Breaking
POLITICO: UE vrea sancțiuni pentru patru firme din China, pe care le acuză că sprijină Rusia în războiul împotriva Ucrainei
Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva unor companii chineze pe care le acuză că sprijină efortul de război al Rusiei în Ucraina. Potrivit POLITICO, măsura ar putea fi inclusă într-un nou pachet de sancțiuni care urmează să fie discutat de miniștrii de Externe ai statelor membre.
Acuzații privind sprijinirea armatei ruse
Patru companii din China sunt vizate de Uniunea Europeană pentru presupusa implicare în susținerea capacităților militare ale Rusiei. Conform informațiilor obținute de POLITICO, firmele sunt acuzate că furnizează produse chimice destinate armatei ruse, contribuie la activitatea așa-numitei „flote din umbră” folosite de Moscova pentru a evita sancțiunile și livrează componente utilizate la fabricarea dronelor de atac.
Oficialii europeni consideră că includerea acestora pe lista sancțiunilor ar putea amplifica tesiunile dintre Bruxelles și Beijing, mai ales acum când UE încearcă să reducă dependența economică de China și să combată practicile comerciale considerate neloiale.
În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să obțină sprijinul statelor membre pentru măsuri mai dure împotriva importurilor chineze care beneficiază de subvenții.
De partea cealaltă, China a avertizat că va răspunde prin „contramăsuri ferme și eficiente” dacă Uniunea Europeană va introduce noi restricții comerciale.
Bruxelles-ul își înăsprește abordarea
UE a vizat firmele chineze în rundele anterioare de sancțiuni, dar ultimele propuneri arată că blocul își dublează strategia de a ataca factorii de facilitare ai Rusiei, în ciuda avertizărilor Chinei privind „consecințele” măsurilor incluse în cea de-a 20-a rundă de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.
Potrivit unui document consultat de POLITICO și datat 21 mai, măsurile ar urma să fie incluse într-un „mini-pachet” de sancțiuni. Doi oficiali europeni au declarat că acesta ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE programată la Luxemburg, pe 15 iunie.
Înaintea acestor discuții, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să se întâlnească la Paris cu reprezentantul comercial al Chinei, Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a OCDE.
Noul pachet va conține în principal sancțiuni individuale, în timp ce statele membre lucrează deja la un al 21-lea pachet de măsuri, care ar urma să includă restricții sectoriale mai ample și să fie adoptat ulterior, în cursul verii.
Pentru a intra în vigoare, sancțiunile trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Sunt vizate și companii din Emiratele Arabe Unite, Turcia și Azerbaidjan
Documentul nu se limitează la firmele din China. Pe listă apar și cinci companii din Emiratele Arabe Unite, trei din Turcia și una din Azerbaidjan, toate fiind suspectate că facilitează transporturile maritime și exporturile energetice ale Rusiei.
De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei petroliere ruse Lukoil, precum și împotriva mai multor persoane și societăți comerciale despre care autoritățile europene afirmă că sprijină industria de război a Moscovei.
Petrolul rusesc, în centrul viitoarelor sancțiuni
În paralel cu acest nou pachet, statele membre continuă negocierile privind următoarea rundă de sancțiuni. Una dintre principalele teme este plafonul de preț aplicat petrolului rusesc.
Mai multe țări europene susțin menținerea plafonului actual pentru a limita veniturile suplimentare pe care Moscova le-ar putea obține în contextul creșterii prețurilor la energie.
Totodată, un grup format din state nordice și baltice propune măsuri mai dure împotriva marilor companii energetice ruse, inclusiv Gazprom, Novatek, Rosneft și Lukoil. Același grup solicită și încetarea tuturor contractelor dintre Uniunea Europeană și industria nucleară rusă.
Comisia Europeană evită să comenteze detaliile
Comisia Europeană nu a confirmat oficial conținutul viitoarelor sancțiuni, însă a transmis că obiectivul rămâne creșterea presiunii economice asupra Rusiei.
„Nu comentăm detaliile viitoarelor pachete de sancțiuni. Ceea ce putem spune este că, la fel ca în cazul tuturor pachetelor anterioare, obiectivul nostru este de a maximiza presiunea economică asupra Rusiei, inclusiv prin introducerea unor noi măsuri pentru combaterea eludării sancțiunilor”, a transmis executivul european.
Recomandarea autorului:
Breaking
Momente dramatice în apele Argeșului. Continuă căutările celor doi adolescenți dispăruți din Dâmbovița
Se scurg clipe dramatice pe malul râului Argeș, la Ionești. În această dimineață, pompierii au reluat căutările ajutați de scafandri, după ce marți seara a fost anunțată dispariția a doi adolescenți. Polițiștii au fost sesizați de un minor, de 15 ani, cu privire la faptul că în localitatea Ionești, pe malul râului Argeș, a descoperit o bicicletă, un telefon și mai multe obiecte vestimentare.
COSTIN, de 19 ani, din comuna Crângurile și ȘTEFAN COSMIN, de 19 ani, din orașul Găești, ar fi plecat cu o bicicletă către râul Argeș pentru a culege porumb, însă nu s-ar mai fi întors. Când a văzut obiectele pe mal, un alt copil a dat alarma.
Pompierii militari din cadrul Detașamentului de Pompieri Găești au fost solicitați să intervină pentru misiunea de căutare-salvare.La locul intervenției au fost mobilizate o autospecială de intervenție, o barcă, un echipaj SMURD și un echipaj de scafandri.
Echipajele au desfășurat operațiuni de căutare atât de la mal, cât și pe apă, în zona indicată. După mai multe ore de căutări, cele două persoane nu au fost găsite. Întrucât condițiile nu mai permiteau desfășurarea în siguranță a operațiunilor, căutările au fost sistate temporar.
Astăzi, începând cu ora 08:00, au fost reluate căutările pe raza localității Ionești, râul Argeș.
Intervin echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Găești cu o autospeială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD și un echipaj de scafandri.
Breaking
Am vizitat șantierul Prelungirea Ghencea. Se va termina oare la timp?
Reporterii Gândul au verificat șantierul de la Prelungirea Ghencea, unde din 2018, Primăria Capitalei se chinuie să modernizeze această arteră. Pe porțiunea dintre Strada Brașov (pe unde trece tramvaiul 41) și Valea Oltului se lucrează la foc automat. În schimb, între Valea Oltului și strada Mărăcineni lucrările par să stagneze.
De asemenea, se lucrează foarte intens și pe porțiunea dintre strada Mărăcinei și Centura Capitalei, porțiune de care se ocupă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
De la Valea Oltului până unde începe porțiunea pe care lucrează CNAIR șantierul este aproape gol.
A început asfaltarea pe șinele de tramvai pe Prelungirea Ghencea
„Evoluează foarte lent. Din păcate, pe tronsonul Valea Oltului – Mărăcineni nu prea se mai lucrează după introducerea rețelelor de utilități și nu știm dacă termenele vor fi respectate”, a declarat pentru Gândul Delia Mihalache, președinte al Asociației Inițiativa Prelungirea Ghencea.
La polul opus, pe segmentul dintre Râul Doamnei și strada Brașov (intersecția cu linia de tramvai 41) lucrarea arată impecabil, calea de rulare a tramvaiului este finalizată pe o porțiune, trotuarele sunt finalizate și sunt gata și pistele de biciclete.
Sutele de mii de persoane care locuiesc în zona Prelungirea Ghencea – Cartierul Latin, dar și cei care tranzitează artera pentru a merge în Bragadiru sau în alte localități din Ilfov, mai au de așteptat până va fi gata toată lucrarea.
Când se finalizează lucrările din Ghencea
„Se preconizează că undeva la începutul lui 2027 vom avea cele două benzi de transport, iar începutul lui 2028 vom avea și tramvaiul în funcțiune”, spune unul dintre locuitorii din Prelungirea Ghencea.
Lucrările de modernizare de pe Prelungirea Ghencea au început în 2018, dar au fost blocate din lipsă de fonduri.
Edilul actual al Capitalei, Ciprian Ciucu, a reușit să deblocheze șantierul, iar de atunci lucrările au evoluat foarte mult. Foarte probabil, o parte din lucrări ar putea stagna în viitorul apropiat, asta în contextul în care sunt deschise și alte șantiere mari în București.
„Am început asfaltarea, la liniile de tramvai de pe Prelungirea Ghencea! Pe tronsonul cuprins între străzile Brașov – Râul Doamnei, lucrările au intrat într-o nouă etapă. Muncitorii au betonat calea de rulare a noii șine de tramvai, pe o distanță de 140 de metri. Continuăm în zilele următoare. Partea de supralărgire a bulevardului, dar și amenajarea spațiului verde sunt finalizate pe acest tronson. Am promis că terminăm cel mai vechi șantier din București, început în 2018 și abandonat”, anunța Primăria Capitalei zilele trecute.
Breaking
Donald Trump amenință să atace o instalație nucleară iraniană
Trump a amenințat că va bombarda o instalație nucleară fortificată din Iran, situată sub Muntele Târnăcopului.
În Muntele Târnăcopului sunt îngropate adânc orașele-bază de rachete balistice iraniene amplasate în tuneluri subterane care pot rezista chiar și la cele mai mari și grele bombe anti-buncăr.
„Vom lovi Muntele Târnăcopului. Spuneți-le iranienilor să fie pregătiți. Muntele Târnăcopului este o țintă posibilă pentru o mare lovitură”, a spus Trump într-un interviu de pe 13 iulie.
Muntele Târnăcopului are o înălțime de 1.600 de metri și este situat la 2 km de centrala nucleară de la Natanz, care a fost distrusă în urma bombardamentelor americane din iunie 2025.
Iranul a refuzat accesul inspectorilor internaționali. Observatorii occidentali presupun că instalația subterană ar putea adăposti în secret uraniu îmbogățit, potrivi Al Jazeera.
Potrivit Financial Times, ameninările lui Trump ar putea duce la o nouă fază de escaladare a războiului, în contextul în care prețurile petrolului cresc rapid.
Aarmata americană a încheiat a zecea noapte consecutivă de bombardamente. Între timp, petrolul a ajuns la 91 de dolari pe baril.
Trump a declarat reporterilor marți că el crede că Iranul „ar fi putut” muta componente esențiale pentru construirea unei arme nucleare într-o instalație nucleară îngropată adânc sub Kolang Gazla – cunoscută sub numele de Muntele Târnăcop – în centrul Iranului.
„Vom ataca acea zonă destul de curând și foarte puternic”, a spus el în Biroul Oval în timpul unei întâlniri cu președintele Libanului, Joseph Aoun.
Pe durata vizitei președintelui Libanului la Casa Albă, președintele Donald Trump a declarat că SUA nu și-au încheiat misiunile în Iran.
Liderul de la Casa Albă a estimat că Republicii Islamice îi va lua 20 de ani să-și reconstruiască clădirile, instalațiile nucleare și bazele militare distruse în urma bombardamentelor din primăvară.
„Dacă i-aș lăsa în pace acuma, iranienilor le-ar lua 20, poate 25 de ani să reconstruiască”, a spus președintele.
„Încă n-am încheiat….nu plecăm acum”, a adăugat Trump.
-
Breakingacum 2 zileSpania este noua campioană mondială după o victorie cu 1-0
-
Actualitateacum 3 zileKimi Antonelli, victorie spectaculoasă în Marele Premiu de Formula 1 al Belgiei
-
Actualitateacum 2 zilePreședintele SUA solicită o revizuire a manualului ştiinţific folosit de judecători. „Merită fapte, nu fraudă politică şi ştiinţă falsă privind clima”
-
Breakingacum 2 zileTrump, un nou moment viral la finala Cupei Mondiale 2026. A rămas pe scenă când Spania ridica trofeul suprem, ignorându-l pe șeful FIFA
-
Actualitateacum o zi„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
-
Actualitateacum 2 zileRomânul genial la care au apelat NASA și Elon Musk: „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător”
-
Breakingacum 3 zilePeter Magyar o propune la președinția Ungariei pe cea mai bună jucătoare din istoria șahului
-
Actualitateacum 2 zileNicușor Dan îl felicită pe Andy Burnham pentru numirea în funcția de premier al Marii Britanii





