Actualitate
De ce mulți americani plecați din SUA au renunțat la cetățenie: „Nu m-am simțit niciodată foarte patriotă”
Mii de americani au decis să renunțe la cetățenia SUA, după ce s-au stabilit în alte țări. Reducerea recentă a taxei pentru această procedură, de la 2.350 la 450 de dolari, ar putea încuraja și mai mulți cetățeni americani stabiliți peste hotare să facă acest pas.
Mulți americani stabiliți în Europa au decis să renunțe la cetățenia SUA. Foto: Magnific.com
Mii de americani au decis să renunțe la cetățenia SUA din motive politice, fiscale sau chiar personale.
Noua Zeelandă, preferată Statelor Unite
Erin Klatt (34 de ani), o americancă stabilită în Noua Zeelandă din 2016, a renunțat la cetățenia Statelor Unite ale Americii după ce a obținut cetățenia neozeelandeză, arată CNN Travel, într-un articol publicat de Terry Ward. Nemulțumită de direcția politică a Statelor Unite și de obligațiile fiscale impuse americanilor care trăiesc în străinătate, ea susține că desprinderea oficială de țara natală, în 2026, a fost un lucru firesc.
La începutul acestui an, cu puțin timp înainte ca Departamentul de Stat al SUA să reducă taxa pentru renunțarea la cetățenia americană cu aproximativ 80 la sută, Klatt a plătit 2.350 de dolari, cât costa procedura la acel moment, și a rostit jurământul prin care renunța la cetățenia americană.
Erin Klatt obținuse o viză de muncă pentru competențe esențiale, care i-a permis să rămână mai mult timp în această țară. Tot aici l-a cunoscut pe soțul ei englez, care locuia și muncea, la rândul său, în Noua Zeelandă. Cei doi au devenit cetățeni neozeelandezi în mai 2025. Atunci, Klatt a decis că era momentul să renunțe la cetățenia americană.
„Nu m-am simțit niciodată foarte patriotă sau legată de această țară”, a spus Klatt, potrivit CNN.
Mii de americani renunță anual la cetățenie
Datele privind americanii care renunță la cetățenie sunt dificil de stabilit cu exactitate, notează publicație, deoarece Departamentul de Stat nu publică statistici, iar rapoartele IRS pot fi incomplete.
Potrivit organizației Americans Overseas, în 2025 au fost înregistrate 4.889 de persoane, cel mai mare număr după recordul din 2020, când au fost raportate 6.705 cazuri. Organizația estimează că numărul renunțărilor ar putea crește cu 15 la sută în acest an, pe fondul solicitărilor tot mai numeroase, și susține că cifra reală ar putea fi mai ridicată decât cea indicată de rapoartele oficiale.
Potrivit CNN, renunțarea la cetățenia americană este o procedură birocratică anevoioasă: presupune completarea unor formulare, contactarea ambasadei sau a consulatului, o perioadă de așteptare care poate ajunge la șase–nouă luni și depunerea personală a unui jurământ în fața unui funcționar consular.
Erin Klatt a început demersurile în august 2025 și a renunțat oficial la cetățenie în martie 2026, la Consulatul SUA din Auckland.
„Sunt foarte mulțumită de decizia mea. Nu regret nimic. Din când în când, chiar sărbătoresc faptul că nu mai fac parte dintre ei”, afirmă tânăra.
Calcule financiare
Mulți americani renunță la cetățenie din motive financiare, nu politice. Statele Unite se numără printre puținele țări care le cer cetățenilor să declare veniturile obținute oriunde în lume, chiar dacă trăiesc și muncesc în alt stat. Aceasta nu înseamnă neapărat că plătesc impozite de două ori, deoarece pot beneficia de scutiri sau de deducerea taxelor achitate în țara de reședință. Procedurile pot fi însă complicate și costisitoare.
Legea Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA) a fost adoptată în 2010 pentru combaterea evaziunii fiscale. Ea nu a introdus impozitarea veniturilor obținute în străinătate, dar a înăsprit controlul asupra conturilor și activelor financiare deținute în alte țări. Unii contribuabili americani trebuie să declare aceste active autorităților fiscale din SUA, iar băncile și alte instituții financiare din afara Statelor Unite trebuie să raporteze informații despre anumite conturi ale clienților americani.
Potrivit CNN, sunt afectați inclusiv așa-numiții „americani accidentali”, care au dobândit cetățenia prin naștere sau printr-un părinte american, deși este posibil să nu fi locuit niciodată în SUA. Pentru unii dintre ei, obligațiile birocratice și costurile consultanței fiscale devin suficient de împovărătoare încât să ia în calcul renunțarea la cetățenie.
De ce nu pot merge românii în SUA fără viză. Experţi americani: În cazul României, extinderea programului de scutire de viză ar trebui să fie prioritară
Dilema americanilor din Italia
Caroline Chirichella (37 de ani), o americancă stabilită în Italia, care are dublă cetățenie, ia în calcul renunțarea la cetățenia americană din motive legate de identitate, nu de politică sau bani. Ea spune că viața sa este acum în Italia, unde locuiește împreună cu soțul și copiii, dar că dubla cetățenie îi provoacă o stare de incertitudine: se simte prea americană pentru Italia și prea italiană pentru Statele Unite.
„Sincer vorbind, viața mea este acum în Italia. Nu mai am legături de familie în Statele Unite. Copiii mei s-au născut în Italia, iar soțul meu este italian. Sunt recunoscătoare pentru toate oportunitățile pe care mi le-a oferit America. Dar simt că, atunci când ai dublă cetățenie, există această stare de incertitudine despre care nu se vorbește: ești prea american pentru a fi în Italia și prea italian pentru a fi în Statele Unite”, a spus Chirichella, citată de CNN.
Chirichella speră că păstrarea unui singur pașaport o va ajuta să își clarifice sentimentul de apartenență.
Renunțarea la cetățenie este complicată
Renunțarea la cetățenia americană este o procedură complicată, care presupune actualizarea declarațiilor fiscale din ultimii cinci ani și, în anumite cazuri, taxe și reguli suplimentare. Problemele îi afectează în special pe „americanii accidentali”: persoane care au dobândit cetățenia prin naștere sau printr-un părinte american, deși au trăit aproape exclusiv în Europa.
Potrivit publicației, din cauza legii FATCA, unele bănci europene evită să le ofere conturi, credite ipotecare sau asigurări de viață, pentru a nu risca sancțiuni din partea autorităților americane. Reducerea taxei pentru renunțarea la cetățenie ar putea determina mai multe persoane să înceapă procedura.
Jennifer Sontag (53 de ani), o americancă stabilită în Sicilia, spune că vrea să facă acest pas deoarece viața sa se desfășoară în Italia, dar recunoaște că despărțirea de identitatea americană îi provoacă și tristețe, considerând că astfel va pierde o parte din identitatea sa.
„Face parte din identitatea mea. Este ceea ce sunt, nu-i așa? Nu voi deveni niciodată complet italiancă. Locuiesc aici de cinci ani. Învăț limba, învăț cultura, dar tot nu am acele experiențe fundamentale care să mă facă italiancă”, a relatat ea, potrivit CNN.
Cum au cucerit românii America în anii 1900. „Satele din Ardeal se golesc, iar peste Ocean începe o nouă viață românească”
Între avantaje și dezavantaje
Mulți oameni nu analizează suficient de atent ce presupune renunțarea la cetățenie, a afirmat Brad Bernstein, președinte și partener coordonator al firmei de avocatură Spar & Bernstein din New York, specializată în imigrație și litigii privind vătămările corporale.
Cetățenia americană oferă avantaje importante, a spus acesta, inclusiv o mare libertate de călătorie și posibilitatea de a intra în numeroase țări fără viză.
„După ce renunți, nu mai ești cetățean american. Ești tratat la fel ca orice alt cetățean străin. Dacă vei dori să revii în Statele Unite în viitor, chiar și numai în vizită, vei avea nevoie de viză, iar obținerea acesteia nu este niciodată garantată. Unele persoane primesc aprobarea, altele nu”, a transmis el CNN prin e-mail.
Oamenii subestimează adesea consecințele renunțării la cetățenie și pot ajunge să regrete ulterior această decizie, a spus avocatul. El a adăugat că un asemenea pas nu ar trebui făcut pe baza unei gândiri pe termen scurt sau din cauza unor probleme financiare minore.
Renunțarea la cetățenia americană nu trebuie privită ca o simplă modalitate de a economisi bani, deoarece poate însemna pierderea definitivă a dreptului de a locui și de a lucra în Statele Unite.
Decizia are și o componentă profund personală: pentru unii, presupune asumarea unei alte identități și desprinderea de vechea apartenență națională. Caroline Chirichella spune că nu va face acest pas până când nu va fi complet sigură, deoarece cetățenia nu mai poate fi recuperată ușor după renunțare.
Victorioși în tur cu 4-1, oltenii nu pot rata calificarea în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor. Meciul cu cea mai bună echipă din Belarus se va juca în această seară, la ora 20.30, fiind transmis de Prima Sport și Digi Sport.
Oltenii au dominat cu autoritate primul meci cu campioana Belarus (Foto: sportpictures)
Pe lângă faptul că a câștigat clar primul meci cu ML Vitebsk, formația din Bănie a ilustrat un fotbal frumos și în Supercupa României. Universitatea a cucerit trofeul, al treilea din acest an, la loviturile de departajare (5-3 cu „U” Cluj), dar a fost și extrem de insistentă în atac. Autor al unui gol, Nsimba a ratat alte trei ocazii de gol, trimițând de puțin pe lângă poartă.
ML Vitebsk n-a mai susținut niciun meci de la precedenta confruntare cu Craiova, campionatul în Belarus fiind întrerupt până în 1 august. După 14 etape disputate, deținătoarea titlului de campioană se află pe locul 2, cu 31 de puncte. Lider este Dinamo Minsk, cea mai cunoscută formație din Belarus având 33 de puncte. Pe locul 3 este Isloch, cu 28.
Pe de altă parte, oficialii Universității Craiova au cerut Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) ca să fie programată mai devreme în etapele de SuperLigă care se vor juca în perioada în care echipa din Bănie va fi angrenată în Champions League. Anunțul a fost făcut de Justin Ștefan, secretarul general al LPF: „Cu siguranță, echipele care vor participa în cupele europene vor avea prioritate la programare. Deja Craiova ne-a făcut o solicitare de a juca cât mai repede în fiecare etapă, pentru a avea o pauză cât mai lungă să pregătească meciurile din cupele europene”, a spus Justin Ștefan, într-un interviu acordat Digi Sport.
Oltenii se felicită după unul dintre golurile marcate în partida din Ungaria (Foto: sportpictures)
Meciul retur dintre Universitatea Craiova și ML Vitebsk va fi transmis de Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Confruntarea va fi arbitrată de ungurul Márton Rúsz. El va fi ajutat la cele două margini de compatrioții Balázs Buzás și Gergo Vigh-Tarsonyi, iar cel de-al patrulea oficial va fi Gergo Bogár. În camera VAR au fost distribuiți Tamás Bognár, arbitru video, și Katalin Kulcsár, arbitru asistent video.
Dacă va elimina pe Vitebsk, în turul 2 preliminar formația din Bănie se va duela cu învingătoarea din duelul Borac Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Levski Sofia (Bulgaria). În prima manșă, disputată la Banja Luka, a fost 1-1.
Președintele Nicușor
Dan se va afla miercuri la Kiev, unde participă la cea de-a cincea ediție a Summitului Ucraina –
Europa de Sud-Est.
Volodimir Zelenski şi Nicuşor Dan la Summitul B9. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Nicușor Dan merge
miercuri la Kiev, unde va participa la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, la
invitația liderului ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea reunește șefi de
stat și de guvern din regiune pentru discuții despre războiul din Ucraina și
efectele acestuia.
Abia întors din
Franţa, unde a fost prezent la o întâlnire a liderilor europeni şi la
ceremoniile dedicate Zilei Naţionale, președintele Nicușor Dan merge miercuri,
15 iulie, la Kiev pentru a participa la cea de-a cincea ediție a Summitului
Ucraina – Europa de Sud-Est.
Vizita are loc la
invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat Administrația
Prezidențială.
Summitul, lansat în
2023, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, a devenit una dintre
principalele platforme de dialog dintre Ucraina și statele din Europa de
Sud-Est, scopul discuţiilor fiind coordonarea sprijinului acordat Kievului și
identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de
război.
Potrivit
Administrației Prezidențiale, participarea șefului statului român reflectă
sprijinul constant al României pentru independența, suveranitatea și
integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, Nicușor Dan va reafirma
angajamentul Bucureștiului de a continua asistența acordată țării vecine și de
a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de
Sud-Est.
Pe agenda summitului
se află și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii
Moldova, două state care urmăresc aderarea la Uniunea Europeană.
Liderii vor discuta,
de asemenea, despre consolidarea cooperării regionale în domenii precum
infrastructura, conectivitatea, securitatea energetică și creșterea rezilienței
în fața amenințărilor hibride.
Mesajul unui tânăr care susține că economisește 2.000 de euro pe lună
muncind în Norvegia a devenit viral. Românul a anunțat că vrea să se întoarcă
în Iași pentru a-și continua studiile și a deveni instructor auto.
Un tânăr care susține că ar vrea să plece din Norvegia în Iași a stârnit controverse. Pixabay,com
Norvegia este atractivă pentru numeroși români datorită salariilor ridicate și a pieței muncii stabile și sistemului social dezvoltat. Românii au dreptul să locuiască, să muncească și să studieze în Norvegia, iar după cinci ani de ședere legală pot solicita drept de ședere permanentă.
Autoritățile norvegiene arată că muncitorii străini acoperă deficitul de personal din Norvegia, în timp ce unele rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată Norvegia printre țările performante în privința veniturilor, siguranței locului de muncă, echilibrului dintre muncă și viața personală și nivelului de trai.
De asemenea, sistemul medical are acoperire universală, iar 80 la sută dintre locuitori se declară mulțumiți de accesul la servicii medicale de calitate. În ciuda avantajelor materiale oferite de Norvegia, ea este mai puțin apreciată pentru costurile ridicate ale vieții, pentru climă și din cauza dificultăților de integrare reclamate de migranți.
Mesajul viral al unui român din Norvegia
Un român de 21 de ani care trăiește în Norvegia a stârnit numeroase reacții în mediul online după ce a cerut sfaturi despre planul său de a reveni în Iași din Norvegia. Într-un mesaj publicat pe Reddit acesta susține că reușește să economisească 2.000 de euro pe lună.
„Jobul e destul de lejer și reușesc să pun deoparte, curat în buzunar, în jur de 2000 euro pe lună. Până la iarnă estimez că voi strânge 16.000–17.000 de euro cash, pe lângă cei 10.000 de euro investiți la bursă. Deși financiar îmi este bine aici, nu mă văd rămânând printre străini pe termen lung”, a relatat acesta.
Tânărul anunță că vrea să termine liceul la frecvență redusă, să ia Bacalaureatul și peste câțiva ani să devină instructor auto. El adaugă că pentru a nu cheltui economiile, intenționează să lucreze ca livrator în Iași, de joi până duminică, și estimează că ar putea câștiga aproximativ 5.000 de lei net pe lună.
„La 24–25 de ani aș avea Bacul luat, vechimea necesară pe permis și banii investiți la bursă intacți. Aș putea să urmez cursurile pentru instructori auto și să îmi încep cariera. Vi se pare un plan sustenabil sau sunt prea optimist și dau cu piciorul la banii din Norvegia degeaba?”, a întrebat el.
Alegeri între stabilitatea din Norvegia și dorul de casă
Sute de oameni au răspuns întrebării lansate de tânăr. Mulți dintre cei care au comentat l-au îndemnat să mai rămână în Norvegia, să strângă bani și să revină asupra planurilor legate de România.
„Sfatul meu este să rămâi acolo și să te bucuri de o calitate a vieții bine-meritată. Nu te întoarce. Dorul acela îl poți alimenta sau stinge cu excursii de o săptămână în țară”, i-a transmis o tânără din Iași.
Ea susține că are nevoie de două locuri de muncă pentru a trăi normal.
„Nu aș da Norvegia nici picurat cu ceară. Vino și stai mai mult acasă în concediu, vezi cum este acum orașul natal și ia pulsul. După aceea, mai gândește-te dacă vrei să revii”, l-a sfătuit altcineva.
Un român i-a recomandat să își continue studiile în străinătate.
„Ia Bacul și vezi dacă poți avansa în Norvegia. Eventual, vezi cum poți face o facultate acolo”, i-a scris acesta.
Piața muncii din Iași, privită cu rezerve
Alții au atras atenția asupra situației de pe piața muncii din Iași.
„Ai ales prost momentul să te întorci. Nu vorbește nimeni, dar piața muncii este groaznică, iar salariile sunt prost plătite. Sfatul meu este să rămâi cât poți acolo, să strângi o sumă considerabilă și abia apoi să te întorci”, a comentat un localnic.
Mai mulți oameni au pus sub semnul întrebării că tânărul ar putea câștiga 5.000 de lei lunar din livrări făcute doar în a doua parte a săptămânii.
„Planul sună coerent, în afară de partea cu veniturile din livrat pizza în weekend. Mai investighează puțin acest aspect și verifică și cât câștigă, în realitate, un instructor auto”, i-a recomandat altcineva.
Unii români l-au încurajat însă să își urmeze planul.
„Ești tânăr și ai putere de muncă. În cel mai rău caz, înveți din greșeli. Este o experiență valoroasă. Alternativa este să rămâi în Norvegia și să te macine regretul că nu ți-ai urmat planul”, a scris un comentator.
Sfaturile românilor întorși din Occident
Unii comentatori i-au recomandat tânărului să nu ia decizia doar din dorul de casă și să își construiască mai întâi o poziție mai sigură în Norvegia.
„Învață limba și ia-ți cetățenia înainte să te muți înapoi în țară. O să îți ofere mult mai multă stabilitate psihică, și dacă rămâi în Norvegia, și dacă te întorci”, i-a recomandat un român stabilit de două decenii în Irlanda.
Un alt român l-a sfătuit să mai rămână în Norvegia până la 25–26 de ani și să revină cu economii mai mari.
„Aș mai sta acolo până la 25–26 de ani. Te-ai întoarce cu un buget de aproximativ 60.000–80.000 de euro, suficient cât să trăiești câțiva ani în țară fără să lucrezi și să încerci să îți iei Bacul și să îți construiești o carieră”, a scris acesta.
Elveția, destinația atractivă a IT-iștilor români. „Salariile brute sunt de două ori mai mari, iar taxele mai mici”
„Răceala” din țările nordice
Unii au scris că au trecut prin experiențe asemănătoare și l-au încurajat să se întoarcă, dacă simte că nu se poate integra în societatea nordică.
„Am fost într-o situație aproape identică, la 20 de ani, doar că eram în Finlanda. Aveam salariu bun acolo, dar m-am întors în Iași. Știu cum sunt nordicii și este greu să te integrezi. Eu, personal, nu regret nimic”, a relatat un internaut.
Alții i-au atras atenția că starea psihică și sentimentul de apartenență pot fi mai importante decât veniturile.
„Nu subestima asta. Mulți sunt centrați doar pe bani. Care este rostul să faci bani dacă îți distrugi sănătatea, inclusiv cea psihică?”, a comentat un internaut.
Un alt român, care a lucrat timp de doi ani în Norvegia, a susținut că izolarea socială poate conta mai mult decât avantajele financiare.
„Trebuie să te gândești astfel: ai prieteni, ai viață socială și ai șansa să te stabilești într-o relație acolo? Dacă la toate răspunsul este «nu», atunci mental nu vei fi bine. Este o țară rece, cu oameni care își văd de familiile lor. Eu am stat doi ani, am făcut bani și m-am întors acasă”, a scris acesta.
Un alt român, revenit după mai mulți ani petrecuți în Germania, a descris alegerea drept una dificilă, dar nu greșită.
„Din punct de vedere profesional, a fost cea mai bună perioadă din viața mea: zero stres, un loc de muncă interesant, bani suficienți pentru tot ce îmi doream și economii. Au trecut cinci ani de când m-am întors și nu cred că voi mai atinge vreodată liniștea pe care o aveam acolo. Totuși, nu regret. Pentru mine, acasă este acasă, nu locul unde o duc cel mai bine”, a relatat acesta.
România, mai atrăgătoare de la depărtare
O româncă întoarsă la Iași după ce a locuit în Irlanda și Marea Britanie crede că România poate părea mai atrăgătoare atunci când este privită de la distanță.
„În afară, lipsa grijilor și plictiseala fac ca viața în România să pară mai roz decât este. După șase ani de când m-am întors, observ cum mi s-a recalibrat mentalitatea: negativitate, nemulțumire și frustrare. Țările mai dezvoltate îți oferă un optimism și o mentalitate relaxată pe care nu le observi până când nu le mai ai”, a scris aceasta.
Totuși, ea a precizat că revenirea nu trebuie exclusă, mai ales la 21 de ani, când o decizie poate fi schimbată mai ușor.
„Poți doar să îți asumi riscul având în minte scenariul cel mai pesimist și să fii împăcat cu el. La vârsta ta poți lua în calcul și faptul că te poți întoarce oricând”, a adăugat internauta.
IT-iștii români, panicați de căutarea unui nou job după concediere: „Îmi iau salopetă, bocanci și mă fac zugrav”
Un român i-a recomandat să pună educația pe primul loc: „Bacul ar trebui să fie prioritatea, pentru că educația îți deschide mai multe uși pe termen lung. Planul trebuie să funcționeze și într-un scenariu conservator, nu doar dacă ies cele mai bune venituri din livrări”.
Alții au afirmat că, la 21 de ani, încercarea nu ar fi neapărat o catastrofă, chiar dacă planul ar eșua.
„Dacă nu încerci acum, o să regreți mai târziu, întrebându-te ce ar fi fost”, i-a transmis altcineva.
Păreri împărțite despre întoarcerea în România
Un ieșean l-a încurajat, de asemenea, să revină.
„Dacă simți să te întorci, eu zic să o faci. Nu este lapte și miere, nu este nicăieri, dar mie îmi place aici și cred că Iașiul este un oraș cu multe oportunități”, a scris acesta.
Alți internauți i-au recomandat să nu renunțe la locul de muncă din Norvegia.
„Nu da cu piciorul la vrabia din mână. Mai rezistă câțiva ani și după aceea mai vezi. Stai acolo, strânge bani și vino înapoi la 30 de ani cu ceva concret în buzunar”, a comentat altcineva.
Un român care lucrează în Olanda i-a oferit și un exemplu din propria familie.
„Același lucru l-a făcut și sora mea, la aceeași vârstă. După ce s-a pus pe picioare în Danemarca, s-a întors în țară și a cheltuit tot. Acum caută să se întoarcă. Până nu vii în România și nu încerci, o să te gândești mereu la asta, dar părerea mea este să rămâi acolo”, a relatat acesta.
Tânărul a recunoscut că, deși apreciază nivelul de trai din Norvegia, îi este greu să se adapteze și să își construiască o viață socială.
„Orice decizie aș lua, o pot întoarce relativ. Cât timp sunt sănătos, mă descurc”, a adăugat acesta.
-
Breakingacum o ziLiderul interlop Costi Litrașu, arestat după ce a sfărâmat fălcile unui bărbat, într-un local de lux de lângă București
-
Breakingacum 2 zileDupă avertismentul lui Donald Trump, Statele Unite au lansat noi atacuri împotriva Iranului pentru a treia noapte consecutiv
-
Actualitateacum 3 zile
Scandalul prețurilor din turism. O notă de plată a „rupt” internetul în două după ce un turist a plătit 6 euro pe o apă
-
Actualitateacum 2 zileSAF-T în 2026: 5 criterii esențiale pentru alegerea unui software de gestiune compatibil
-
Breakingacum 2 zileMiruță susține că nu ar fi „grav” că România nu este parte a Coaliției împotriva rachetelor balistice. Ce spune despre scutul de la Deveselu
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
De ce nu te protejează crema cu SPF, chiar dacă folosești SPF 50. Greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni
-
Breakingacum 3 zileMiruță susține că USR este irelevant în actuala criză politică