fi condusă prin WhatsApp”
Comandantul ucrainean a negat și acuzațiile privind un stil excesiv de centralizat de conducere.
„Servesc în armată de peste 40 de ani. Nu conduc trupele prin aplicații de mesagerie. O armată de un milion de militari funcționează prin state majore, ordine și responsabilitatea comandanților din teren”, a subliniat acesta.
Sîrskîi a precizat că a delegat mai multe atribuții comandanților de corp de armată, inclusiv în ceea ce privește transferul militarilor între unități, tocmai pentru a descentraliza procesul decizional.
Lovitură în inima logisticii ruse. Trei zile de coșmar pentru depozitele Wildberries și „Iujnie Vrata” din Podmoskovia
Drona nu poate câștiga singură războiul
Un capitol important al articolului este dedicat utilizării dronelor.
Sîrskîi amintește că, în timpul mandatului său, Ucraina a creat prima categorie distinctă de forțe dedicate sistemelor fără pilot și că el însuși a propus numirea lui Robert „Madiar” Brovdi la conducerea acestei structuri.
Generalul respinge însă ideea că întreaga armată ar putea fi reorganizată exclusiv în jurul dronelor.
„Dronele produc astăzi un număr mare de lovituri asupra inamicului, însă ele au nevoie de sprijinul artileriei, mortierelor, geniștilor, apărării antiaeriene și al războiului electronic. Trebuie cumpărat tot ceea ce este necesar, nu doar ceea ce este la modă.”
El avertizează că o schimbare radicală și rapidă a modului de luptă ar reprezenta „o aventură”, iar costul unor experimente de asemenea amploare ar fi plătit în teritorii pierdute și vieți omenești.
Numirile în funcții și problemele contractelor militare
Sîrskîi respinge și acuzațiile potrivit cărora promovează doar persoane loiale. Printre comandanții pe care i-a susținut se numără Robert Brovdi („Madiar”), Andrii Hnatov, Andrii Bilețki, Redîs, Veres, Ahile și Evgheni Karas.
„Multe dintre aceste numiri nu au fost populare în sistem. Singurul meu criteriu este rezultatul”, afirmă comandantul.
În același timp, el critică modul în care au fost implementate noile contracte pentru militari. Potrivit lui Sîrskîi, deși programul a fost lansat cu mai bine de o lună în urmă, doar aproximativ 2.000 de militari dintr-o armată de aproape un milion de oameni au semnat noile contracte.
Generalul susține că numeroși soldați și ofițeri s-au declarat dezamăgiți de condițiile oferite și avertizează că există inclusiv probleme juridice privind mecanismul de finanțare.
Reforma mobilizării trebuie făcută de Ministerul Apărării
În ceea ce privește mobilizarea, Sîrskîi afirmă că Statul Major participă la elaborarea modificărilor legislative și transmite către autoritățile competente informații privind eventualele abuzuri.
„Minunea” lui Putin se dezumflă. Racheta balistică Oreshnik, de la super-armă la motiv de ironii
Totuși, el subliniază că reforma sistemului de recrutare ține în primul rând de Ministerul Apărării.
„Suntem pregătiți pentru schimbări”, afirmă comandantul-șef.
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”
În finalul articolului, Oleksandr Sîrskîi transmite că Statul Major va colabora cu orice ministru al Apărării desemnat de autoritățile ucrainene.
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”, afirmă acesta.
Generalul spune că misiunea sa rămâne aceeași: războiului și apărarea Ucrainei.
Declarațiile sale apar pe fondul informațiilor publicate de presa ucraineană potrivit cărora președintele Volodimir Zelenski analizează posibilitatea înlocuirii lui Sîrskîi din funcția de comandant-șef al armatei. Presa ucraineană susține că lui Mihail Fedorov i s-a propus coordonarea dezvoltării tehnologiilor militare, în timp ce Financial Times scrie că fostul ministru al Apărării ar fi refuzat o nouă funcție propusă de șeful statului.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-21T06:25:20.881Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/europa/nu-ma-lupt-cu-ministerul-apararii-ma-lupt-cu-2544609.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”nu-ma-lupt-cu-ministerul-apararii-ma-lupt-cu-2544609.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/nu-ma-lupt-cu-ministerul-apararii-ma-lupt-cu-2544609.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Ministrul Finanțelor susține că festivalurile de muzică aduc investiții, turiști și venituri la buget
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că marile festivaluri de muzică din România au un rol important în economie,...
Eugen Tomac îi critică pe liderii politici care „încearcă să pozeze în salvatori”: „Au avut poziții identice cu ale Kremlinului”
Eurodeputatul PMP și consilierul onorific al președintelui, Eugen Tomac, a declarat marți, 21 iulie, la „Interviurile Adevărul”, că „Rusia și-a construit întreaga...
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi în conflict cu ministrul Apărării,...
Românul genial la care au apelat NASA și Elon Musk: „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător”
Bogdan Marcu, inginerul român care a proiectat motoarele Merlin 1D pentru Falcon 9, dezvăluie, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum a...
Nicușor Dan îl felicită pe Andy Burnham pentru numirea în funcția de premier al Marii Britanii
Președintele Nicușor Dan l-a felicitat pe Andy Burnham pentru numirea în funcția de prim-ministru al Regatului Unit, exprimându-și încrederea că,...
Grindeanu: „PSD nu votează legea salarizării în forma actuală”. Liderul social-democraților propune o „comisie de criză” în Parlament
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații nu vor susține proiectul legii salarizării în forma actuală, susținând că acesta...
Președintele SUA solicită o revizuire a manualului ştiinţific folosit de judecători. „Merită fapte, nu fraudă politică şi ştiinţă falsă privind clima”
Preşedintele SUA, Donald Trump, a solicitat o revizuire a manualului de referinţă ştiinţific al Centrului Judiciar Federal în cazurile legate...
-
Actualitateacum 3 zileAmenzi pentru șoferii care circulă prea încet. Care este viteza minimă obligatorie pe autostrăzi și alte drumuri publice
-
Breakingacum 2 zileSpania este noua campioană mondială după o victorie cu 1-0
-
Breakingacum 3 zileAlunecare de teren devastatoare în China: cel puțin 8 morți și 34 de dispăruți. Ploile îngreunează căutările supraviețuitorilor
-
Actualitateacum 3 zileCaz-școală: Jens Spahn, homosexual și președintele grupului parlamentar al conservatorilor germani demisionează în urma unui scandal ciudat
-
Actualitateacum 2 zileKimi Antonelli, victorie spectaculoasă în Marele Premiu de Formula 1 al Belgiei
-
Breakingacum 2 zileTrump, un nou moment viral la finala Cupei Mondiale 2026. A rămas pe scenă când Spania ridica trofeul suprem, ignorându-l pe șeful FIFA
-
Actualitateacum 2 zile
Președintele SUA solicită o revizuire a manualului ştiinţific folosit de judecători. „Merită fapte, nu fraudă politică şi ştiinţă falsă privind clima”
-
Breakingacum 2 zilePeter Magyar o propune la președinția Ungariei pe cea mai bună jucătoare din istoria șahului