CCR a amânat până în septembrie sesizarea președintelui PSD privind Ordonanța de Urgență pentru programul SAFE, în care acesta semnalează că guvernul demis a încălcat Constituția prin adoptarea actului normativ, după ce a fost înlăturat prin moțiune de cenzură. Potrivit lui Sorin Grindeanu, Executivul s-ar fi substituit astfel Parlamentului, singura instituție care are rolul de a adopta legi, încălcându-se astfel atât echilibrul puterilor în stat, cât și principiul colaborării loiale între instituțiile publice.

Curtea Constituţională a României a amânat miercuri, pentru 23 septembrie, o decizie în cazul sesizării făcută de președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu. Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz.

Curtea Constituțională ar fi trebuit să reia discuțiile pe sesizarea depusă de Sorin Grindeanu în legătură cu ordonanța de urgență privind programul SAFE, respectiv OUG 38/2026. . Judecătorii CCR amânaseră deja de două ori o decizie în acest caz, pe 10 iunie și pe 18 iunie, și urmau stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția când a adoptat actul normativ.

Problema ridicată de liderul PSD era legată de momentul în care Executivul a emis ordonanța. Concret, Sorin Grindeanu a semnalat o posibilă încălcare a Constituţiei prin faptul că Guvernul nu mai avea atribuții să emită ordonanţe de urgenţă după ce Parlamentul i-a retras sprijinul prin moțiune de cenzură și că ar fi trebuit să se limiteze la gestionarea treburilor curente. Potrivit liderului PSD, Guvernul s-ar fi substituit astfel Parlamentului, singura instituție care are rolul de a adopta legi, încălcând atât echilibrul dintre puterile statului, cât și principiul colaborării loiale între instituțiile publice.

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”, se arată în sesizarea depusă la CCR.

Sorin Grindeanu critică și modul în care Guvernul a pregătit ordonanța. În sesizare se arată că proiectul ar fi fost modificat chiar în ziua în care Parlamentul urma să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură, iar forma finală ar fi inclus 12 articole noi.

Conflict Parlament – Guvern

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României:

• adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată;
• reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţine în sesizare.

Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a Ordonanței SAFE

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi, transmite Agerpres.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.

Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.

Ilie Bolojan a recunoscut că a încălcat Constituția

Ilie Bolojan a recunoscut, într-o conferință de presă, la filiala PNL Vrancea, că actualul Guvern nu are voie să emită ordonanțe, din moment ce a fost demis. Declarația vine la două zile după ce Grindeanu a sesizat la CCR ordonanța SAFE, adoptată de Bolojan, după moțiune.

„Acest guvern nu poate să dea ordonanțe, nu poate să facă anumite lucruri”, a declarat Bolojan.

Încă de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în anul 2022, administrația lui Volodimir Zelenski a fost zguduită de mai multe scandaluri majore de corupție. Ultimul dintre ele a culminat cu anchete de amploare care au dus la dizolvarea întregului guvern de la Kiev.

Scandal de corupție care a dus la demiterea primului-ministru

Cel mai recent scandal de corupție de la Kiev implică acuzații de delapidare împotriva unor oficiali de rang înalt din executiv și are legături directe cu „Cazul Midas”, considerat a fi cel mai mare scandal de corupție din mandatul președintelui Zelenski. Prin urmare, marți a fost forțată demisia premierului Iuliia Svîrîdenko și, implicit, a întregului său cabinet. Cu toate că această remaniere ar fi fost planificată de mai multe luni de președintele ucrainean, extinderea investigațiilor procurorilor, care a scos la iveală o adevărată încrengătură de corupție în rândul partidului „Slujitorul Poporului”, a grăbit calendarul politic pentru a demonstra Occidentului că există un angajament ferm pentru combaterea corupției.

Recenta anchetă de corupție o vizează direct pe Olha Stefanișîna, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică, alături de  ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, care este acuzată de delapidare. Potrivit unei investigații POLITICO, cea din urmă este vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU).

Aliații europeni au închis ochii la corupția din Ucraina

Liderii europeni au criticat în repetate rânduri, în spatele ușilor, corupția endemică de la Kiev, dar au tolerat-o în același timp deoarece sprijinul luptei împotriva Rusiei era mult mai important. Volodimir Zelenski a fost ales în 2019 pe baza unei promisiuni de a elimina corupția din țară dar, după invazia Rusiei din anul 2022, promisiunile acestuia s-au relaxat pentru a accelera achizițiile de arme din Occident și pentru a proteja secretele militare.

La începutul războiului, aliații occidentali ai Ucrainei s-au confruntat cu o mare dilemă: cum să cheltuiască miliarde de euro pentru a sprijini un guvern care luptă împotriva Rusiei fără a vedea cum banii lor dispar în buzunarele unor manageri și funcționari corupți. Încă de la început, miza a fost una foarte mare întrucât industriile vitale ale Ucrainei în timpul războiului (distribuția de energie, achiziționarea de arme și energia nucleară) sunt controlate de companii de stat care au servit mult timp drept pușculițe pentru elita țării.

Pentru a rezolva această problemă, Occidentul a insistat asupra înființării unor consilii de supraveghere, cu membri europeni, care să monitorizeze toate cheltuielile și să prevină corupția. Dar, cu toate acestea, o investigație realizată de New York Times a scos la iveală faptul că guvernul ucrainean a sabotat în mod sistemic această practică, ceea ce a permis corupției să prospere pe timp de război. Politicienii de la Kiev au făcut tot posibilul pentru a împiedica supravegherea internațională și au blocat intenționat numirea experților occidentali în comisiile de supraveghere ale companiilor de stat pentru a permite loialiștilor să controleze fluxurile de bani.

Operațiunea „Midas” și deturnarea a 100 de milioane de dolari din Energie

Scandalul din jurul companiei Energoatom este considerat cel mai mare caz de corupție din Ucraina de la începutul invaziei ruse. O investigație NABU bazată pe aproximativ 1.400 de pagini de înregistrări și interceptări a dezvăluit o rețea de dare de mită și spălare de bani legată de contracte pentru repararea și protejarea infrastructurii energetice. În toată această schemă de delapidare, conducerea companiei energetice impunea comisioane și șpăgi chiar în timp ce populația îndura pene masive de curent din cauza bombardamentelor rusești.

Creierul întregii rețele a fost Timur Mindici, un om de afaceri bogat și fost partener de afaceri al lui Zelenski la compania de producție video Kvartal 95. Cu toate că Mindici este principalul acuzat în acest dosar, singurele persoane care au suferit consecințe au fost ministrul Justiției, Herman Halușcenko, și ministra Energiei, Svitlana Hrynchuk, care au fost forțați să demisioneze în noiembrie 2025. Prietenul lui Zelenski, Timur Mindici, care a fugit în Israel înaintea descinderilor procurorilor, a scăpat doar cu o serie de sancțiuni.

Administrația președintelui a dat vina la acel moment pe consiliul de supraveghere al companiei Energoatom pentru că nu a reușit să oprească corupția dar, potrivit unei investigații realizată de New Yotk Times, chiar guvernul președintelui Zelenski a neutralizat consiliul de supraveghere al acestei companii.

Scandal de corupție în jurul celui mai puternic om din Ucraina

Andrii Iermak, un alt nume care a ieșit la iveală în marele scandal de corupție asociat companiei energetice Energoatom, a fost considerat mult timp cel mai puternic om din Ucraina după președinte. Aflat în funcția de șef al biroului prezidențial, Iermak a fost pus oficial sub acuzare de către NABU în luna mai, anul acesta, pentru spălare de bani și participare într-un grup infracțional organizat alături de Timur Mindici. Procurorii au demonstrat că banii delapidați de cei doi proveneau din sectoare strategice ale economiei de război.

După ce locuința acestuia a fost percheziționată de oamenii justiției, presiunea publică și politică masivă l-a forțat pe Iermak să își depună demisia. În prezent, acesta se află în libertate condiționată după ce a fost eliberat din arest preventiv în schimbul unei cauțiuni substanțiale. Din cauza procesului de corupție aflat pe rol, acesta are interdicția de a părăsi țara.

Cazuri de corupție în armată cu achiziții de hrană, îmbrăcăminte și drone militare

Pe lângă clasa politică, Armata a fost lovită și ea de numeroase cazuri de corupție care au dus la demiterea, în septembrie 2023, a ministrului Apărării, Oleksii Reznikov.

Jurnaliștii de investigație au descoperit la începutul anului 2023 că Ministerul Apărării din Ucraina a semnat contracte pentru hrana militarilor la prețuri de 2-3 ori mai mari față de cele din supermarketuri. Ulterior, în vara aceluiași an, s-a descoperit o altă schemă de corupție în rândul armatei ucrainene care implica achiziționarea de jachete de iarnă pentru armată din Turcia, care pe parcursul transportului și-au triplat valoarea în acte, dovedindu-se ulterior a fi de fapt haine de vară de calitate inferioară.

Tot în vara anului 2023, o altă anchetă a scos la iveală că șefii comisariatelor din oblasturile ucrainene primeau sume uriașe de bani (între 5.000 și 15.000 de dolari), pentru a elibera adeverințe false de inaptitudine militară celor care voiau să scape de mobilizare.

Mai târziu, în august 2025, agențiile anticorupție ucrainene au descoperit o nouă schemă masivă de mită care implica achiziția publică de drone și sisteme de război electronic. Contractele de stat cu furnizorii de echipamente militare vitale pentru război erau semnate la prețuri umflate cu până la 30%. La acel moment, un deputat ucrainean, șefi ai unor administrații locale și membri ai Gărzii Naționale au fost puși sub acuzare și arestați.

Partidul lui Zelenski a încercat să preia controlul agențiilor anticorupție

Toate cazurile de corupție prezentate mai sus au fost scoase la lumină de agențiile independente NABU și Parchetul Anticorupție (SAPO), create la insistențele Occidentului. NABU și SAPO au fost instituite în anul 2015, după Euromaidan, ca o condiție obligatorie impusă de partenerii europeni pentru a beneficia de împrumuturi. Pentru a avea garanția că aceste instituții nu sunt controlate de politicienii de la Kiev, Occidentul joacă în prezent un rol important în numirea directorilor și procurorilor-șefi, care sunt selectați prin concursuri publice supravegheate de comisii din care fac parte experți internaționali. Aceștia au drept de veto decisiv în eliminarea candidaților cu probleme de integritate.

Prin urmare, pentru Occident, aceste două instituții sunt o garanție că miliardele de dolari trimise ca ajutor pentru Ucraina nu sunt deturnate de politicienii corupți. În același timp, pentru NABU și SAPO, sprijinul occidental este singura garanție că aceste două instituții pot investiga oficiali de rang înalt fără a fi desființate sau blocate de puterea politică de la Kiev.

Cu toate acestea, în vara anului 2025, pe măsură ce procurorii anticorupție strângeau lațul în jurul apropiaților lui Volodimir Zelenski, partidul președintelui ucrainean a încercat să treacă o lege prin care să retragă independența celor două instituții anticorupție, cu intenția de a le subordona direct lui Zelenski. Această mișcare a declanșat cele mai mari proteste de stradă din Ucraina de la începutul invaziei ruse și l-a forțat astfel pe Zelenski să dea înapoi sub presiunea străzii și a partenerilor din Uniunea Europeană.

Spania este prima finalistă a Cupei Mondiale din 2026, după ce a învins una dintre favorite, Franța. Scorul a fost 0-2 în favoarea Spaniei și

Urmărește cronica unui meci istoric realizată de Prosport!

Au marcat: Oyarzabal ’22 pen., Porro ’58

Franța (4-2-3-1): Maignan – Kounde, Upamecano, W. Saliba (M. Lacroix ’30), Digne – Tchouameni, Rabiot (M. Kone ’45) – O. Dembele, Olise, Barcola (Doue ’57) – Mbappe

Rezerve: Risser, Samba, Gusto, L. Hernandez, T. Hernandez, I. Konate, N. Kante, Zaire-Emery, Akliouche, Cherki, Mateta, M. Thuram

Selecționer: Didier Deschamps

Spania (4-2-3-1): U. Simon – P. Porro, P. Cubarsi, Laporte, Cucurella – Rodri, F. Ruiz – L. Yamal, D. Olmo, A. Baena – Oyarzabal

Rezerve: Raya, J. Garcia, M. Llorente, Pubill, E. Garcia, Grimaldo, Gavi, Pedri, Zubimendi, M. Merino, Y. Pino, N. Williams, B. Iglesias, F. Torres, V. Munoz

Selecționer: Luis de la Fuente

• Semifinala s-a jucat în Dallas (SUA), arbitrată de Ivan Barton (El Salvador)