„Ei sunt multe de spus. Pe scurt, așa președinte, așa desemnare. Așa președinte, așa premier. Toată situația din România e ceva mai amplă. Pentru mine este un dezastru. E, în primul rând, un dezastru din punct de vedere al democrației. Dacă mai are rost să mai vorbim despre asta. Pentru că am un președinte legitim, dar o legitimitate șubredă. Până când el și instituțiile din subordine nu produc acel raport pe care l-a angajat, l-a promis privitor la anularea alegerilor în 2024, legitimitatea lui e șubredă, cel puțin pentru vreo 2 milioane de oameni al căror vot a fost anulat. Și chiar mai mult decât atât. Acuma am un om care formează guvernul care, așa cum ai spus, este, din punct de vedere politic, nimic mai mult decât liderul unei formațiuni care a luat sub 1%. Că n-a luat 1%, nu te pronunța așa cu ușurință, că nu îl dai de la tine. Eu am mai spus Tomac personal, ca persoană fizică e un om împotriva căruia eu n-am nimic. Pentru că din câți băsiști am cunoscut, Tomac nu e atât de agresiv, nu e atât de obraznic. Nu e atât de descreierat, ca să spun așa, ca majoritatea partizanilor lui Băsescu, ăștia pe care îi vedem și azi. Însă, din punct de vedere politic, el este exact ceea ce am spus și nimic altceva. E un om care e în Parlamentul European. Sigur, e regulă, dar pentru asta a trebuit să intre pe listele altui partid. Deci noi am mai avut independenți din ăștia, tehnocrat sau cum le spunem. Dar totuși Isărescu era Isărescu, că îl simpatizăm, că îl contestăm. Dar e vorba aia, stâlp în România. Cioloș, oricât de jalnic a fost mandatul său, totuși, când a fost numit, fusese ministru, fusese comisar european. Tomac, fără supărare, din punct de vedere politic e un băiat din curte. Din curtea de la Nicușor, de asta spun că e pe măsură.”, a explicat politicianul. 

Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. 

Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026.

Investitori nu mai cred într-o creștere economică

Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026.

Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească

Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%.

„Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România.

Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă.

Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului

Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României.

De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel.

RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva unor companii chineze pe care le acuză că sprijină efortul de război al Rusiei în Ucraina. Potrivit POLITICO, măsura ar putea fi inclusă într-un nou pachet de sancțiuni care urmează să fie discutat de miniștrii de Externe ai statelor membre.

Acuzații privind sprijinirea armatei ruse

Patru companii din China sunt vizate de Uniunea Europeană pentru presupusa implicare în susținerea capacităților militare ale Rusiei. Conform informațiilor obținute de POLITICO, firmele sunt acuzate că furnizează produse chimice destinate armatei ruse, contribuie la activitatea așa-numitei „flote din umbră” folosite de Moscova pentru a evita sancțiunile și livrează componente utilizate la fabricarea dronelor de atac.

Oficialii europeni consideră că includerea acestora pe lista sancțiunilor ar putea amplifica tesiunile dintre Bruxelles și Beijing, mai ales acum când UE încearcă să reducă dependența economică de China și să combată practicile comerciale considerate neloiale.

În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să obțină sprijinul statelor membre pentru măsuri mai dure împotriva importurilor chineze care beneficiază de subvenții.

De partea cealaltă, China a avertizat că va răspunde prin „contramăsuri ferme și eficiente” dacă Uniunea Europeană va introduce noi restricții comerciale.

Bruxelles-ul își înăsprește abordarea

UE a vizat firmele chineze în rundele anterioare de sancțiuni, dar ultimele propuneri arată că blocul își dublează strategia de a ataca factorii de facilitare ai Rusiei, în ciuda avertizărilor Chinei privind „consecințele” măsurilor incluse în cea de-a 20-a rundă de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.

Potrivit unui document consultat de POLITICO și datat 21 mai, măsurile ar urma să fie incluse într-un „mini-pachet” de sancțiuni. Doi oficiali europeni au declarat că acesta ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE programată la Luxemburg, pe 15 iunie.

Înaintea acestor discuții, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să se întâlnească la Paris cu reprezentantul comercial al Chinei, Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a OCDE.

Noul pachet va conține în principal sancțiuni individuale, în timp ce statele membre lucrează deja la un al 21-lea pachet de măsuri, care ar urma să includă restricții sectoriale mai ample și să fie adoptat ulterior, în cursul verii.

Pentru a intra în vigoare, sancțiunile trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Sunt vizate și companii din Emiratele Arabe Unite, Turcia și Azerbaidjan

Documentul nu se limitează la firmele din China. Pe listă apar și cinci companii din Emiratele Arabe Unite, trei din Turcia și una din Azerbaidjan, toate fiind suspectate că facilitează transporturile maritime și exporturile energetice ale Rusiei.

De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei petroliere ruse Lukoil, precum și împotriva mai multor persoane și societăți comerciale despre care autoritățile europene afirmă că sprijină industria de război a Moscovei.

Petrolul rusesc, în centrul viitoarelor sancțiuni

În paralel cu acest nou pachet, statele membre continuă negocierile privind următoarea rundă de sancțiuni. Una dintre principalele teme este plafonul de preț aplicat petrolului rusesc.

Mai multe țări europene susțin menținerea plafonului actual pentru a limita veniturile suplimentare pe care Moscova le-ar putea obține în contextul creșterii prețurilor la energie.

Totodată, un grup format din state nordice și baltice propune măsuri mai dure împotriva marilor companii energetice ruse, inclusiv Gazprom, Novatek, Rosneft și Lukoil. Același grup solicită și încetarea tuturor contractelor dintre Uniunea Europeană și industria nucleară rusă.

Comisia Europeană evită să comenteze detaliile

Comisia Europeană nu a confirmat oficial conținutul viitoarelor sancțiuni, însă a transmis că obiectivul rămâne creșterea presiunii economice asupra Rusiei.

„Nu comentăm detaliile viitoarelor pachete de sancțiuni. Ceea ce putem spune este că, la fel ca în cazul tuturor pachetelor anterioare, obiectivul nostru este de a maximiza presiunea economică asupra Rusiei, inclusiv prin introducerea unor noi măsuri pentru combaterea eludării sancțiunilor”, a transmis executivul european.

Recomandarea autorului: