Actualitate
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El a vorbit pentru „Adevărul” despre casele vechi care dispar prin abandon, despre voluntarii care redau culoare așezărilor rurale și morile unicat.
Color the Village este un proiect realizat cu ajutorul voluntarilor. Foto: Acasă în Banat.
Radu Trifan, managerul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara și fondator al Asociației Acasă în Banat, a încercat, în ultimii ani, să readucă în atenție satele Banatului, prin inițiative care au ajuns să schimbe înfățișarea lor și percepția turiștilor despre ele.
Cel mai cunoscut proiect al asociației este Color the Village, început în 2019 și ajuns în 2026 la a opta ediție. În fiecare an, sute de voluntari ajung într-un sat din Banat și renovează fațadele caselor vechi care au păstrat arhitectura tradițională, specifică regiunii. După edițiile din Eftimie Murgu, Racovița, Ilidia, Fărășești, Valeapai, Altringen și Grădinari, proiectul a ajuns recent în satul Macedonia, din județul Timiș, ales pentru casele sale cu arhitectură specifică Banatului de Câmpie.
Imaginea 1/12:
Color de Village Foto Acasă in Banat (12) jpg
„Bilanțul? 27 de obiective — case, fosta cooperativă, școala, zugrăvită complet și înfrumusețată cu două picturi, și gardul bisericii. Mulțumiri tuturor celor peste 400 de voluntari de toate vârstele care au venit să ajute, fiecare după puterile lui, din timpul lui, atât cât a putut. Unii dintre ei au venit special din București sau Brașov, Caransebeș ori Oțelu Roșu, ca să dea o mână de ajutor. Mulți au ajuns acum prima dată la Macedonia, pe când alții locuiesc aici de ani buni. Unii au stat trei zile, alții au venit o zi sau numai câteva ore, ca să fie alături de noi. Fiecare ajutor a contat! Să ne tragem sufletul și să ne vedem cu bine la ediția din 2027!”, a informat Asociația Acasă în Banat, la finalul celor trei zile în care voluntarii au înfrumusețat casele din satul aflat la circa 40 de kilometri de Timișoara.
Morile de apă, o comoară a satelor din Banatul Montan
Un alt proiect inedit al asociației s-a numit „Țara Morilor de Apă” și a fost dedicat morilor de apă din Banatul montan, care au rămas repere ale vieții din satele regiunii. Voluntarii Asociației Acasă în Banat au străbătut peste 100 de localități din Caraș-Severin, au parcurs aproape 10.000 de kilometri și au identificat, fotografiat și cartografiat 243 de mori de apă. Dintre acestea, 82 erau încă folosite, 47 erau funcționale, dar oprite, iar 114 erau nefuncționale sau degradate.
Asociația a realizat un ghid al morilor de apă din Caraș-Severin, o expoziție itinerantă și un site dedicat, iar apoi, prin proiectul „Salvăm Morile de Apă”, a intervenit, alături de voluntari și de comunitățile locale, la mori din Gârnic, Șopotu Vechi și Pârvova. Au fost refăcute acoperișuri, pereți, fundații, podețe și canale de aducțiune a apei, iar unele mori au fost repuse în funcțiune sau incluse în trasee turistice locale.
Radu Trifan a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum s-au schimbat satele Banatului în ultimele decenii, ce se pierde odată cu degradarea caselor vechi, cum pot voluntarii să redea culoare comunităților rurale și de ce morile de apă rămân repere importante ale acestor locuri.
Radu Trifan. Foto: Arhiva personală
ADEVĂRUL: Cum vedeți astăzi satele Banatului, după atâtea locuri pe care le-ați vizitat și după atâtea ediții ale proiectului Color the Village?
Radu Trifan: În primul rând, trebuie să spun că vizitez satele Banatului în mod sistematic de aproape 20 de ani. Probabil mi-au mai rămas doar câteva în care nu am ajuns în toți acești ani. Pot spune că, atât în județul Timiș, cât și în județul Caraș-Severin, au mai rămas puține sate pe care să nu le fi văzut.
Am o idee despre aproape fiecare în parte, iar în unele sate am avut proiecte, contacte, conexiuni. Am ajuns în foarte multe sate și prin proiectele umanitare pe care le-am desfășurat, iar în altele datorită cercetării pe care am făcut-o pentru morile de apă. Am căutat morile din Banat și, în felul acesta, am ajuns în multe locuri despre care știam foarte puține lucruri.
Această experiență m-a ajutat foarte mult, atât în activitatea asociației, cât și în proiectul Color the Village, care este complementar. Proiectul s-a desfășurat în sate în care eu fusesem deja și în care noi, ca asociație, avuseserăm deja contacte. Deci nu a fost niciodată un sat cu totul nou pentru noi.
Imaginea 1/11:
Color The Village Foto Asociația Acasă în Banat Facebook (21) jpg
Se mai văd astăzi influențele românești, șvăbești, sârbești sau maghiare în arhitectura satelor bănățene?
Da. În mod clar, ele sunt încă vizibile. Însă, când mă uit în urmă, față de acum 20 de ani, procesul de transformare este foarte vizibil. Există o modernizare accelerată a satelor, care, până la un punct, este bună, pentru că oamenii de la sat își doresc să trăiască mai bine.
Însă, în ceea ce privește patrimoniul, arhitectura vernaculară și trăsăturile care dau coerență și fac din satul bănățean ceea ce este, acolo, din păcate, suferim o pierdere. Suntem pe minus. Din acest punct de vedere, activitatea noastră la asociație este un răspuns tocmai la acest fenomen.
Ce se pierde în aceste sate: casele, elementele de arhitectură, meșterii, memoria locului?
Câte puțin din fiecare. În primul rând, se pierd casele vechi. Multe sunt reconstruite sau modificate folosind tehnici moderne de izolare a fațadelor, iar astfel se renunță la fațadele baroce, frumos colorate, cu influențe șvăbești, chiar și în satele românești.
Se renunță la aceste opere de artă anonime, realizate în urmă cu 100 de ani sau chiar mai mult de meșteri populari care aveau un concept despre estetica locului. În locul lor apar elemente prefabricate, din plastic sau polistiren, materiale comune, de slabă calitate. Toate aceste elemente decorative sunt date jos, de multe ori sub pretextul că sunt prea scumpe sau că nu mai există meșteri. Dar nu este întru totul adevărat.
De multe ori se face un exces de zel și, din păcate, a devenit o modă. O modă care a pornit și de la clădirile publice. Să ne gândim la toate primăriile care au trecut prin moda clădirilor portocalii. La un moment dat, aproape toate primăriile erau renovate și deveniseră niște clădiri portocalii, cu ferestre termopan aproape identice, fără niciun fel de personalitate.
De aici, moda s-a transmis către gospodării, dar și către biserici, școli și alte clădiri publice.
Imaginea 1/10:
Color The Village Foto Asociația Acasă în Banat Facebook (2) jpg
Aceste case vechi, care își păstrează patina timpului, ar putea fi păstrate fără costuri foarte mari? Ce recomandări ați avea?
Sigur că da. Ele se pot păstra, bineînțeles. Condiția principală este întreținerea frecventă. Așa au fost construite și păstrate de-a lungul timpului.
Să ne gândim la bătrânii care, pe vremuri, zugrăveau casa o dată pe an, iar cei mai zeloși chiar de două ori pe an. În Banat, zugrăvirea casei o dată pe an era aproape obligatorie.
Acest obicei s-a pierdut. A venit apoi perioada comunistă, în care, din lipsă de timp, din comoditate sau pentru că oamenii aveau alte priorități, fațadele vechi, de dinainte de 1940, au fost date jos și înlocuite cu fațade cu strop de ciment. Stropul de ciment a fost la mare modă în anii ’60–’70. S-au răspândit acel gri și alte culori care nu fuseseră cunoscute până atunci, iar casele au rămas neîngrijite.
Satul colorat din munți, plin de navetiști. „Facem 100 de kilometri până la Timișoara, dar nu avem de ce să ne mutăm”
Ideea principală era ca oamenii să nu mai fie nevoiți să facă acea zugrăvire anuală. Însă acest lucru nu a făcut decât ca estetica satului să decadă în timp.
Cum reacționează localnicii când văd că vin mulți voluntari să le repare fațadele, porțile sau gardurile?
Reacțiile sunt amestecate. În primul rând, sunt reacțiile de bucurie ale celor care sunt beneficiari sau ale celor care țin la satul lor și se bucură pentru orice pas înainte.
Apoi sunt reacțiile de neîncredere ale celor care nu înțeleg acest demers. Am avut parte de tot felul de experiențe cu localnicii. Unii erau chiar convinși că nu este nevoie de așa ceva, că o casă zugrăvită este mai degrabă o bătaie de cap, pentru că trebuie întreținută mai des, și preferau griul. Spuneau că nu se vede praful, că nu se stropește.
Din păcate, acest mod de a gândi este foarte răspândit. Dar știm foarte bine, prin comparație cu Occidentul, unde mergem în vacanță și vedem acele sate minunate, frumos zugrăvite și întreținute, că estetica locului contează foarte mult.
În satele noastre, acest aspect este adesea neglijat. Oamenii gândesc mai degrabă practic: fațada și exteriorul casei să dea cât mai puțin de lucru, iar eforturile se duc spre interior. De multe ori, o casă arată jalnic la exterior, dar în interior are toate dotările și poate fi amenajată foarte modern.
Ce fel de oameni vin ca voluntari? Sunt din Banat sau vin și din alte zone ale țării?
Marea majoritate a voluntarilor sunt din Banat și, mai precis, din Timișoara. Timișoara este locul care ne aduce cei mai mulți voluntari, pentru că este un oraș cosmopolit, un oraș deschis, cu mulți absolvenți de facultate, oameni cu studii superioare, care rezonează cu mesajul nostru și înțeleg urgența păstrării acestor valori de arhitectură rurală.
Acest lucru se vede și la nivelul orașului. Timișoara este privilegiată din acest punct de vedere. Aici există o cunoaștere și o înțelegere mult mai bună a importanței patrimoniului. Centrul istoric al Timișoarei și cartierele istorice sunt protejate, iar publicul își dorește să le vadă renovate și întreținute.
Însă, de îndată ce ieșim din oraș, situația se schimbă. Pentru noi, publicul din Timișoara este foarte important, pentru că mulți dintre timișoreni se trag, de fapt, din aceste locuri, din satele din Timiș și Caraș-Severin. Mulți au bunici, rude, legături cu satul bănățean. Sunt, cumva, aproape de el.
Pot deveni casele vechi, morile de apă și satele în care a ajuns Color the Village parte dintr-un traseu turistic al Banatului?
Nu neapărat. Eu nu aș vedea lucrurile sub forma unui traseu. Nu aceasta este ideea.
Ideea este să ridicăm nivelul general de conștientizare, pentru că avem patrimoniu valoros și în sate care nu au foarte mult potențial turistic. Dar asta nu le împiedică să rămână niște oaze de arhitectură valoroasă, care contribuie la creșterea calității vieții.
Până la urmă, un turist vine și pleacă. Dar nivelul de trai dintr-o localitate este dat și de calitatea arhitecturii locului respectiv. Dacă ai doar kitschuri, doar case care nu respectă niciun fel de etică arhitecturală, evident că spațiul public și nivelul de trai sunt mai jos decât în orașe sau în alte zone dezvoltate.
Trebuie să conștientizăm că și publicul, și sătenii trebuie să înțeleagă acest lucru. Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut, cu case abandonate, fără identitate. Iar când copiii văd diferența față de alte locuri, primul lucru pe care și-l doresc este să plece din sat, în alte țări sau oriunde altundeva.
Acest lucru va continua dacă nu facem ceva ca să protejăm ceea ce este frumos în satele din Banat și, în general, în satele din România.
Ce rol au morile de apă în memoria satelor și câte dintre ele mai pot fi salvate? Care sunt pericolele pentru acest patrimoniu?
Noi ne-am axat pe salvarea sau, în orice caz, pe promovarea morilor din Banat pentru că aici s-au păstrat foarte multe mori. Sunt foarte interesante, mai ales în Banatul de munte, unde există numeroase mori cu roată orizontală, cu ciutură, instalații primitive care în alte zone ale țării au dispărut complet.
Nu mai vorbim de Europa, unde aproape că nu mai există acest tip de construcții și instalații. Faptul că noi încă le avem, că sunt in situ și că o bună parte dintre ele sunt încă folosite, le transformă în obiective turistice și în valori de cultură și tehnică populară autentică.
Ele există în Banatul de munte și vrem să le promovăm. Sunt importante din acest punct de vedere, iar tot ce am făcut noi în privința morilor a fost, până la urmă, pentru a ajuta comunitățile să nu-și piardă aceste elemente.
Vorbim despre mori, despre case, dar și despre alte clădiri, pentru că în Banat nu mai avem o varietate foarte mare de obiective. Din păcate, nu mai avem castele, nu mai avem obiective de mare interes, nu avem sate medievale, cum sunt în Transilvania sau în alte părți ale Europei. Tocmai de aceea, ceea ce există este foarte prețios și nu trebuie distrus.
Comuna din România care „s-a mutat” în Austria. „Femeile unde ar fi putut să lucreze aici? Așa se duc acolo, la babe”
Mai există oameni care știu să repare sau să întrețină aceste mori? Sunt greu de reparat?
Marea majoritate a morilor mici au fost deținute în devălmășie, de mai multe familii. Nu putem vorbi despre un morar sau despre un meșter anume, ci despre cunoștințe răspândite la nivelul întregului sat.
Toată lumea știe să folosească o moară de acel tip. Dau exemplul Rudăriei. La Rudăria putem spune că toți localnicii sunt morari și toți știu câte ceva despre cum se întreține și cum se repară o moară. Mai ales bărbații.
Nu sunt cunoștințe tehnice foarte complexe, pentru că vorbim despre mori relativ primitive. În schimb, morile mari, specifice Banatului de câmpie, mai ales în județul Timiș, sunt instalații industriale mult mai complexe. Acolo avem cu adevărat o mare problemă.
Patrimoniul industrial, în ansamblu, se pierde într-un ritm extraordinar. Este păcat să vedem cum, sub ochii noștri, în fiecare an mai dispare câte o moară care are dotări sau instalații vechi de aproape o sută de ani.
În Occident, de exemplu, acest lucru nu se întâmplă. Patrimoniul se păstrează și se pune în valoare. Se fac muzee locale, se dezvoltă mici afaceri de familie în jurul acestor mori. La noi, în schimb, procesul de distrugere continuă.
Cum vă descurcați cu resursele? Reușiți să strângeți voluntari, dar cum stați cu partea materială? Colaborați cu primăriile, găsiți sponsori?
Legat de voluntari, este adevărat că la proiectele mari avem mulți voluntari. Însă, la proiectele mai mici, rămâne o dificultate mare, pentru noi ca și pentru alte asociații, să avem un flux constant de voluntari și oameni dedicați.
Avem un nucleu dur de voluntari, dar este tot timpul nevoie de mai mulți. Nu sunt niciodată suficienți. Este nevoie de mai mult voluntariat.
În ceea ce privește resursele financiare, noi, ca asociație, ne-am concentrat 99 la sută pe fonduri private. Cu mici excepții, am avut doar două proiecte de mici dimensiuni cofinanțate de consilii județene, unde am aplicat și am obținut fonduri publice.
În rest, marea majoritate a fondurilor le-am obținut din donații și sponsorizări. Aici trebuie să spun că suntem într-o poziție cumva privilegiată, pentru că echipa noastră este din Timișoara, iar Timișoara are multe companii mari, multinaționale, cu forță economică și posibilitatea de a finanța proiecte viabile.
Noi ne-am dat tot interesul și am încercat să fim competitivi, pentru că există tot timpul o concurență destul de mare între proiectele depuse de asociații. În bună parte, am reușit să atragem finanțări.
Însă, chiar dacă am atras fonduri, situația economică ne-a pus tot timpul în dificultate. În domeniul nostru, fiind o asociație care se ocupă de renovări, șantiere și lucrări practice, aproape toate materialele de construcții și-au dublat sau chiar triplat prețurile.
Este foarte greu să facem față. Ceea ce făceam la început cu 1.000 de lei, astăzi ne costă 2.500 sau 3.000 de lei. Este dificil să ții pasul cu creșterea prețurilor.
Dar, atât cât reușim, facem ce putem. Iar când nu vom mai putea, atunci nu vom mai face. Suntem însă optimiști. Am încercat să ne descurcăm, iar oamenii au venit aproape de noi.
Actualitate
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă al celui mai recent prototip, a anunțat, zilele trecute, producătorul.
KAAN este avionul multirol de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia/FOTO:X
Imagini apărute pe rețelele sociale arată avionul KAAN efectuând testul la sol, personalul tehnic fiind prezent pe măsură ce aeronava se deplasa pe propria putere.
Compania Turkish Aerospace Industries (TAI) a confirmat că testul a fost finalizat cu succes, fără a oferi însă detalii tehnice suplimentare.
KAAN este avionul multirol de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia pentru a răspunde cerințelor operaționale ale Forțelor Aeriene turce, urmând să înlocuiască, în deceniile următoare, flota îmbătrânită de F-16.
Aeronava a efectuat primul său zbor în februarie 2024, rămânând în aer timp de 13 minute. Al doilea test de zbor a avut loc în mai, în același an, cu o durată de 14 minute, aeronava atingând o altitudine de 10.000 de picioare și o viteză de 230 de noduri.
După acest prim zbor, programul a intrat într-o etapă de producție a unor prototipuri suplimentare, care vor continua campania de teste de zbor a aeronavei.
Activitățile de testare și dezvoltare continuă cu prototipurile P1 și P2, care dispun de o arhitectură de sisteme mai avansată.
Potrivit TAI, avionul Kaan este conceput pentru a asigura superioritate aeriană printr-o capacitate extinsă de luptă aer-aer dincolo de raza vizuală, misiuni de precizie folosind armament transportat intern, la viteze mari și supersonice, precum și performanțe avansate de luptă susținute de tehnologii de inteligență artificială și rețele neuronale.
Avionul, dotat cu două motoare, este dezvoltat ca platformă multirol de generația a cincea, capabilă să îndeplinească atât misiuni aer-aer, cât și aer-sol.
Turcia intenționează să livreze primul lot de avioane KAAN Forțelor Aeriene turce până la finalul anului 2028, urmând ca, în anii 2030, aeronava să fie echipată cu un motor dezvoltat integral pe plan național.
Testul de rulaj: un pas critic înaintea primului zbor al prototipului P1
Compania Turkish Aerospace Industries, cunoscută sub acronimul turcesc TUSAŞ, a publicat noi imagini care arată prototipul KAAN P1 efectuând cu succes teste de rulaj cu motoarele pornite, confirmând astfel intrarea aeronavei într-o nouă etapă de testare la sol, înaintea primului său zbor.
KAAN este programul turc de avioane de vânătoare stealth de generația a cincea, dezvoltat integral pe plan național, inițiat după ce Statele Unite au exclus Turcia din programul F-35, în 2019, ca urmare a achiziționării de către Ankara a sistemelor rusești de apărare antiaeriană S-400 — o decizie care a lăsat Forțele Aeriene turce fără o cale clară către o aeronavă de luptă de nouă generație, determinând țara să își dezvolte propriul avion.
Testul de rulaj cu motoarele pornite presupune ca inginerii să pornească motoarele aeronavei la niveluri semnificative de tracțiune și să o conducă pe pistă, pe propria putere, verificând frânele, sistemul de direcție, răspunsul motoarelor și manevrabilitatea de bază la sol, înainte de orice tentativă de decolare — o etapă standard, dar esențială, în orice program de testare a unei noi aeronave de luptă.
Turcia intră în clubul puterilor hipersonice. Racheta Tayfun Block-4, gata de producție în masă din 2026
TUSAŞ vizează efectuarea primului zbor al prototipului P1 în următoarele câteva luni, compania urmărind ca, până la finalul anului 2026, atât P1, cât și al treilea prototip, P2, să fie deja operaționale în zbor — oferind astfel programului două aeronave de testare active, care să funcționeze în paralel, în loc să se bazeze pe o singură aeronavă pentru întreaga povară a testelor de zbor.
Primul prototip, P0, a efectuat primul zbor al aeronavei KAAN la 21 februarie 2024, funcționând în principal ca demonstrator tehnic, menit să valideze aerodinamica de bază și sistemul software de control al zborului, mai degrabă decât să reprezinte o aeronavă complet reprezentativă din punct de vedere operațional. Prototipul P1 reprezintă un design considerabil mai matur, incluzând îmbunătățiri structurale și geometrice față de P0, menite în mod specific să valideze volumul intern destinat combustibilului și armamentului, îmbunătățirile aduse formei stealth, precum și integrarea completă a senzorilor — modificări care apropie semnificativ aeronava de configurația finală a modelului de serie KAAN, așa cum va arăta acesta odată intrat în dotare.
Specificații tehnice și planuri de producție
KAAN este conceput după profilul familiar al unui avion de vânătoare stealth de generația a cincea, cu o anvergură de 14 metri, o lungime de 21 de metri și o înălțime de 6 metri, fiind construit pentru a atinge o viteză maximă de croazieră de Mach 1,8 și pentru a opera la altitudini de până la 16.764 de metri. Primele exemplare de producție, inclusiv actualele prototipuri de testare, folosesc câte două motoare General Electric F110-GE-129 — aceeași familie de motoare care echipează actuala flotă turcă de F-16. Turcia a primit deja 10 astfel de motoare americane, destinate construcției prototipurilor și producției inițiale.
Dependența de un motor străin rămâne, însă, o soluție deliberată și temporară, nu o alegere definitivă de proiectare. TUSAŞ și filiala sa, TUSAŞ Engine Industries, dezvoltă un motor propriu, denumit TF35000, un turboreactor produs integral pe plan național, destinat să echipeze aeronavele KAAN după ce un prim lot de 20-40 de avioane va zbura cu motorul american F110, reducând treptat dependența Turciei de lanțurile americane de aprovizionare pentru un sistem de armament conceput, în mod explicit, pentru a oferi țării independență strategică.
Directorul general al TUSAŞ, Mehmet Demiroğlu, a descris testul de zbor al prototipului P1 drept un moment de cotitură real pentru programul KAAN, în ansamblu, diferențiindu-l de zborurile anterioare, de natură pur tehnică, ale prototipului P0. Potrivit acestuia, P1 marchează momentul în care testele de zbor încep, practic, în ceea ce el numește „configurația reală” a aeronavei — un design reprezentativ pentru modelul de serie, spre deosebire de o simplă dovadă de concept inițială.
Erdogan cere includerea Turciei în noile planuri de apărare ale Europei. Ankara vizează accesul la fondul european de 150 de miliarde de euro
Demiroğlu a precizat anterior că Turcia construiește, în această etapă, un total de trei prototipuri, urmând ca alte aeronave suplimentare să fie planificate pentru extinderea campaniei de testare, pe măsură ce programul avansează — repartizând astfel testele de extindere a plafonului de zbor, validarea aviionicii și evaluarea structurală pe mai multe aeronave simultan, în loc să fie realizate exclusiv printr-un singur avion cu disponibilitate limitată de zbor.
Producția de serie este planificată, în prezent, pentru o comandă totală de 148 de aeronave, iar, deși defalcarea detaliată pe clienți rămâne limitată, surse din industria de apărare sugerează că Indonezia ar putea achiziționa până la 48 dintre aceste exemplare — un semn al interesului internațional tot mai mare față de acest program, din partea unor state care caută o alternativă modernă de avion stealth, în afara lanțurilor de aprovizionare americane și rusești, care domină în prezent piața de export.
Primele livrări către Forțele Aeriene turce rămân programate pentru 2028 — un termen care depinde în mare măsură de parcurgerea, fără întârzieri semnificative, a programelor de teste de zbor ale prototipurilor P1 și P2, întârzieri care, istoric, au afectat aproape fiecare program major de dezvoltare a unei noi aeronave de luptă la nivel mondial, de la F-35 până la programele europene anterioare de avioane de vânătoare.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T23:07:12.567Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/kaan-avionul-alternativa-al-turciei-la-f-35-2547248.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”kaan-avionul-alternativa-al-turciei-la-f-35-2547248.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/kaan-avionul-alternativa-al-turciei-la-f-35-2547248.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Verificările au avut loc în Marea Mediterană, la vest de insula italiană Pantelleria.
Militarii italieni au coborât din elicopter pe navă. FOTO: X/@IuliiaMendel
Nava vizată, petrolierul Toa Payoh, se afla sub sancțiunile Uniunii Europene și naviga sub pavilionul Camerunului, în timp ce se deplasa din Benin către Istanbul.
Potrivit autorităților italiene, căpitanul navei a refuzat inițial să coopereze cu echipele de control, ceea ce a determinat intervenția militarilor italieni, care au urcat la bord dintr-un elicopter lansat de pe fregata Thaon di Revel, nava amiral a operațiunii europene EUNAVFOR MED Irini, scrie Reuters.
Inspecția a fost realizată cu sprijinul unei nave militare grecești și al unui avion polonez de patrulare maritimă. Verificările au durat aproximativ două ore și s-au încheiat fără incidente, însă autoritățile italiene nu au precizat dacă petrolierul a fost reținut în urma controlului.
Uniunea Europeană a inclus în ultimele pachete de sancțiuni zeci de nave despre care susține că fac parte din „flota fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli restricțiile impuse exporturilor de petrol după declanșarea invaziei din Ucraina.
Operațiunea EUNAVFOR MED Irini, lansată în 2020, are ca obiectiv principal monitorizarea respectării embargoului ONU asupra armelor destinate Libiei. În ultimii ani, mandatul misiunii a fost extins, permițând efectuarea de inspecții asupra navelor suspectate că folosesc pavilioane false sau încearcă să eludeze sancțiunile internaționale.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T16:50:10.151Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/europa/petrolier-din-flota-fantoma-a-rusiei-interceptat-2547279.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”petrolier-din-flota-fantoma-a-rusiei-interceptat-2547279.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/petrolier-din-flota-fantoma-a-rusiei-interceptat-2547279.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Doi copii de aproximativ 11 ani din comuna Ciolănești, județul Teleorman, ar fi fost obligați să întrețină raporturi sexuale orale unul cu celălalt, în timp ce erau amenințați și filmați de doi adolescenți. Imaginile ar fi fost ulterior publicate pe TikTok. Cei doi suspecți, în vârstă de 16 ani, au fost reținuți de polițiști, iar ulterior plasați sub control judiciar.
FOTO: Teleorman News.
Un caz de o cruzime extremă este anchetat de polițiștii din Teleorman, după ce doi copii ar fi fost supuși unor agresiuni sexuale și umilințe de către doi adolescenți în comuna Ciolănești.
Trei băieți de aproximativ 11 ani ieșiseră la plimbare pe marginea unui lac din localitate. La un moment dat, aceștia ar fi fost abordați de doi adolescenți, care aveau cu ei mai mulți câini.
Unul dintre copii ar fi reușit să fugă și să se ascundă în stufăriș, însă ceilalți doi ar fi fost prinși. Conform sursei citate, aceștia ar fi fost amenințați și obligați să întrețină raporturi sexuale orale unul cu celălalt, în timp ce întreaga scenă era filmată.
Imaginile ar fi fost ulterior publicate pe TikTok. Unul dintre copii plângea și îl ruga pe cel care filma să înceteze, spunând că se teme că imaginile vor fi văzute de mama sa.
Totodată, cei doi copii ar fi fost amenințați că vor fi violați de câinii pe care adolescenții îi aveau cu ei, iar unul dintre minori ar fi fost obligat să intre în apă alături de animale.
Copiii nu au povestit imediat ce s-a întâmplat
Potrivit părinților victimelor, copiii nu au vorbit zile la rând despre cele întâmplate, din cauza amenințărilor primite și a rușinii. Trauma s-ar fi accentuat după ce imaginile au început să circule în mediul online și au fost văzute de membrii comunității, notează Teleorman News.
Familia unuia dintre copii susține că acesta are nevoie de consiliere psihologică, iar părinții spun că vor merge „până în pânzele albe” pentru ca vinovații să răspundă pentru faptele lor.
Ce spun polițiștii
Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman a anunțat că a fost sesizat în 31 iulie de tatăl unuia dintre copii, care a reclamat că fiul său a fost agresat sexual și amenințat.
Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit că, în 10 iulie, în extravilanul comunei Ciolănești, doi minori ar fi fost amenințați și obligați să întrețină raporturi sexuale orale unul cu celălalt de către alți doi minori, ambii în vârstă de 16 ani.
În urma administrării probatoriului, polițiștii au dispus reținerea celor doi suspecți. Sâmbătă, 2 august, aceștia au fost prezentați judecătorului de drepturi și libertăți, care a decis cercetarea lor sub control judiciar.
Pe parcursul procesului penal, cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T10:22:20.938Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-locale/alexandria/doi-minori-umiliti-si-abuzati-sexual-imaginile-2547210.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-locale”,”alexandria”,”doi-minori-umiliti-si-abuzati-sexual-imaginile-2547210.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/doi-minori-umiliti-si-abuzati-sexual-imaginile-2547210.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă...
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă”...
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică –...
Doi minori, umiliți și abuzați sexual. Imaginile au fost distribuite pe TikTok
Doi copii de aproximativ 11 ani din comuna Ciolănești, județul Teleorman, ar fi fost obligați să întrețină raporturi sexuale orale...
Cadrele medicale amenință, după suspendarea grevei: „Cu actualul Guvern nu vom face nici un compromis”
Vicepreședintele Sanitas a făcut bilanțul celor trei zile de grevă, susținând, într-o declarație pentru Adevărul, că, deși au fost înregistrate...
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un...
Pe urmele lui Constantin Brâncoveanu și Arsenie Boca în Munții Făgăraș. Satul care atrage mii de pelerini și turiști
Veche moșie a Brâncovenilor, devenită faimoasă și datorită lui Arsenie Boca, Sâmbăta de Sus s-a transformat într-una dintre cele mai...
-
Actualitateacum 3 zileCum poate coachingul să îmbunătățească motivația echipei?
-
Breakingacum 2 zileNazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în “junk”
-
Politicaacum o zi
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
-
Actualitateacum 2 zileUE impune reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2030. Cum poate ajuta inteligența artificială restaurantele și hotelurile
-
Breakingacum o ziNicușor Dan, mesaj de adio pentru un coleg de generație. Cine a fost Florian Luca
-
Actualitateacum 2 zileBăsescu, despre starea de alertă anunțată de Guvern: „Ne jucăm cu un reactor nuclear acum, care este în risc de a rămâne fără apă de răcire”
-
Actualitateacum 3 zile10 motive pentru care să construiești un plan de fidelizare pentru clienții tăi
-
Actualitateacum 2 zileMassive Attack nu mai are voie în Singapore. Autoritățile au transmis un avertisment populației